mai 2015 Jupiter și Sateliții săi - Observatorul Astronomic „Amiral

Vega
148
mai 2015
Jupiter și Sateliții săi
Foto: Elisabeta Petrescu
Astroclubul
Bucureşti
Cuprins
Vega
148
mai 2015
Foto copertă
Jupiter și sateliții săi
Elisabeta Petrescu
3
Întâmplări Astronomice de Primăvară de Adrian Bruno Șonka
4
Observarea Astronomică a Soarelui de Alex Burda
17.03.2014, ora 21:26 UT
LX200 300 mm, Canon 450D
Star Analyser 100, București
7
Time-Lapse partea a-ii-a de Zoltan Deak
Redactori
9
România observat din România de Adrian Bruno Șonka
11
Pasionat de Astronomie cu Cristi Diaconescu
14
Galerie de Imagini - Planeta Jupiter
24
Calendarul Astronomic și Harta Cerului
Vega- mai 2015
Adrian Bruno Șonka
Redactor Șef
Elisabeta Petrescu
ISSN 1584 - 6563
astroclubul@gmail.com
Astroclubul București
Întâmplări Astronomice de Primăvară
Adrian Bruno Șonka
Cele mai strălucitoare două planete de pe cer, fără să
știe, străbat constelațiile pentru a se întâlni. Vorbim
aici despre Venus și Jupiter, două obiecte strălucitoare
care se văd în prezent pe cerul de seară.
Pe Venus o puteți vedea în jurul orei 21:30, după ce
se face mai întuneric, înspre locul de apus al Soarelui,
la aproximativ 25° deasupra orizontului. Ceva mai sus
se află și Jupiter, un obiect mai puțin strălucitor decât
Venus, dar totuși ușor de remarcat printre stelele din
preajmă. Venus și Jupiter sunt două planete strălucitoare, la mijlocul lunii mai având magnitudinea -4,3,
respectiv -2. Planetele rămân pe cer toată seara, Venus
apunând la miezul nopții, iar Jupiter după una-două
ore (depinde de ziua din lună).
Ce este și mai frumos este că aceste două obiecte remarcabile din punct de vedere vizual se deplasează printre stele, traiectoria lor aducându-le una lângă alta la
sfârșitul lunii iunie. Dar cum pasionații de astronomie
trebuie să fie prevăzători, va trebui să urmărească cu
ochiul liber cum distanța aparentă dintre planete scade.
De fapt Venus este cea care se deplasează repede printe
stele, „profitând” de un efect (tot aparent) dat de mișcarea Pământului. Acesta se mișcă pe orbită în așa fel
încât Venus se deplasează repede pe fundalul stelar.
Iată ce vom vedea în luna mai.
Vor începe luna (5 mai) la 45° una de alta, în constelații
diferite: Venus se află în Taurus (la granița cu Gemini), iar Jupiter în Cancer (la granița cu Leo). Planetele
apun la ore diferite: Venus la miezul nopții, iar Jupiter
la 3 dimineața. Pe Venus o găsiți între Capella și Betelgeuse, iar pe Jupiter între Castor/Pollux și Regulus.
Puteți să le observați și prin lunetă/telescop la putere
mare: Jupiter este... Jupiter, iar Venus ne arată un disc
65% iluminat de Soare.
Vega- mai 2015
Pe 15 mai vom găsi cele două planete la 36° una de alta.
Dacă priviți acum în vecinătatea planetei Venus veți vedea alte stele. Capella se află la aproape aceeași înălțime
deasupra orizontului ca și Venus. Dacă vă uitați mai
bine veți vedea că planeta se află între Capella (steaua
strălucitoare din dreapta) și Procyon (la stânga), obiecte
fiind pe aceeași linie numai în serile de 15, 16 și 17 mai.
5 mai 2015, ora 22:30, înspre vest
În stânga sus față de planetă se află steaua epsilon Geminorum, botezată și „Mebsuta”. Deasupra lui Venus se
află Castor și Pollux, stele de care planeta se va apropia spre sfârșitul lunii. Faza lui Venus va scădea, fiind
vizibilă 61% din emisfera iluminată de Soare.
Jupiter se află cam în același loc, deplasându-se destul de
încet printre stele. Am ajuns și la sfârșitul lunii mai (30 mai),
când cele două planete se vor afla numai 22° una de alta.
15 mai 2015, ora 22:30, înspre vest
În dreapta planetei Venus se află Castor și Pollux, dar
și mai aproape steaua kappa Geminorum (mag. 3,6).
Faza planetei este mai mică, de 53%.
Față de stelele înconjurătoare, Jupiter se va afla mai
înspre constelația Leo, tot în Cancer, dar mai aproape
de steaua Regulus (alfa Leonis).
După cum vedeți Venus a străbătut o întreagă constelație iar Jupiter doar puțin dintr-una destul de mică. Și în
luna iunie își vor continua drumul una spre alta, și când
se vor întâlni se vor afla în Leo și vor apune la ora 23.
30 mai 2015, ora 22:30, înspre vest
Cele două planete sau mai văzut una lângă cealaltă în
ultimii ani. Ultima conjuncție s-a produs pe 18 august
2014 și fost vizibilă dimineața. Depărtarea dintre planete
a fost de 0,2°.
În seara 1 iulie 2015 se vor afla la 0,5° una de alta și vor
fi vizibile pe cerul de seară.
3
Astroclubul București
Observarea Astronomică a Soarelui
Alex Burda
Clasificarea grupurilor de pete
solare: sistemul Zurich
Grupurile tip B: sunt formate din două sau mai
multe pete de mici dimensiuni care prezintă bipolaritate dar sunt lispite de penumbră.
Una dintre cele mai importante determinări pe care astronomul amator, observator al Soarelui, o poate efectua (sau trebuie, în funcție de procedura observațională
pe care o urmează și de rezultatele pe care intenționează
să le obțină) în observarea vizuală sau fotografică (în
lumină albă) a Soarelui, este identificarea tipurilor din
care fac parte grupurile de pete existente pe suprafața
acestuia, la momentul unei observații solare.
Grupurile tip C: sunt formate din două sau mai multe
pete care prezintă bipolaritate, dar numai pata din față
(dreapta) sau cea din spate (stânga) este înconjurată de
penumbră.
Pentru a realiza o astfel de identificare, criteriile cele
mai importante sunt forma și aspectul petelor din care
este format grupul, poziția petelor în interiorul său și
în raport cu direcția de rotație a Soarelui și mărimea
și dezvoltarea grupului în sine. Pe baza acestor criterii,
astronomul amator observator al Soarelui, încadrează
fiecare grup de pete solare într-unul dintre tipurile care
alcătuiesc un sistem de clasificare a grupurilor de pete
solare.
Sistemul de clasificare a grupurilor de pete solare (încă)
cel mai utilizat de către astronomii amatori în observarea vizuală a Soarelui, este sistemul Zurich. În forma
sa actuală a fost conceput în anul 1947, fiind varianta modificată a unui sistem anterior, introdus în anul
1901. Conform acestui sistem, grupurile de pete solare
se clasifică în 9 tipuri distincte, desemnate cu literele
alfabetului de la A la J și descrise astfel:
Vega- mai 2015
Grupurile tip D: sunt formate din două sau mai multe
pete care prezintă bipolaritate, atât pata din față cât și
cea din spate fiind înconjurate de penumbră. Lungimea
grupului este mai mică de 10º de longitudine pe discul
solar.
Grupurile tip E: au structură complexă, bipolară,
petele de la capete având mai multe nuclee în aceeași
penumbră, iar lungimea grupului este cuprinsă între
10º și 15º de longitudine solară.
Ghidul vizual de clasificare a grupurilor de pete solare,
după sistemul Zurich (via Matei Alexescu)
Grupurile tip A: sunt formate din pete individuale
de mici dimensiuni (pori), izolate și fără penumbră, sau
din mai multe pete de mici dimensiuni, grupate, fără
bipolaritate (concentrare în două puncte principale
paralele cu direcția de rotație a Soarelui) și penumbre,
eventual din fragmente de penumbră izolate, de mici
dimensiuni.
4
Grupurile tip F: sunt cele mai mari grupuri de pete
solare, au structuri bipolare (asemănătoare cu ale celor
de tip E) sau complexe și lungimi de peste 15º de longitudine solară.
Grupurile tip G: sunt grupuri mari formate din
evoluția celor din tipurile D, E și F, cu o structură bipolară dar fără structură complexă (pete intermediare) cu
o lungime de minim 10º de longitudine solară.
Grupurile tip H: sunt grupuri formate din evoluția
celor din tipurile D, E și F, alcătuite dintr-o singură pată
Astroclubul București
mare cu unul sau mai multe nuclee înconjurate de aceeași penumbră, cu sau fără pete mici în jur și cu un diametru de minim 2,5º grade de longitudine solară.
Grupurile tip J: sunt grupuri similare celor din tipul
H dar cu diametru de maxim 2,5º de longitudine solară.
În practică, identificarea tipului în care poate fi încadrat
un grup de pete se poate face folosind ca ghid fie imaginile standard atribuite fiecărui tip de grup, fie descrierile lor. Totuși, soluția optimă, deși mai anevoioasă, este
ca aceste două modalități să fie folosite împreună. Folosind în acest fel sistemul de clasificare Zurich, grupul
din imaginea de mai jos poate fi încadrat în tipul D.
pete solare influențează intensitatea activității Soarelui, pe diverse intervale de timp sau pe rotații solare.
Iar acestea sunt numai câteva idei de prelucrare a rezultatelor clasificării grupurilor de pete solare cu ajutorul sistemului Zurich. La ele se pot adăuga multe altele,
născute din practica astronomilor amatori observatori
ai Soarelui și a fenomenelor sale spectaculoase.
mai viguroasă dar scurtă la finalul acesteia. Perioada
s-a încheiat pe o evoluție descendentă.
Observarea şi evoluţia activităţii
Soarelui în martie 2015
În luna martie 2015, am efectuat 19 observaţii solare.
Datele culese au fost încărcate, după prelucrare, în bazele de date ale AAVSO şi SOS-PTMA şi se regăsesc
în Jurnalul Solar AAVSO, numărul 3/2015, volumul
71, p. 5.
În ceea ce privește activitatea eruptivă a Soarelui, în ciuda valorilor medii scăzute ale indicatorilor de activitate,
aceasta a fost una intensă, cu valori net superioare celor
înregistrate în luna februarie. Astfel, satelitul GEOS-15
a înregistrat 248 de erupții solare: una de clasă X, 25 de
clasă M, 185 de clasă C și 37 de clasă B.
sursa: Emil Kraaikamp/SpaceWeather.com
În ceea ce privește soluțiile de folosire a rezultatelor
clasificării grupurilor de pete solare, sistemul Zurich
permite realizarea și urmărirea unor eventuale corelații
foarte interesante din punct de vedere științific. Astfel, poate fi stabilită și evaluată eventuala existență a
unei relații între numărul de grupuri de pete solare și
numărul de grupuri din fiecare tip. De asemenea, se
poate stabili și evalua eventuala relație dintre frecvența
apariției petelor din diversele tipuri și evoluția valorii
numărului R al activității solare.
Rezultatele unor astfel de experimente, bazate pe observații proprii, pot ajuta astronomul amator să își formeze
o imagine asupra felului în care mărimea grupurilor de
Vega- mai 2015
În luna martie, activitatea solară și-a încetinit ritmul
de scădere, comparativ cel înregistrat în luna februarie. Valoarea medie a numărului activității solare R
a fost de 49 (-8%), numărul mediu de pete solare înregistrate a fost de 16,37 (-18%) în timp ce numărul
mediu de grupuri de pete slare a fost de 3,26 (-21%).
Pe parcursul lunii, activitatea solară a înregistrat o
evoluție fluctuantă cu scăderi în prima și a doua parte
a lunii, o revenire ușoară la mijlocul lunii și revenire
5
Activitatea eruptivă a Soarelui, pe baza datelor culese
de GEOS-15 (via AAVSO)
Pe ansamblu, activitatea solară a fost în continuare una
slabă (și foarte slabă în a doua parte a lunii), practic
la nivelul celei înregistrate în luna septembrie a anului
2013, ca valoare a numărului activității solare R. Totuși,
Astroclubul București
este încă dificil să se afirme că activitatea solară se îndreaptă cu certitudine spre valorile specifice etapei de
minim a ciclului solar.
Aceasta deoarece, în continuare, evoluția numărului de
grupuri de pete solare pare să susțină încă imaginea unei
încetiniri a ritmului de creștere a activității solare înregistrat încă din anul 2011, fără a se putea afirma că activitatea scăzută din ultimele luni marchează o trecere la
un ritm descendent. Această situație pare a fi susținută
și de felul în care s-a manifestat activitatea eruptivă a
Soarelui.
Alex Burda
Astronom amator
colaborator al AAVSO şi PTMA
(secţiunile de observare a Soarelui)
Vega- mai 2015
6
Astroclubul București
Time-Lapse Partea a-II-a
Zoltan Deak
În numărul 145 din Vega, s-au prezentat primele trei
etape din realizarea unui time-lapse: planificarea, locația /pregătirile și echipamentul pe care trebuie sa-l folosiți. Mai departe, vom continua cu ultime trei stadii.
4. Fotografierea
Se pune trepiedul în stație și se lestează/fixează dacă
este nevoie (vânt de exemplu). Se stabilesc încadrarea și parametrii expunerii. Se face focusul. Aparatele
DSLR au ca format proporția dintre latura mare și cea
mică de 3:2 în timp ce formatele video cele mai populare au 16:9. La editare veți avea de ales între a păstra
proporția de 3:2 și a avea două benzi negre în stânga și în dreapta sau a folosi 16:9 sacrificând puțin din
partea de sus/jos a imaginii. Este bine de avut în vedere aceste deosebiri de formate încă de la început.
Avem de făcut sau verificat o mulțime de setări ale
camerei. Iată cum trebuie să fie:
Vega- mai 2015
Pentru focus și inspectarea detaliilor se va folosi Live
View, programul de comandă remote din PC (dacă nu
avem Live View) sau pur și simplu facem o fotografie de
probă și verificăm ce dorim. Stabilim apertura pentru a
avea câmpul de profunzime dorit. Evaluăm expunerea
de probă cu Histogram. De cele mai multe ori subexpunem pentru a proteja partea luminoasă. Ne ajutăm
de Highlight Alert. Avem grijă ca Auto Lighting Optimizer să fie „Disable”. Recomandăm să fie și Grid (3 x
3) activat.
7
Astroclubul București
parametrii pentru fiecare imagine. Este adevărat că fotografiem RAW dar asta nu rezolvă de exemplu problemele încadrării ci cele legate de culoare și expunere.
Înaintea începerii seriei se dezactivează ecranul pentru
a economisi consumul de curent din baterie și a nu deranja colegii la ieșirile astro. Fixăm intervalometrul și
cablul său pentru a preveni balansul datorat vântului.
Setarea intervalometrului cu timpii doriți; sunet dezactivat. Intervalele de timp trebuie să fie mai mari decât timpul
de expunere pentru a lăsa timp suficient aparatului foto
să salveze fiecare imagine (+ 5sec.). Dacă în camera foto
este activată și opțiunea „Long exposure noise reduction” (din Meniul Custom Functions) timpul dintre două
expuneri se va dubla. Exemplu: timp de expunere de 30
sec. ne obligă la un interval de 30sec. x 2 + 5 sec. = 65 sec.
Verificăm bateria camerei și spațiul pe cardul de date.
Câteva cadre de verificare (încadrare, focus etc.). Evaluarea imaginii este critică; ce este în cadru și ce nu; ce este
în focus și ce nu; verificăm încă o dată drumul Soarelui/
Lunii în poză dacă este cazul; evaluăm mișcarea umbrelor. Fiind în modul manual tot ce urmează va avea aceiași
Vega- mai 2015
Seriile în lumină variabilă (apusuri/răsărituri) au nevoie
de o ajustare a parametrilor. Dacă fotografiem cu comandă din laptop putem face mici ajustări din când în
când. Nu ne atingem de apertură căci schimbăm câmpul de profunzime!
După ce începem seria nu mai atingem camera; verificări cât mai rare și cu atingeri foarte ușoare, de preferat metode vizuale.
Seriile de noapte, mai ales cele de astro au cerințe suplimentare: încălzitoare pentru obiectiv; supraveghere
continuă, auditivă și vizuală (de la distanță). Avertizăm
colegii că facem time lapse pentru a evita situțiile neplăcute (lumini puternice în cadru, atingerea voluntară
sau involuntară a trepiedului sau camerei foto, staționarea prelungită în fața camerei etc.).
Recomandarea evidentă este să începeți cu subiecte
ușoare (ceas de exemplu) pe timp de zi. Dacă puteți controla lumina ambientală (cort foto sau ceva asemănător)
și cea folosită pentru subiect aveți șansa de a obține rezultate bune foarte repede. Un subiect puțin mai dificil sunt
florile dar rezultatele merită efortul. Nu uitați de Grey
Card! Este mare ajutor la stabilirea punctului de alb/gri/
negru. Aș zice că trebuie folosit în ultima imagine a seriei.
8
Poza de mai sus arată că se poate improviza oriunde
un cort foto. Câteva cartoane, bucăți de catifea neagră,
un mic neon (sau orice alta sursă de lumină aveți) și o
cameră bine camuflată permit obținerea unui time lapse
foarte bun. Rezultatul se poate vedea la:
https://www.youtube.com/watch?v=-2Tg_9XNFGA
5. Stocarea imaginilor
Începem cu o copiere pe HDD de backup (Copy și nu
Move). Utilizăm foldere cu nume semnificative de tipul: data_subiect (de ex. 2014_03_14_zambilă).
Facem și o copiere pe HDD intern al PC/laptop. Se
vizionează și se scot imaginile necorespunzătoare.
Copiere în fișierul de lucru cu o redenumire de tipul
nume_nnn unde nnn este un număr. Este obligatoriu
să fie numere consecutive deoarece ajută programele
de editare video să le recunoască ca o serie continuă
de imagini. Program sugerat: FreeCommander. Este de
dorit să folosim un cititor de carduri rapid și să avem un
HDD cât mai mare și mai rapid.
Astroclubul București
România observat din România
Unul dintre asteroizii cu nume românești se află bine
poziționat pentru observații în luna mai. Este vorba de
asteroidul (7986) Romania, care se va afla la opoziție pe
4 mai 2015.
Strălucirea aparentă a obiectului nu este foarte mică
(magnitudinea 16,9), dar este printre cele mai bune pe
o perioadă de 10-20 de ani. La o asemenea magnitudine
asteroidul poate fi prins în imagini luate cu telescoape
mari sau medii, din locuri cu cer fără poluare luminoasă.
Practic, asteroidul poate fi observat cu expuneri lungi
(în funcție de mărimea telescopului, montură și calitatea cerului), capabile să arate stele de magnitudinea
17 și vă invităm să îl observați dacă echipamentul vă
permite. Dacă doriți doar să prindeți în imagini asteroidul nu mai trebuie să faceți nimic. Dacă însă doriți
să măsurați și poziția lui printre stele, va trebui să aveți
o bază de timp precisă, adică să sincronizați ceasul de
la calculator cu o sursă de timp. Pentru acest lucru vă
recomand Dimension4 sau NetTime, softuri de Windows.
La inițiativa lui Mirel Bîrlan, cel care a și propus Uniunii
Astronomice Internaționale ca acest nume să fie dat unui
asteroid, s-a realizat un program educațional denumit
„România observat din România”, care constă în efectuarea de către o rețea de astronomi amatori, în prezența
publicului (de preferință elevi, studenți, profesori).
Astronomii care se implică în proiect, organizați sub
formă de rețea de observatori au fost intitulați „formatori”, se vor ocupa de realizarea observațiilor și de instructajul persoanele participante. Rețeaua este constituită din următoarele observatoare astronomice (private
și de stat), după cum urmează: Maximilian Teodorescu,
Cristian Dănescu, Lucian Hudin, Radu Gherase, Achim
Marian Lucian, Ciprian Vîntdevară – Observatorul Astronomic din Bârlad și Elisabeta Petrescu – Obsevatorul
Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. În plus se vor face
observații folosind Isaac Newton Telescope din La Palma(2,5 m în diametru) și Infrared Telescope Facility din
Hawaii (3 m în diametru). Cu ultimele două instrumente
astronomice se vor lua spectre ale asteroidului, primele
din literatura științifică, iar formatorii vor face observații
de poziție, care vor îmbunătăți orbita asteroidului.
Vega- mai 2015
Ce știm până în prezent despre asteroidul
România?
Știm că a fost descoperit în 1981 și s-a numit o perioadă
1981 EG15. După ce s-au acumulat observații obiectul
a primit și un număr: 7986. Îi cunoaștem orbita și știm
că are o perioadă de revoluție de 3,7 ani și că se poate
apropia de Pământ la 124,2 milioane de km. De Soare
nu se apropie mult, fiind un obiect din centura principală, cu o orbită puțin înclinată.
9
Adrian Bruno Șonka
Nu știm prea bine ce mărime are și nu cunoaștem de
loc compoziția suprafeței și perioada de rotație în jurul
axei, însă campania de observare despre care vorbim
va duce la îmbunătățirea orbitei și la determina compoziției suprafeței.
De ce observații acum?
Simplu: asteroidul România se află într-o poziție favorabilă, când atinge magnitudinea 16,9. Nu este un obiect
foarte strălucitor, dar pentru cât de strălucitor poate deveni acum este un moment bun. Știm toți că momentul
favorabil pentru observații este opoziția, când de obicei
se atinge și depărtarea minimă de Pământ. Dar, pentru
că orbitele celor două obiecte intr-o anumită regiune se
apropie mai mult una de alta, unele apropieri sunt mai
mici decât altele, acesta fiind cazul în 2015. Asteroidul
va fi la opoziție pe 4 mai 2015 și va avea strălucirea de
19,6 timp de aproape o săptămână.
La urmtătoarea opoziție, în noiembrie 2016, asteroidul
va atinge doar magnitudinea 18,1. O opoziție mai favorabilă se va produce 2017 (mag 17,1), iar următoarea opoziție la care asteroidul atinge magnitudinea 16,9
vine în august 2043.
Poți să îl vezi și tu.
Dacă ești profesor/elev sau student poți vedea cu ochii
tăi asteroidul România, într-una dintre sesiunile de observații pe care formatorii le organizează. Au fost deja
observații de la Cluj Napoca și București, și urmează alte
orașe (Bârlad, București și Vălenii de Munte). Găsești
mai mutle detalii pe site-ul proiectului - http://observer.astro.ro/roro.
Astroclubul București
7μ
tic
Eclip
5
8α1 9α2
Zuben Elgenubi
-16° 00'
5/25
5/20
5/15
5/10
-18° 00'
5/5
7986 Romania 5/1
14h 48m
14h 36m
14h 24m
Traiectoria asteroidului România, între 1 mai și 1 iulie. Poziția asteroidului este marcată din zi în zi. Magnitudinea limită stelară 12.
Vega- mai 2015
10
Astroclubul București
Pasionat de Astronomie
1. Ca să știm cum să dăm de tine, spune-ne te rog id-ul
de pe astronomy.ro (dacă ai), site-ul web personal sau
un alt loc unde te putem găsi.
Id astronomy.ro: dcristi
mail: cristi.diaconescu@gmail.com
2. Îti place mai mult teoria sau partea observațională?
Câte puțin din fiecare. Spun puțin din cauză că fiecare
domeniu este foarte variat. Vizual folosesc destul de
puțin telescopul. Am o mică colecție de oculare dar o
folosesc, în general, doar până îmi centrez obiectul în
câmp. Apoi montez camera video și încep sesiunea foto.
Însă și aici, la partea foto, mă limitez doar la obiectele
din sistemul solar.
pe secundă, sau dacă ai zgomot mai mic atunci o sa-ți
iasă pozele mult visate.
4. Care este cea mai interesantă observație astronomică pe care ai facut-o?
Jupiter ocultat de Luna în 15 iulie 2012. Toate au mers
bine atunci. Seeing-ul a fost bun, telescopul colimat și
aclimatizat.
Atunci am învățat și să folosesc youtube pentru a posta filme: https://www.youtube.com/watch?v=qc_CnV5mZRY
5. Cât timp aloci într-un an pentru astronomie?
Iar despre partea teoretică, evident că nu ratez vreun
articol interesant, însă personal îmi dedic resursele spre
studiul procesării imaginilor astro.
Mult. Norocul meu este că folosesc telescopul în curtea
casei. Îl montez de fiecare dată când prognoza e favorabilă pentru cel puțin două zile. Am adunat în 5 ani o
arhiva de filme de peste 6 Tb.
3. Care este instrumentul astronomic pe care îl folosești cel mai des?
6. Care este fotografia astronomică favorită (a ta sau
a altora)?
Am un singur instrument optic și anume un Skywatcher 16’’ pe montură Dobson. Un prieten bun mi-l alintă
spunându-i căldare sau dulap. Până acum doi ani am
avut același sistem dar versiunea de 12’’. Mi-am spus,
că dacă tot schimb prefixul la vârstă, să-mi fac cadou
un telescop puțin mai mare. Ei, puținul ăsta a însemnat
vreo 60 kg în plus și nevoia de scăunel să pot ajunge la
ocular când obiectul are altitudinea peste 50° . Și la cei
aproape 190 cm ai mei nu sunt chiar mititel.
Pământul văzut noaptea din spațiu.
Și cum nu-mi pot face treaba fără camera foto dedicată,
am adunat patru. Aproape în fiecare an se lansează un
senzor mai eficient sau rapid. Te gândești că dacă mărești eficiența cuantică cu 5%, dacă aduni mai multe cadre
Vega- mai 2015
cu Cristi Diaconescu
9. Cu ce te-a ajutat pe tine astronomia?
Aș zice că am devenit mai generos decât eram înainte.
Efortul pentru o poză planetara bună e foarte mare.
Nopți întregi petrecute în fața laptopului așteptând cele
5 minute de seeing perfect. Apoi petreci încă niște ore
ca să prelucrezi imaginea. În final oferi gratuit poza întregii comunități astronomice.
De fapt toți facem asta, nu-i așa?
10. Cola sau Pepsi?
Rece.
7. Ce atlas/ program de astronomie folosești cel mai des?
Stellarium. Arată minunat, este ușor de folosit, e gratuit. Tot respectul meu pentru dezvoltatori.
8. Ce îți dorești pentru pasiunea ta în viitor?
Un observator. M-am cam săturat să tot car peste 100
kg de echipamente din baracă până în mijlocul curții de
fiecare dată când prognoza e favorabilă. Doar tubul are
peste 40 kg și trebuie să faci niște mișcări ciudate atunci
când îl așezi pe montură.
11
Cristi Diaconescu
la prezentare
Astroclubul București
Saturn, foto: Cristi Diaconescu
Messier A și B, foto: Cristi Diaconescu
Saturn
Jupiter, foto: Cristi Diaconescu
Vega- mai 2015
Marte, foto: Cristi Diaconescu
12
Craterul
Venus,
foto:
Plato
Cristi Diaconescu
Astroclubul București
Craterul Plato
23.10.2013
Foto: Cristi Diaconescu
Vega- mai 2015
13
Astroclubul București
Galerie Foto - Planeta Jupiter
Planeta Jupiter tocmai ce a trecut printr-o opoziție bună
ca înălțime deasupra orizontului, dar nu foarte prielnică
în ceea ce privește distanța față de Pământ. Pe 6 februarie
planeta s-a aflat la opoziție, la 650,2 milioane de km, fiind
poziționată la granița dintre Cancer și Leo, culminând la
62° deasupra orizontului (la București).
Desigur că toată lumea a profitat, anul acesta fiind obținute imagini cu rezoluție foarte bună, care rivalizează cu
imaginile „greilor” în domeniu. Vă prezentăm o galerie
foto cu imagini culese de pe forumul Astronomy.ro/forum, imaginile fiind prezentate în ordine cronologică și
orientate în mod clasic cu sudul în sus și sensul de rotație
al planetei de la dreapta la stânga.
Poziția planetei Jupiter în constelații la opoziția din 2015
Vega- mai 2015
Următoarele opoziții îl vor duce pe Jupiter mai departe de Terra și îl vor poziționa mai jos pe cer, urmând o
perioadă mai nepotrivită pentru observații asupra „jupânului”, după cum l-a botezat pe Jupiter unul dintre autorii imaginilor următoare.
Veți vedea în imagini detaliile obișnuite aflate pe disc,
precum „Marea Pată Roșie”, sateliți și umbre ale lor, dar
și „barje” (dungi întunecate). Tot în imaginile din galerie
se află și „Ovalul BA”, un pretendent la titlu de „a doua
mare pată roșie”, aflat pe SEB (banda ecuatorială sudică,
mai sus față de Marea Pată Roșie”). Ovalul BA este însoțit
de alte mici pete albe, în succesiune pe aceeași bandă.
Poziția planetei Jupiter în constelații la opoziția din 2016
14
De asemenea, puteți vedea doar privind imaginile și
comparând poziția polilor planetei că cei doi poli sunt
îndreptați în egală măsură înspre Pământ.
Un alt detaliu care se poate vedea este modificarea turbulențelor atmosferice din preajma Marei Pete Roșii,
modificări vizibile prin compararea imaginilor din galeria foto.
În continuare vă invităm să admirați galeria foto și să
intrați pe forumul Astronomy.ro/ forum pentru a vedea
cum evoluează planeta.
Poziția planetei Jupiter în constelații la opoziția din 2017
Astroclubul București
Mihaly Csere
21.01.2015 ora 22:57 UT, camera ASI 120MM-S, Telescop SkyWatcher 150/750, Barlow
Omeagon 3x, Filtre Astronomik Type 2C
Sfântu Gheorghe
Vega- mai 2015
15
Astroclubul București
Ion Gomoescu
03.02.2015 ora 22:45 UT, Newtonian 150/750
mm, Canon 550D prin proiectie la ocular,
transparență 6/10, stabilitate 7-8/10.
Buzău
Vega- mai 2015
16
Astroclubul București
Cristi Diaconescu
13.02.2015 ora 21:21 UT
Dobson 16’’ GoTo; DBK 21AU618.as, ASI120
mm, ASI174 mm
Corbeanca
Vega- mai 2015
17
Astroclubul București
VÁRADI NAGY Pál
17.02.2015
Skywatcher Newton 150/750 + Barlow 2x + ~20 cm tuburi de extensie
Camera: webcam, Scopium Lunar și Planetary Camera
Salistea
Vega- mai 2015
18
Astroclubul București
Adrian Bruno Șonka
08.03.2015 ora 21:16UT
C9.25 235 mm, f/30, DBK 21AU618.AS
București
Vega- mai 2015
19
Astroclubul București
Constantin Sprianu
Otopeni
Vega- mai 2015
20
Astroclubul București
Emil Fruntelată
13.03.2015 ora 19:52 UT, -2.01 mag, 63 deg alt,
43,5 arcsec diam, 12 inch Newtonian, F/25, PM
5x, DBK21 AU618, uv-ir cut
Craiova
Vega- mai 2015
21
Astroclubul București
Elisabeta Petrescu
21.03.2015 ora 20:36UT
C9.25 235 mm, f/30, DBK 21AU618.AS
București
Vega- mai 2015
22
Astroclubul București
Florin Marc
10.04.2015
Dobson 38cm, F4.7, barlow GSO ED 3x
ZWO Filter wheel, ZWO RGB filters, RRGB
ASI 120MM, red 425/2045 frames,
green 436/2023, blue 971/2041
Bad seeing, 30sec/channel (app.65fps)
Tg. Mureș
Vega- mai 2015
23
Astroclubul București
Maximilian Teodorescu
13.04.2015 ora 19:22 UT, 355 mm Newtonian,
F/30, DMK 21AU01 AS, Baader CCD-RGB
filter, seeing 7/10
Măgurele
Vega- mai 2015
24
Astroclubul București
CALENDAR ASTRONOMIC
MAI 2015
FENOMENE ASTRONOMICE
PLANETE
Imediat după apusul Soarelui le avem pe Mercur, Venus și
Jupiter, aflată în jurul orei 22 înspre sud-vest, mult mai sus pe cer
2 Luna va răsări după ora 18, iar după lăsarea serii, o vom găsi în preajma stelei Spica
Jupiter. Saturn răsare după ora 22, rămânând pe cer toată
decât Venus. Luna, care poate fi folosită la identificare planetei,
(alfa din Virgo)
noaptea.
se va afla în preajma lui Jupiter în serile de 23 și 24 mai.
2 Asteroidul 2015 HQ171 trece la 446.333 km de Pământ. Obiectul are aproximativ 11
În primele zece zile ale lunii vom putea vedea și planeta
Dacă nu vre�i să aștepta�i până atunci, privi�i în jurul orei
Mercur, înspre locul de apus al Soarelui, între orele 21 (de când
22 înspre sud-vest, sus pe cer, și ve�i vedea o stea strălucitoare,
se mai întunecă) și 22 (până apune). Planeta se vede ca o stea
aproape la fel de strălucitoare ca Venus, aceasta fiind Jupiter.
care nu pâlpâie, nu foarte sus fa�ă de orizont, undeva între Venus
Pentru a vă asigura căuta�i în stânga planetei o stea, mai pu�in
și orizont, mai aproape de cel din urmă.
strălucitoare dar ușor vizibilă, denumită Regulus sau alfa Leonis.
Acum că a�i identificat cele două planete strălucitoare, fi�i
Planeta începe să se apropie de Soare începând cu 11 mai,
scăzând și în strălucire, și se va vedea diminea�a, în luna iunie.
aten�i și la depărtarea dintre ele, care se micșorează de la o zi la
Există două tipuri de oameni: cei care au văzut și cei care
alta. Venus se apropie de Jupiter în timp ce, aparent (totul
nu au văzut planeta Venus. Cine face parte din cei care nu au
aparent) Soarele se apropie de ele. Se vor întâlni la sfârșitul lui
văzut planeta nu au decât de făcut ceva simplu: să privească
iunie, într-o conjunc�ie de „zile mari”.
metri
4 Lună Plină la ora 6:42. Luna se va vedea pe tot timpul nop�ii și o vom găsi în constela�ia
Libra
5 Căuta�i Luna în jurul orei 23 spre sud. În dreapta ei se află Saturn. Sub planetă se află
una sub cealaltă, trei stele strălucitoare în linie, toate făcând parte din constela�ia Scorpius.
Sub Lună, găsim cea mai strălucitoare stea din acest grup: Antares, o gigantă roșie. Prin
compara�ie cu cele trei de sub Saturn, pute�i observa că Antares este întradevăr roșie iar
celelalte trei alb-albastre
7 Mercur se află la elonga�ie vestică maximă de Soare, la 22,2° de acesta. Planeta se vede
pe cerul de seară
înspre locul de apus al Soarelui cândva între orele 21 și 23, în
Sperăm că nu vă sunt de ajuns cele trei planete observate
orice zi din luna mai. Astrul foarte strălucitor vizibil înspre partea
până acum, căci se mai află una pe cer. Saturn, răsare în jurul orei
11 Ultimul Pătrar la ora 13:36. Luna răsare după ora 1 diminea�a. Se află în constela�ia
aceea de cer este Venus!
22 și se vede mai bine după miezul nop�ii, până diminea�ă. O
Capricornus
Pute�i folosi și Luna, care în seara de 20 mai o va avea pe
pute�i vedea înspre sud-est, în jurul orei 23, destul de jos fa�ă de
15 Luna se află la cea mai mică depărtare de Terra, la „numai” 365.998 km
Venus deasupra, pe 21 mai în dreapta sus și în seara următoare în
orizont. Planeta se află acum într-o zonă unde găsim alte trei
17 Luna se va vedea ca o seceră foarte sub�ire aproape de orizont, înainte de răsăritul
dreapta.
stele din constela�ia Scorpius, dar nu la fel de strălucitoare.
Planeta este foarte strălucitoare și rămâne pe cer două
Luna trece prin zonă în nop�ile de 4/5 și 5/6 mai, în seara
ore, fiind vizibilă chiar și când afară este noapte (un lucru mai rar
de 5 mai, ora 23, aflându-se chiar aproape de planetă (Saturn
pentru planetele aflate între Pământ și Soare). O pute�i vedea
este în dreapta Lunii).
Soarelui
18 Lună Nouă la ora 7:13. Luna se află în preajma Soarelui și nu poate fi observată câteva
zile
20 Putem observa secera sub�ire a Lunii, luminată opus fa�ă de ultima oară când a�i văzut-
cum de la seară la seară se află în dreptul altor stele, după cum
Saturn se află pe 23 mai „la opozi�ie”, adică în partea
urmează: pe 1, 2 și 3 mai în dreapta planetei se află o stea relativ
opusă Soarelui, văzută de pe Pământ. Opozi�ia înseamnă că
strălucitoare, Elnath sau beta Tauri, în aceste zile Venus aflându-
planeta se vede toată noaptea și se află la cea mai mică
se în „coarnele taurului”; pe 15, 16 și 17 mai în stânga planetei se
depărtare de Terra, fiind o perioada propice pentru observa�ii.
va afla o stea din constela�ia Gemini, Mebsuta sau epsilon
Spunem „perioadă” căci planeta se va vedea la fel de bine cam o
O.Z.N., pentru al�ii sora Pământului sau Ishtar. Numele său real: planeta Venus
Geminorum; planeta traversează rapid constela�ia Gemini și în
lună centrată pe opozi�ie.
23 Saturn se află la opozi�ie (în partea opusă Soarelui văzută de pe Pământ). Tot în aceeași
ultimele patru zile ale lunii le va avea în dreapta pe Castor și
Pollux, cele mai strălucitoare stele din această constela�ie.
Viteza rapidă a lui Venus este doar o aparen�ă, datorată de
faptul că și Pământul se deplasează în jurul Soarelui, unghiul de
vedere a lui Venus fa�ă de constela�ii modificându-se rapid.
Din păcate opozi�ia din acest an găsește planeta în
constela�ia Libra, care nu se ridică foarte mult pe cer, cea mai
mare înăl�ime deasupra orizontului atinsă de planeta fiind de
27°.
Neptun și Uranus pot fi văzute cu greu. Neptun răsare cu
o înainte de faza de Lună Nouă. O găsi�i spre vest după apusul Soarelui
21 și 22 Luna se află în constela�ia Gemini. În dreapta secerii observăm un astru
strălucitor care nu pâlpâie (nu scintilează). Astrul este Luceafărul de seară, pentru unii
zi planeta se va afla la cea mai mică depărtare de Terra (la perigeu), la 1,34 miliarde de km
23 și 24 În aceste seri Luna se află în preajma planetei Jupiter
27 Luna se află la cea mai mare depărtare de Pământ, la 404.283 km
28 Primul Pătrar la ora 20:19. În stânga jos fa�ă de Lună se află steaua Spica din constela�ia
Virgo. Deasupra Lunii se află altă stea, Porrima tot din această constela�ie
Privită prin telescop, planeta se va modifica în fază și ca
o oră/două înainte de Soare, iar Uranus se află destul de apraoep
diametru: faza scade iar diametru crește, strălucirea fiind pe o
de acesta, răsărind înaintea astrului zilei de abia la sfârșitul lunii
pantă ascendentă până în luna iulie.
mai.și Uranus pot fi văzute cu greu. Neptun răsare cu o oră/două
31 Mercur se va afla la cea mai mică depărtare de Terra (la perigeu), la 82 milioane de km
înainte de Soare, iar Uranus se află destul de aproape de acesta,
depărtare
O altă planetă strălucitoare se vede pe cerul de seară,
30 Mercur se va afla în conjunc�ie inferioară cu Soarele, adică între noi și Soare
răsărind înaintea astrului zilei de abia la sfârșitul lunii mai.
OBSERVATORUL ASTRONOMIC "AMIRAL VASILE URSEANU", WWW.ASTRO-URSEANU.RO
Vega- mai 2015
25
Astroclubul București
HARTA CERULUI
MAI 2015
LAC
US
PER
SE
Ro
i
din ul du
Pe blu
rse
u
M
irfa
k
ERTA
Schedar
M
PEIA
CASSIO
39
M52
CEPHEUS
la
el
a
A
C
G
US
URSA MINOR
37
36
olară
ua P
M
M
M
stea
spre
VE
NU
S
LYNX
r
Ca
sto
ER
NC
J
us
M87
48
M5
gul
Re
M49
VIRGO
M
M12
O
CA
M67
R
TE
I
UP
LE
M60
a
ieb
Alg
Denebola
I
ste llu
x
pla a c
ne u
tă
Po
COMA
BERENICES
cyo
M64
Pro
Arcturus
a
alh
d
ar
ph
Al
LIB
stele
RA
stele duble
Zu
b
ene
l
Spica
M104
ge
nu
bi
S
IU
RP
O
SC
uk
Iesiţi afară cam cu o oră inainte de ora afişată pe hartă noastră. Ţineţi
Un
harta ridicată în faţa voastră, având grijă să o orientaţi după punctele cardinale de
pe teren. Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele, sudul este locul unde
se află Soarele la mijlocul zilei.
Marginea hărţii reprezintă orizontul iar centrul hărţii este zenitul, punctul de
deasupra capului.
Dacă vre�i să privi�i înspre sud, orienta�i harta cu sudul în acea direc�ie: este foarte
SATURN
important să orientaţi harta după punctele cardinale.
ECLIP TICA
După ce orientaţi harta, căutaţi o stea mai strălucitoare pe cer și fi�i aten�i la
înăl�imea ei desupra orizontului (fa�ă de zenit) și la stelele vecine. Căutaţi-o şi pe hartă,
păstrând propor�iile de distan�ă fa�ă de orizon. După ce aţi găsit-o, cautaţi, pe hartă, stele din
apropierea stelei identificate. Dupa ce aţi ales aceste stele, cautaţi-le şi pe cer. Astfel, din stea în
stea puteţi învăţa toate constelaţiile vizibile la un moment dat. Constelaţiile sunt formate de stelele
unite cu linii, pe harta noastra.
Harta este realizata pentru latitudinea medie a ţării noastre. Dacă încercaţi să observaţi de la latitudini
nordice, stelele din sudul hărţii vor coborî sub orizont iar cele din nordul hărtii vor fi situate mai sus pe cer. Pe
hartă, stelele strălucitoare sunt cele reprezentate prin disc mare.
MI
LEO
i
R
NO
Cor
Caroli
M3
r
SERPENS
CAPUT
M14
CUS
OPHIU
Iza
S
NE I
CA ATIC
N
VE
BOOTES
Alphekka
M94
44
M63
M51
URSA MAJOR
Rasalgheti
rul
Ca re
Ma
M81
Mizar
şi Alcor
M13
M82
M
M101
A
N
Thuban
CORONA
BOREALIS
tă
HERCULE
S
M92
5
M3
YG
ne
RA
GEMIN
C
pla
CAMELOPARDALIS
I
UR
DRA
CO
Ve
ga
LY
37
b
ne lb
ire
o
Steaua Polară
n
cu
De
A
ap
ste
Ald
era min
st
a ea
di num viz
n
i
an ite bilă
m
om în
en
te
Cerul nop�ilor de mai este dominat de steaua stralucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din
constela�ia Bootes (Bouarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucru însemnând ca este una din cele mai
stralucitoare stele de pe cer. Compara�i culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Ve�i vedea
diferen�a dintre o stea galbuie și un albă.
Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se afla o parte din Virgo dar și constela�ia
Libra. Aproape de miezul nop�ii răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constela�ia
Scorpius. Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adica Marte, culoarea roșie a stelei
fiind asemanatoare cu cea a planetei Marte.
Deasupra constela�iei Scorpius întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”.
Este o constela�ie mare, cu pu�ine stele strălucitoare, dar cu un numar mare de roiuri
globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nop�ii. La est de Hercules se
afla stralucitoarea stea Vega. Este cu pu�in mai slabă ca strălucire decât Arcturus și
M57
face parte din constela�ia Lyra. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe
de aceasta, constituie instrumentul muzical lira.
Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul sau este un
patrulater aflat chiar la nord de Lyra, corpul șerpuind printre Hercules, Ursa
Minor și Ursa Major.
La sfârșitul scurtelor nop�i de mai, Hercules se va afla înspre sud,
în meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair)
va domina cerul de sud-est. Antares se va afla înspre sud iar constela�ia
Sagittarius rasare înspre est.
La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete:
Jupiter înspre sud-vest, în constela�ia Cacner, Venus înspre vest în Geminiși
Saturn înspre sud-est în Libra, nu foarte departe de steaua Scorpii.
CUM SE FOLOSEŞTE HARTA
Harta arată aspectul
cerului în luna:
aprilie, ora 00:00
mai, ora 22:00
iunie, ora 20:00
CANIS
MINO
R
CONSTELAŢII VIZIBILE, PLANETE ȘI LUNA
CRATER
RA
galaxii
D
HY
roiuri globulare
CORVUS
roiuri deschise
nebuloase
M83
nebuloase planetare
A
TLI
AN
Magnitudini stelare
Stele
strălucitoare
Stele
mai puin
strălucitoare
-1 0 1
2 3 4
CENTAURUS
OBSERVATORUL ASTRONOMIC "AMIRAL VASILE URSEANU", WWW.ASTRO-URSEANU.RO
Vega- mai 2015
26
Astroclubul București
Astroclubul
Bucureşti
ISSN 1584 - 6563