Revista Presei Economice din România
Revista Presei Economice
România
24 mai 2013
Revista Presei Economice din România
Cuprins
Fonduri europene ....................................................................................................... 6
Patronatele acuză: fonduri UE de jumătate de miliard de euro sunt „blocate în
sertarele birocraţiei româneşti“ ................................................................................... 6
Discuţie Ponta - miniştri pe fonduri UE. Cei mai mulţi bani, alocaţi infrastructurii,
dezvoltării şi agriculturii .............................................................................................. 7
Discutiile dintre Ponta si ministri pe tema fondurilor UE: „Am stat trei ore si ne-am
ciorovait” .................................................................................................................... 8
Fiscul va scuti 2 ani de la plata impozitelor firmele care au de luat bani de la UE ...... 9
Autorităţile vor înfiinţa un fond cu bani de la BERD pentru cofinanţarea proiectelor
europene ................................................................................................................. 10
Investitii .................................................................................................................... 11
Investitorii taiwanezi se uită la portul Constanţa şi la costul mic al forţei de muncă .. 11
Ministerul Economiei cauta investitori pentru Cupru Min Abrud ............................... 12
Investitiile din statiunea Mamaia, deblocate ............................................................. 14
Suspans pentru investitia "Mini Hollywood" de la Cluj .............................................. 16
Companii ................................................................................................................... 17
De la o hală goală la contracte de 14 mil. € şi clienţi precum Gazprom. Ce mai
urmează pentru FECNE? ......................................................................................... 17
La un pas de 200 mil. €. Exporturi record pentru producătorul Arctic ....................... 19
Un nou director de marketing si trade marketing pentru divizia beauty care a Henkel
................................................................................................................................ 20
Militari Shopping Centre este inchiriat 100%, dar veniturile din chirii sunt in scadere
usoara...................................................................................................................... 21
Revista Presei Economice din România
Inca o cladire de birouri in Floreasca: grecul care a dezvoltat Polona 68 are in
pregatire o investitie de 7 mil. euro .......................................................................... 22
Operatorii de plati au tot mai mult succes in Romania. Afacerile PayPoint au crescut
cu 35%..................................................................................................................... 23
Cand este privatizata Posta? Potentialii investitori au cerut amanarea termenului
pentru depunerea ofertelor de preluare .................................................................... 24
O firmă din Argeş va produce incubatoare triple, cu o capacitate maximă de 222 de
ouă, destinate fermelor de familie ............................................................................ 26
Trenduri şi statistici .................................................................................................. 27
Rabla 2013: Cum se pot obţine până la 7.500 de lei de la stat pentru o maşină nouă
................................................................................................................................ 27
Euro urcă la un nou maxim din ultimele cinci săptămâni .......................................... 34
ANCOM: Numărul de abonaţi la TV a crescut cu 5% în 2012 şi a trecut de 6 milioane
................................................................................................................................ 35
Efin: Interesul românilor pentru credite, în uşoară creştere în luna aprilie ................ 36
Topul zonelor bucurestene cu cele mai mari scaderi de preturi la terenuri ............... 37
CNP: Rata medie anuala a inflatiei in 2013 - 4,3%................................................... 39
Numărul mediu al salariaţilor va creşte atât în sectorul bugetar cât şi în cel privat,
până în 2016 ............................................................................................................ 40
Firmele cu restante bugetare, penalizate mai mult in 30 de zile si mai putin ulterior 41
Romania, depasita doar de Grecia la scaderea vanzarilor de masini noi - studiu..... 42
Cristina Rusuleanu (EHSR): Numărul insolvenţelor a crescut fantastic din cauza
legislaţiei permisive .................................................................................................. 44
Finanţe – Bănci ......................................................................................................... 45
Romanii cu credite in franci elvetieni ar putea scapa de cosmarul costurilor uriase . 45
Are sau nu nevoie sistemul bancar de creativitate? ................................................. 46
Revista Presei Economice din România
Dobânzile overnight au scăzut ................................................................................. 48
EximBank şi-a crescut soldul de credite şi garanţii cu 25% anul trecut, la 3,7 mld. lei
................................................................................................................................ 49
Transelectrica: 1,5 milioane euro pentru asigurarile de sanatate voluntare ale
angajatilor ................................................................................................................ 50
Banca Naţională a României nu a primit nicio notificare referitoare la o eventuală
vânzare a subsidiarelor băncilor greceşti ................................................................. 51
Bursă ......................................................................................................................... 54
Szel: Ma astept ca pana in iunie preluarea SAI Muntenia de catre SIF Banat Crisana
sa se realizeze ......................................................................................................... 54
O noua amanare pentru Electrica: listarea va fi in octombrie ................................... 56
BVB închide în creştere ........................................................................................... 57
Străinii deţin peste 20% din titlurile de stat în lei, dublu faţă de acum un an ............ 57
Licitaţii ....................................................................................................................... 59
Noul constructor al pasajului Mihai Bravu din Bucureşti va fi ales pe 13 iunie. Proiect
de 28 mil. euro ......................................................................................................... 59
20 de milioane de euro pentru modernizarea Pietei Sudului din capitala ................. 61
Incepe selectia constructorului Autostrazii Craiova – Pitesti. Ce firme se lupta pentru
contract .................................................................................................................... 62
Energie ...................................................................................................................... 63
Ţara noastră are cel mai mult de câştigat de pe urma Nabucco............................... 63
CUM ÎMPART GAZELE DE ŞIST EUROPA ÎN DOUĂ - Ce s-a decis la Bruxelles şi
ce miză are România ............................................................................................... 65
Havrilet: ANRE e ca un e ca un dresor intr-o cusca de lei care n-au mai mancat de 2
saptamani ................................................................................................................ 70
Revista Presei Economice din România
Compania TerniEnergia va construi pentru Bissi Holding sase parcuri fotovoltaice cu
o capacitate totala de 5,5 MWp ................................................................................ 71
Romania ar putea da Moldovei noua milioane de euro pentru gazoductul Iasi Ungheni ................................................................................................................... 72
Petroceltic vine in Romania, dupa ce abandonat explorarile din Bulgaria ................ 73
Emil Calotă, vicepreşedinte ANRE, la Bucharest Forum/Energy: "România e un
paradox, suntem aproape independenţi energetic, dar consumăm prea mult" ......... 74
Iulian Iancu, la Bucharest Forum/Energy: „Taxele au crescut de 10 ori mai mult decât
costurile de producţie a energiei, şi asta se vede pe facturi” .................................... 75
Julian Popov, ministrul Mediului şi Apei din Bulgaria, la Bucharest Forum/ Energy:
"Ne uităm la gaz cu religiozitate" .............................................................................. 76
Opinii ......................................................................................................................... 77
Romania, campioana austeritatii. Roadele nu sunt pe masura ................................ 77
O discuţie cu Octavian Bădescu, directorul diviziei de livrări rapide al celei mai mari
companii de curierat de stat ..................................................................................... 79
Ionel Blănculescu, consilier al premierului Victor Ponta: Procedura de privatizare a
CFR Marfă este viciată ............................................................................................ 82
Cum poate fi îmbunătăţită eficienţa unei companii ................................................... 84
Unilever: România are una dintre cele mai mari creşteri din Europa. Îngheţata şi
detergenţii au mers bine .......................................................................................... 86
Regii asfaltului din România şi-au mutat cartierul general la Chişinău ..................... 87
Fermierii romani nu-si vad interesul la Bruxelles, obositi sa lupte "fiecare pentru el" 92
Instituţii ...................................................................................................................... 95
Ponta: Statul român va mai plăti probabil "câteva milioane" pentru a scăpa de
Bechtel..................................................................................................................... 95
Revista Presei Economice din România
Ministrul german al Muncii: Liberalizarea pietei muncii nu va creste fluxurile de
lucratori romani ........................................................................................................ 96
Bucurestiul trimite la Curtea Europeana de Conturi un candidat fara experienta...... 97
Ponta: 10.000 de disponibilizati, o exagerare. Si totusi pot fi mai multe ................... 99
Revista Presei Economice din România
Fonduri
Fonduri
europeneEuropene
Patronatele acuză: fonduri UE de jumătate de miliard de euro sunt
„blocate în sertarele birocraţiei româneşti“
Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii (FPTS) avertizează că, în ciuda
promisiunilor şi angajamentelor Guvernului, fonduri europene de 500 de milioane de
euro au rămas blocate în sertarele birocraţiei româneşti. „Aceşti bani erau meniţi să
ajungă la elevi, studenţi şi şomeri pe diferitele axe POSDRU, care au fost lăsate în
suspensie, deşi este ultimul an în care mai putem accesa banii alocaţi României“,
arată conducerea FPTS.
„Solicităm primului-ministru să scurteze termenele procedurale care ameninţă să
dureze până la sfârşitul lui 2013, ceea ce înseamnă încă un an pierdut pentru
accesarea de fonduri europene“, se arată într-un comunicat al Federaţiei. Solicitanţii
au rămas în ceaţă, peste ghiduri s-a lăsat tăcerea Ghidurile soclicitantului pentru
proiectele POSDRU au fost propuse spre consultare unele până la sfârşitul anului
trecut, altele până la jumătatea lunii martie, iar ultimele până la jumătatea lunii aprilie.
„Peste ghiduri s-a aşternut însă tăcerea, ghidurile au rămas nefinalizate şi au intrat în
gaura neagră a indiferenţei şi apatiei, deşi sunt aşteptate de ONG-uri, de universităţi şi
chiar de instituţii publice care au nevoie ca de aer să acceseze fonduri europene
pentru a-şi desfăşura activitatea şi a produce plusvaloare în societatea românească“.
Agathon: „Birocraţii nu înţeleg necesitatea banilor“ Preşedintele FPTS, Dan Matei
Agathon, arată că mare parte din proiectele POSDRU care ar trebui să se lanseze în
viitorul apropiat „au fost lăsate în uitare de aceeaşi birocraţie care ne-a adus şi până
acum faima de a fi codaşii Europei la absorbţia fondurilor europene“ Proiectele vizate
sunt în domeniul educaţional şi al ocupării forţei de muncă. Ambele, domenii strategice
pentru România şi în care avem nevoie urgentă să investim bani europeni pentru că
Revista Presei Economice din România
bugetul statului nu permite alocările necesare. „Numai că statul român este la mâna
unor birocraţi care nu înţeleg necesitatea acestor bani pentru educaţie şi formare
profesională, aşa încât toate promisiunile oficiale despre cum vom urgenta şi
eficientiza atragerea de bani europeni au rămas la stadiul de vorbe frumoase care nu
pot aduce în România nici măcar un euro“, afirmă liderul patronal. „Să se verifice cine
trage de timp!“ „Responsabilii Guvernului care au promis rezolvarea problemei
fondurilor europene ar trebui să verifice cine trage de timp şi cine crede că absorbţia
de bani europeni se face prin amânarea la nesfârşit a derulării procedurilor. Altfel,
peste alte câteva luni o să dăm iar vina unii pe alţii că nu s-a întâmplat nimic, iar
România va fi penalizată în perioada 2014-2020 pentru că nici în al 12-lea ceas
birocraţii nu au putut să-şi lase lâncezeala la o parte şi să-şi facă datoria faţă de
această ţară“, conchide şeful FPTS.
Adevarul,
http://adevarul.ro/economie/bani/fonduri-ue-
1_519e30c1c7b855ff561d0229/index.html#
Discuţie Ponta - miniştri pe fonduri UE. Cei mai mulţi bani, alocaţi
infrastructurii, dezvoltării şi agriculturii
Premierul Victor Ponta şi-a anulat participarea la ceremonia programată cu ocazia Zilei
Africii, organizată, vineri, la Biblioteca Naţională, având o discuţie cu mai mulţi miniştri
legată de absorbţia fondurilor europene în perioada 2014-2020.
La discuţia de la Palatul Victoria sunt prezenţi toţi miniştrii economici.Cei mai mulţi bani
din resurse comunitare vor fi alocate programelor de infrastructură, dezvoltare
regională şi agricultură. Premierul a decis să continue discuţia cu miniştrii şi a cerut
consilierului său Luminiţa Odobescu, fost secretar de stat la Ministerul Afacerilor
Externe, să prezinte un mesaj din partea sa la Biblioteca Naţională, cu ocazia Zilei
Africii.
Revista Presei Economice din România
Mediafax,
http://www.mediafax.ro/social/discutie-ponta-ministri-pe-fonduri-ue-cei-mai-
multi-bani-alocati-infrastructurii-dezvoltarii-si-agriculturii-10898841
Discutiile dintre Ponta si ministri pe tema fondurilor UE: „Am stat trei
ore si ne-am ciorovait”
Ministrii se cearta pe fondurile europene alocate Romaniei pentru perioada 2014-2020,
fiecare fiind nemultumit de suma alocata domeniului sau, desi fondurile anterioare nu
au putut fi cheltuite, a fost concluzia premierului Victor Ponta, dupa o intalnire cu
ministrii pe tema fondurilor europene.
"Trei ore am stat cu ministrii. Este exact ca la bugetul national, nimeni nu este
multumit. Am stat trei ore, ne-am ciorovait acolo, trebuie sa gasim o solutie, nu avem
ce face pentru ca mai multi bani nu o sa fie. Trebuie sa avem o anumita strategie,
cateva obiective pe care sa le atingem, si mai ales sa punem la punct un sistem
administrativ ca sa folosim banii, pentru ca noi nu am folosit inca banii din exercitiul
2007-2013 si azi ne-am tot certat pe urmatorii bani", a spus Ponta.
Premierul Victor Ponta s-a intalnit, vineri, cu mai multi ministri pentru o discutie legata
de absorbtia fondurilor europene in perioada 2014-2020. Cei mai multi bani din resurse
comunitare vor fi alocate programelor de infrastructura, dezvoltare regionala si
agricultura.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/fonduri-ue/discutiile-dintre-ponta-si-ministri-pe-temafondurilor-ue-am-stat-trei-ore-si-ne-am-ciorovait-78567
Revista Presei Economice din România
Fiscul va scuti 2 ani de la plata impozitelor firmele care au de luat bani
de la UE
Firmele care au de încasat bani din fonduri europene în baza contractelor de finanţare
semnate cu autorităţile ar putea beneficia de o amânare din partea Fiscului la plata
impozitelor şi taxelor, de maxim doi ani, în limita sumelor pe care le au de primit.
Contribuabilii care au de încasat sume certe, lichide şi exigibile de la autorităţile cu
competenţe în gestionarea fondurilor europene în baza contractelor de finanţare
încheiate cu acestea pot solicita amânarea la plată a impozitelor, taxelor, contribuţiilor
şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, administrate de Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) sau transmise Fiscului pentru recuperare,
potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă.
Documentul are în vedere deblocarea activităţii contribuabililor care au de recuperat
bani din fonduri europene, întrucât aceştia au pe de o parte de achitat impozite, taxe şi
contribuţii, iar pe de altă parte trebuie să încaseze bani pentru care au depus cereri de
rambursare, aflându-se astfel în impas financiar.
Amânarea la plată a obligaţiilor fiscale se va face în limita sumei pe care firmele o au
de încasat din fonduri europene şi în ordinea vechimii datoriilor la ANAF. Această
facilitate nu va fi acordată companiilor aflate în procedură de insolvenţă sau de
executare silită, prin poprirea sumelor de încasat de la autorităţile competente, şi nici
celor care au în derulare o eşalonare la plată a datoriilor.
Pentru amânarea la plată, firmele trebuie să depună la ANAF o cerere de acordare a
acestei facilităţi, însoţită de documentul în original emis de autoritatea competentă din
care să reiasă totalul sumei exigibile care trebuie rambursată firmei în cauză, actul fiind
valabil 20 de zile de la emitere. Autoritatea competentă trebuie să elibereze acest
document în cinci zile de la solicitare. Firma poate anexa la cererea de eliberare o
Revista Presei Economice din România
notificare prin care renunţă la dreptul de a percepe sau încasa dobânzi, penalităţi sau
accesorii aferente creanţelor de încasat de la autoritatea competentă în cauză.
Firmele care renunţă la aceste dobânzi nu vor mai fi obligate să plătească dobânzi,
penalităţi de întârziere şi alte sume aferente obligaţiilor fiscale principale amânate la
plată, nici dobânzi pentru perioada de amânare a plăţilor. În caz contrar, acestea
datorează dobânzi pentru fiecare zi a perioadei de amânare la plată, începând cu data
emiterii deciziei şi până la data stingerii datoriilor. Contribuabilul poate depune una sau
mai multe cereri de amânare la plată, de câte ori are nevoie, cu condiţia să se
încadreze în limita sumei pe care o are de primit înapoi din fonduri europene.
Fiscul va soluţiona cererea de amânare la plată în termen de 15 zile de la data
depunerii acesteia, prin decizie de amânare la plată a obligaţiilor fiscale principale şi
accesorii sau decizie de respingere, după caz. Dacă solicitarea este aprobată, ANAF
va pune poprire pe sumele pe care autoritatea competentă le datorează
contribuabilului, în limita obligaţiilor fiscale amânate la plată. Când datoriile se plătesc
în totalitate, Fiscul trimite contribuabilului decizia de finalizare a amânării la plată. După
doi ani, amânarea datoriilor la plată încetează, dacă nu sunt achitate în cadrul acestei
perioade, caz în care contribuabilul datorează dobânzi, penalităţi de întârziere sau
accesorii pe întreaga perioadă de amânare la plată.
ZF, http://www.zf.ro/companii/fiscul-va-scuti-2-ani-de-la-plata-impozitelor-firmele-careau-de-luat-bani-de-la-ue-10899713
Autorităţile vor înfiinţa un fond cu bani de la BERD pentru cofinanţarea
proiectelor europene
Autorităţile române vor înfiinţa un fond extrabugetar cu bani de la Banca Europeană
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru cofinanţarea proiectelor europene
derulate de administraţiile locale, a declarat joi, la Realitatea TV, ministrul delegat
Revista Presei Economice din România
pentru buget, Liviu Voinea.În acest fel, a precizat Voinea, banii pentru autorităţile
locale nu vor fi luaţi în calcul la deficitul bugetar, în condiţiile în care România are o
serie de constrângeri ca stat membru al Uniunii Europene care a semnat Pactul fiscal.
Pentru anul 2013, aproape trei sferturi din deficitul bugetar este generat de
prefinanţările şi cofinanţările acordate de statul român pe proiecte europene.
AGERPRES,
http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/197887-
Autoritatile-vor-infiinta-un-fond-cu-bani-de-la-BERD-pentru-cofinantarea-proiecteloreuropene.html
Investiţii
Investitii
Investitorii taiwanezi se uită la portul Constanţa şi la costul mic al
forţei de muncă
Şeful reprezentanţei Taiwanului la Bratislava, aflat la Bucureşti în cadrul unei misiuni
economice, consideră că autorităţile române pot face mai mult la nivel diplomatic
pentru a facilita accesul investitorilor taiwanezi pe piaţa internă, solicitările în acest
sens rămânând fără răspuns. „Taiwanul poate deveni un investitor important în
România, care are potenţial ca bază pentru exporturile taiwaneze în regiune, datorită
portului Constanţa şi costului mic al forţei de muncă. Însă, în acelaşi timp, România
poate face mai mult la nivel diplomatic pentru a uşura accesul cetăţenilor şi
businessurilor din Taiwan pe piaţa internă“, a declarat David Nan-Yang Lee (foto),
şeful reprezentanţei Taiwanului la Bratislava, aflat într-o vizită la Bucureşti, în cadrul
unei misiuni economice care include Ucraina, România, Lituania şi Rusia. Uniunea
Europeană nu are relaţii diplomatice sau politice oficiale cu Taiwanul, dar îl recunoaşte
ca entitate economică şi comercială, existând un acord de tip „visa waiver“ pentru a
uşura libera circulaţie, a explicat diplomatul taiwanez. El reclamă însă că în România
„există o procedură încă greoaie la punctele de trecere a frontierei şi de asemenea
Revista Presei Economice din România
firmele taiwaneze nu-şi pot deschide subsidiare directe, fiind nevoite să utilizeze
companii înregistrate în alte ţări, cel mai adesea în Olanda“. „Ne dorim măcar un dialog
la nivel diplomatic, ceea ce nu se întâmplă. Nu am primit niciun răspuns la cererile
noastre“, susţine David Nan-Yang Lee.
ZF,
http://www.zf.ro/eveniment/investitorii-taiwanezi-se-uita-la-portul-constanta-si-la-
costul-mic-al-fortei-de-munca-10897957
Ministerul Economiei cauta investitori pentru Cupru Min Abrud
Ministerul Economiei a postat pe site-ul institutiei anuntul de intentie pentru atragerea
de investitii la societatea Cupru Min Abrud. In document se precizeaza ca modalitatea
de selectie a investitorului va fi aprobata de conducerea societatii in cursul lunii iunie
2013. Realizarea procesului de atragere de investitii se va face prin orice metoda
prevazuta de lege (asociere in participatiune, cooperare, etc.), suma obtinuta de la
investitorul selectat urmand sa fie utilizata pentru efectuarea investitiilor de mediu,
dotarea tehnologica a societatii, deschiderea de noi fronturi de lucru si capital de lucru.
Selectarea investitorului se va face pe baza unui proces competitiv.
Caietul de sarcini va contine informatii detaliate cu privire la conditiile de participare la
selectie, documentele de participare solicitate, conditiile de eligibilitate, modalitatile de
prezentare si continutul ofertelor, criteriile in baza carora vor fi evaluate ofertele
depuse de investitorii care participa la selectie, modalitatea de punctare a ofertelor
pentru desemnarea ofertei castigatoare, modalitatea de acces la date si informatii,
garantiile solicitate.
Scrisorile de Interes trebuie transmise pana in 10 iunie 2013. Acestea vor contine si o
prezentare a investitorului, cuprinzand informatii detaliate despre actionariatul acestuia
si/sau structura de control corporativ, experienta investitorului in domeniul finantarii
si/sau operarii de societati care activeaza in industria miniera, in mod particular in
Revista Presei Economice din România
sectorul cuprifer, precum si despre capabilitatile financiare ale acestuia, care sa
demonstreze posibilitatea efectiva si imediata de implicare intr-un proiect comun de
investitii cu societatea, pentru dezvoltarea acesteia.
In cazul in care inainte de punerea in vanzare a caietului de sarcini sau de
cumpararea acestuia, investitorul care a prezentat o Scrisoare de Interes trebuie sa
comunice in scris societatii ca doreste efectuarea unei vizite cu scopul de a-si forma o
opinie generala asupra situatiei companiei. Societatea va asigura accesul investitorului
pe amplasamentele acesteia si la informatii publicabile, cu semnarea in prealabil a
unui angajament de confidentialitate, fara achitarea unei taxe.
De altfel, ministrul Varujan Vosganian a anuntat , miercuri, ca strategia de atragere a
investitorilor pentru Cupru Min va fi prezentata in 17 iunie, 7 companii fiind interesate
de societate in conditiile in care autoritatile ar fi intentionat privatizarea ei, formula la
care se poate recurge dupa ce compania va fi repusa pe picioare.” Am adoptat un
memorandum in Guvern, iar potrivit recomandarilor din acest document, am selectat
un consultant juridic, tehnic si financiar. Este vorba despre Bostina si Asociatii si
Zamfirescu, Racoti si Asociatii. Ei au prezentat termenele si astfel, pana in 17 iunie,
consortiul va pregati strategia de atragere a investitiilor pentru Cupru Min, evaluarea
necesarului de investitii pentru mediu, tehnologie si descoperta. Pana in 18 iunie vom
derula procedurile interne, va avea loc convocarea Consiliului de Administratie pentru
aprobarea strategiei si aprobarea documentului in Comisia de coordonare, structura a
Ministerului. Apoi voi semna aceasta procedura. Pana la jumatatea lunii iunie vom
avea depuneri de oferte si deschiderea lor, analizarea documentelor de participare”, a
declarat oficialul guvernamental, citat de Agerpres.
Ministrul Economiei a explicat si de ce s-a ales acesta modalitate de solutionare a
problemelor pe care le are Cupru Min. „Avem doua motive pentru care nu privatizam.
Primul este pentru ca avem doua litigii. Unul se refera la garantia oferita de Roman
Revista Presei Economice din România
Copper si retinuta de statul roman pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale.
Compania solicita in instanta returnarea sumei. De asemenea, Energomineral solicita
78 milioane lei in contul unor actiuni pe care spune ca le-a efectuat. Noi am contestat.
La Curtea de Apel s-a decis sa se intoarca la fond. Al doilea motiv pentru care nu
privatizam este ca piata cuprului se afla intr-o situatie delicata. Pretul bursier a scazut
cu 25%. Nu este un moment propice pentru a vinde o companie. Diferenta este ca
atunci cand faci atragere de investitii poti sa negociezi perioada in functie de evolutia
preturilor. Durata contractului depinde de pretul international al cuprului. Daca va reusi,
Cuprumin se pune pe picioare, va avea autorizatie de mediu, va avea zacaminte si ne
putem intoarce atunci la privatizare”, a precizat Vosganian
Finantistii,
http://www.finantistii.ro/companii/ministerul-economiei-cauta-investitori-
pentru-cupru-min-abrud-vezi-de-ce-nu-poate-privatiza-societatea-78557
Investitiile din statiunea Mamaia, deblocate
Investitiile in Mamaia au fost deblocate, dupa ce consilierii locali au aprobat, vineri,
PUZ-ul statiunii, a anuntat Primarul Constantei, Radu Mazare, precizand ca pana
acum PUZ-ul a fost blocat de „madam Udrea”.
"Dupa ani de zile in care ne-am batut cu madam Udrea, cu fel de fel de franari din fel
de fel de ministere, am reusit sa votam ceea ce am fi putut sa o facem foarte simplu si
foarte firesc intr-o societate si intr-o tara normala. Deci, am reusit sa deblocam
investitiile in statiunea Mamaia. Acelasi lucru l-am facut si pe plaja pentru ca plajele au
fost atribuite printr-o licitatie in proportie de 97 la suta detinatorilor de structuri turistice
din statiune, hoteluri, restaurante. Era nevoie ca pe plaje sa poata sa construiasca
fiecare dupa dorinta cate un beach-bar si sa faca serviciile aferente clientului si
turistului de pe plaja", a spus Radu Mazare, citat de Mediafax.
Revista Presei Economice din România
El a mentionat ca investitiile pe fonduri europene sunt de peste 20 de milioane de
euro si vor incepe in aceasta toamna."Investitiile care vor incepe in statiunea Mamaia
pe fonduri europene, vor incepe la toamna, sunt investitii majore si le cam stiti si voi.
Pe langa largirea plajei, care a fost deja semnata si probabil construirea celor doua
insulite, o sa refacem tot ce inseamna zona de promenada, o sa refacem tot ce
inseamna piatetele publice, o sa facem doua parcari de sapte etaje, o sa facem
pasarelele, urmand ca pe viitoarele fonduri europene sa facem marina din zona de
nord. Cred ca sunt in valoare de 20 si ceva de milioane de euro in paralel cu proiectele
private. Numai in zona Casino din Mamaia urmeaza sa se construiasca inca sapte sute
de noi locuri de cazare, un P+8, un P+4 si inca un P+4, v-am dat ca exemplu un areal
pe o distanta de 500 de metri", a mai spus Radu Mazare.
Primarul a afirmat ca Romania va deschide o reprezentanta in Dubai pentru atragerea
turistilor din aceasta zona si isi doreste una si la Istanbul."Ati vazut unde era sediul
hotelului Mamaia se face un hotel de cinci stele de super lux, adica vor fi apartamente
de 300 de metri patrati. Era nevoie pentru ca daca vrem sa accesam pe piata araba si
pe piata turca, sunt mai pretentiosi. Am vorbit cu ANT-ul si vor deschide o
reprezentanta in Dubai si am vorbit si cu doamna ministru probabil ca o sa inchida din
cei doi care erau reprezentanti la Madrid, ca nu avem ce sa facem la Madrid, nu avem
turisti spanioli si probabil ca o sa o inchida de tot, deschidem in Dubai si in Istanbul
unde pe mine ma intereseaza in mod direct. Sunt niste piete mari, cu oameni cu bani
multi", a mentionat Radu Mazare.
La inceputul lunii mai, Radu Mazare anunta ca a primit aviz de la Ministerul Culturii
pentru PUZ-ul statiunii Mamaia, precizand ca dupa ce acesta va fi aprobat pot incepe
investitiile in zona. Primarul Constantei era nemultumit de faptul ca nu primise un aviz
necesar pentru aprobarea PUZ-ului statiunii Mamaia din partea Ministerului Culturii si
afirma ca va discuta cu premierul Victor Ponta pentru a rezolva aceasta problema.
Revista Presei Economice din România
Edilul mai spunea ca i s-ar fi cerut mita de zeci de mii de euro, prin intermediari, pentru
a primi avizul pentru PUZ.
Finantistii,
http://www.finantistii.ro/economie/investitiile-din-statiunea-mamaia-
deblocate-78568
Suspans pentru investitia "Mini Hollywood" de la Cluj
Doua firme au contestat castigatorul desemnat de Primaria Cluj-Napoca pentru
construirea Centrului Regional de Excelenta in Industrii Creative si IT (CREIC),
cunoscut sub denumirea de Mini Hollywood. La licitatia pentru CREIC s-au inscris 16
firme. Castigatoare a fost desemnata asocierea dintre firmele Valve International, RDV
Construct, White Star International si Team Net Engineering, care a avut pretul cel mai
scazut: 42 de milioane de lei, fata de pretul estimat, de 52 de milioane de lei.
Fondurile necesare constructiei CREIC sunt asigurate de Uniunea Europeana, prin
mecanismul destinat Polilor Nationali de Crestere. "Cele doua firme care au contestat
licitatia sunt Victor Construct si Proiect Consult. Asteptam in zilele urmatoare rezultatul
contestatiei, pentru a putea drumul cat mai iute constructiei", a declarat pentru
Business24 purtatorul de cuvant al Primariei Cluj, Oana Buzatu.
Studiourile CREIC
CREIC a fost supranumit de presa locala "Buftea de Cluj" sau "Mini Hollywood",
deoarece are ca scop crearea unui centru de productie cinematografica. Conform
proiectului, aici isi vor gasi birourile si spatiile adecvate de productie IMM-urile care
activeaza in zona industriilor creative, cu un accent pe cinematografie.
Licitatia s-a finalizat in 27 martie anul curent, dar contestatarea rezultatului
prelungeste suspansul cu privire la o investitie care poate defini o noua zona
dezvoltare a economiei clujene.
In concurenta cu studiourile de la Buftea
Revista Presei Economice din România
"Cluj-Napoca va deveni un oras important din punct de vedere cinematografic, nu
numai prin festivalurile de film TIFF si Comedy, ci si prin posibilitatea de productie
cinematografica. Vor fi spatii pentru productia de film si, daca lucrurile vor merge bine,
intr-un viitor pe termen mediu, pe dealurile Lombului ne putem gandi si la un
Hollywood de Cluj sau Buftea de Cluj", declara primarul orasului, Emil Boc, in ziua in
care s-a anuntat castigatorul licitatiei.
"Mini Holywood-ul" va fi amplasat in zona Lomb, unde in anii boomului imobiliar a fost
proiectat si aprobat spre constructie un cartier de locuinte, care insa nu a depasit faza
proiectului pe hartie. Suprafata de teren ocupata de CREIC va fi 73.000 de metri
patrati, cu o arie construita de 5.165 metri patrati. Cladirea va avea patru corpuri
distincte, cu trei niveluri de subsol, parter si patru etaje, construite diferit. In exterior va
fi amenajat un parc si un amfiteatru in aer liber. Potrivit descrierii proiectului
arhitectural, in cadrul CREIC vor fi create spatii speciale pentru industria filmului si
industria media, care lipsesc practic din intreaga tara, cu exceptia Bucurestiului.
Business24,
http://www.business24.ro/companii/investitii/suspans-pentru-investitia-a-
mini-hollywooda-de-la-cluj-1529188
Companii
Companii
De la o hală goală la contracte de 14 mil. € şi clienţi precum Gazprom.
Ce mai urmează pentru FECNE?
În cei 25 de ani de viaţă, fabrica făcută special pentru cele două reactoare de la
Cernavodă a trecut de la stat prin mâinile a patru proprietari şi prin lichidare judiciară,
acum fiind controlată de italienii de la Walter Tosto
„Este pentru prima dată când cineva din exterior poate să viziteze fabrica. În anii ’80,
când se produceau aici compo­nente pentru programul nuclear până şi geamurile erau
vopsite pentru ca nu cumva să vadă americanii prin satelit ce se făcea aici“, spune
Revista Presei Economice din România
Eugen Atanasiu, vicepreşedinte al grupului italian Walter Tosto care anul trecut a
cumpărat cu 9 mil. euro Fabrica de Echipamente şi Componente Nuclearo-electrice
(FECNE). În cei 25 de ani de viaţă, fabrica făcută special pentru cele două reactoare
de la Cernavodă a trecut de la stat prin mâinile a patru proprietari, lichidare judiciară,
dar azi are 100 de angajaţi, contracte în derulare de 14 milioane de euro şi clienţi
precum Gazprom.
Unitatea care la momentul în care făcea componente pentru centrala Cernavodă
avea 1.000 de angajaţi a fost cumpă­rată în 1998 de grupul norvegian Kvaerner şi
preluată în 2002 de compania Nuclearmontaj, din Grupul Energetic Tender, controlat
de omul de afaceri Ovidiu Tender. În 2006, FECNE a intrat în reorganizare şi lichidare
judiciară, iar în 2011 a fost cumpărată de Romenergo.
„Nu se mai face o astfel de infrastructură în ziua de azi. Numai un stat poate susţine
o astfel de investiţie“, spune Luca Tosto, directorul general al Walter Tosto, actualii
proprietari ai fabricii de pe platforma IMGB. „În februarie 2012 am cumpărat-o, dar noi
deja o aveam închiriată de la Romenergo. Din 2003 eram cu ochii pe ea.“
Colapsul fabricii a intervenit în momentul în care statul român nu a dus mai departe
programul nuclear. Din 2010 tre­buia să înceapă construcţia la două reactoare noi pe
platforma de la Cernavodă, dar lucrările sunt îngheţate şi acum pentru proiectul de 6,5
mld. euro care nu-şi găseşte investitori.
Unul dintre cei mulţi
„Nu am mai avut comenzi. Multe fabrici au avut aceeaşi soartă aşteptând continuarea
programului nuclear“, spune Lucian Rusu, directorul general adjunct al FECNE, care
timp de 9 ani de zile a ocupat funcţia de director general în companie.
Luată de italieni, fabrica a început să se reprofileze, în contextul în care industria
nucleară se confruntă cu probleme şi la nivel european, mai ales după incidentul de la
Fukushima. „Dacă nuclearul nu mai mergea, ne-am orientat şi noi spre domeniile care
Revista Presei Economice din România
încă merg şi care au nevoie de piese atât de mari precum le facem noi. Şi ce merge
bine? Benzina!“, spune Atanasiu.
Compania s-a orientat spre industria de petrol şi gaze, unul dintre contractele semnate
recent fiind cel cu gigantul rus Gazprom. Astfel, FECNE va livra trei separatoare pentru
cea mai mare staţie de comprimare a gazelor din lume, aflată la Anapa (Rusia).
„Gazprom vine săptămâna viitoare aici pentru a vedea stadiul execuţiei. În trei luni de
zile trebuie să fim gata“, explică Atanasiu. Aceste echipamente curăţă gazul de toate
impurităţile cu care vine din sondele de extracţie. Cele trei separatoare vor fi utilizate
pentru proiectul rusesc South Stream, rivalul Nabucco în cursa alimentării cu gaze a
Europei.
ZF,
http://www.zf.ro/companii/de-la-o-hala-goala-la-contracte-de-14-mil-si-clienti-
precum-gazprom-ce-mai-urmeaza-pentru-fabrica-de-echipamente-si-com-ponentenuclearo-electrice-10898192
La un pas de 200 mil. €. Exporturi record pentru producătorul Arctic
Arctic Găeşti, cel mai mare producător local de electrocasnice, a exportat anul trecut
frigidere şi congelatoare Beko realizate la fabrica din judeţul Dâmbovita în valoare de
861,84 mil. lei (193 mil. euro), în creştere cu circa 33 de procente comparativ cu 2011.
Toate exporturile Arctic se fac sub brandul Beko, al doilea brand din portofoliu după
Arctic, acesta din urmă destinat strict pieţei locale. Arctic exportă produsele realizate
la Găeşti către circa 50 de pieţe la nivel mondial, principalele destinaţii fiind Turcia,
Spania, Polonia, Africa de Sud, Ucraina, Italia, Irak, Germania, Marea Britanie şi
Franţa. Pariul pe exporturi în afara UE a ajutat Arctic să îşi majoreze an de an cifra de
afaceri în pofida crizei financiare care macină Europa. Astfel, producătorul din Găeşti a
terminat anul trecut cu afaceri de 1,2 mld. lei (274 mil. euro), plus 27% faţă de 2011.
Revista Presei Economice din România
Cifra de afaceri cuprinde vânzările de aparate frigorifice produse la Găeşti (frigidere
Arctic şi Beko) şi vânzările de electrocasnice (maşini de spălat, aragazuri şi maşini de
spălat vase) produse în celelalte fabrici din grupul turc Arcelik care deţine Arctic.
Compania din Găeşti este unul dintre puţinii producători locali care rămân în business
după zeci de ani de activitate. Ba mai mult, a reuşit să îşi majoreze producţia de la
Găeşti la 1,65 milioane de unităţi pe an, de mai bine de cinci ori peste cifrele dinainte
de '89.
ZF,
http://www.zf.ro/companii/la-un-pas-de-200-mil-exporturi-record-pentru-
producatorul-arctic-10898147
Un nou director de marketing si trade marketing pentru divizia beauty
care a Henkel
Jana Mackovicova a fost numita director al departamentelor marketing si trade
marketing din cadrul diviziei beauty care a Henkel Romania, anunta compania.
Jana Mackovicova si-a inceput cariera in compania Henkel Cehia in septembrie 2000,
ocupand de-a lungul timpului diverse pozitii in cadrul departamentului marketing al
diviziei cosmetice Henkel Cehia, de la product manager assistant pana la product
manager si group product manager. In perioada 2007-2009, Mackovicova a avut
responsabilitati regionale, ca brand manager CEE. In aceasta perioada, s-a ocupat, de
la Viena, de coordonarea si implementarea strategiei de marketing pentru categoria
“coloranti” pe 12 piete din Europa Centrala si de Est.
Jana o inlocuieste in aceasta pozitie pe Claudia Dragoescu-Nicolescu care a parasit
compania Henkel Romania la sfarsitul lunii aprilie 2013. Henkel opereaza la nivel
global cu marci si tehnologii grupate in trei divizii: laundry & home care, beauty care si
adhesive technologies.
Revista Presei Economice din România
Henkel are circa 47.000 de angajati la nivel global si a inregistrat in anul fiscal 2012
vanzari de 16,5 miliarde euro si un profit operational ajustat de 2,3 miliarde euro.
Infiintata in 1994 ca filiala a companiei Henkel Austria (devenita in 1998 Henkel
Central Eastern Europe), Henkel Romania are in prezent 490 de angajati, iar portofoliul
sau cuprinde peste 30 de marci. Compania este prezenta pe piata locala prin
intermediul diviziilor de detergenti/ produse de curatat (Persil, Rex, Silan, Pur, Clin),
produse cosmetice (Vademecum, Fa, Palette, Schauma, Syoss) si adezivi (Ceresit,
Loctite).
Wall
Street:
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/149069/un-nou-director-de-
marketing-si-trade-marketing-pentru-divizia-beauty-care-ahenkel.html#ixzz2UENvdNHq
Militari Shopping Centre este inchiriat 100%, dar veniturile din chirii
sunt in scadere usoara
Atrium European Real Estate a obtinut in primul trimestru venituri nete de 1,65
milioane euro din inchirierea parcului de retail Militari Shopping Centre din Bucuresti, in
scadere usoara fata de nivelul din perioada similara a anului trecut, desi a ajuns la un
grad de ocupare de 100%.Veniturile brute au ramas constante, la 1,85 milioane de
euro, potrivit raportului financiar al investitorului austriac. In termeni comparabili,
veniturile nete s-au redus cu 2,1%, relateaza Mediafax.
In primele trei luni din 2012 veniturile nete din chirii obtinute de Atrium din proiectul din
Bucuresti au fost de 1,7 milioane de euro. Valoarea de piata a Militari Shopping Center
s-a redus cu 460.000 de lei in perioada, la 70,7 milioane euro. Portofoliul din Romania
reprezinta 3,2% din valoarea totala a proprietatilor detinute de Atrium in Europa,
evaluat la 2,2 miliarde de euro. Atrium are in regiune 156 de proprietati.
Revista Presei Economice din România
Gradul de ocupare a parcului de retail din Bucuresti a ajuns la 100%, fata de 98% la
finele lunii martie 2013, in timp ce randamentul este de 9,1%.
Atrium detine in Romania si doua terenuri pentru parcuri de retail, in judetele Arad si
Constanta, insa in raport niciunul dintre acestea nu apar ca proiecte in planificare, in
conditiile in care compania estimeaza pentru piata locala o imbunatatire modesta in
acest an. Atrium European Real Estate a achizitionat in 2004 prima faza a proiectului
din Militari, dezvoltat de compania belgiana Liebrecht&wooD. Pentru extindere,
finalizata in martie 2009, compania a anuntat ca a alocat 67 milioane euro. Parcul are
o suprafata de 52.957 metri patrati si 55 de chiriasi, ale caror venituri au fost anul
trecut de 21,4 milioane de euro, de la 21,5 milioane euro in 2011.
La nivel de grup, veniturile nete din chirii au crescut cu 4,4%, de la 45,2 milioane de
euro la 47,2 milioane de euro.
Actionarul majoritar al Atrium European Real Estate este grupul de investitori israelieni
Gazit Globe, care a preluat in 2008 compania, la acea data Meinl Land, si a redenumito. Grupul opereaza in mai multe state din regiune, respectiv in Romania, Cehia,
Ungaria, Lituania, Polonia, Rusia, Slovacia, Turcia, Bulgaria, Georgia si Ucraina.
Wall
Street:
http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/149059/militari-shopping-
centre-este-inchiriat-100-dar-veniturile-din-chirii-sunt-in-scadereusoara.html#ixzz2UEO7hA1a
Inca o cladire de birouri in Floreasca: grecul care a dezvoltat Polona
68 are in pregatire o investitie de 7 mil. euro
Omul de afaceri grec Gkotsis Anastasios, care a dezvoltat in Bucuresti cladirea de
birouri Polona 68, va investi circa 7 milioane de euro pentru constructia unei cladiri de
birouri in zona Calea Floreasca, pe un teren achizitionat anul trecut de la compania
Willbrook International.
Revista Presei Economice din România
"Suntem aproape de inceperea constructiei unei cladiri de birouri, cu o suprafata de
circa 8.000 de metri patrati. Investitia alocata pentru acest proiect este de circa 7
milioane de euro, sustinuta din fonduri proprii. Constructia este programata sa fie
finalizata in trimestru trei din 2014", au declarat agentiei Mediafax reprezentantii Ethos
House, firma prin intermediul careia omul de afaceri dezvolta imobilul respectiv.
Terenul de circa 1.500 de metri patrati, cumparat anul trecut cu 1,5 milioane euro,
este situat pe strada Gheorghe Titeica, iar suprafata construita a cladirii va fi de 12.500
metri patrati. Suprafata pe etaj va avea intre 925 si 1.025 metri patrati. Imobilul va avea
90 locuri de parcare subterane si 10 supraterane. Cladirea va avea opt etaje si va fi
clasificata verde.
Gkotsis Anastasios a fost unul dintre investitorii care au dezvoltat cladirea de birouri
Polona 68 Business Center, investitie de 15 milioane de euro. In cladire au sediul firme
precum Ariston Thermo Romania sau Novartis. Zona Floreasca-Barbu Vacarescu a
atras atentia dezvoltatorilor de birouri, grupul suedez Skanska, Raiffeisen evolution,
Portland, fiind printre cei care construiesc astfel de proiecte in aceasta arie.
Wall
Street:
http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/149064/inca-o-cladire-de-
birouri-in-floreasca-grecul-care-a-dezvoltat-polona-68-are-in-pregatire-o-investitie-de-7mil-euro.html#ixzz2UEOHe9m6
Operatorii de plati au tot mai mult succes in Romania. Afacerile
PayPoint au crescut cu 35%
Operatorul de plati in numerar si online Paypoint a raportat o crestere a numarului de
tranzactii plati facturi de 35% pentru anul financiar 2012 - 2013, pana la un volum de
peste 25 de milioane de astfel de tranzactii.
Rezultatele pozitive raportate sunt sustinute de extinderea portofoliului de servicii
puse la dispozitie consumatorilor, de cresterea numarului de furnizori parteneri si,
Revista Presei Economice din România
totodata, de optimizarea retelei magazinelor ce poarta insemnele PayPoint, se arata
intr-un comunicat de presa al companiei.
Astfel, firma a semnat contracte cu opt noi furnizori in a doua jumatate a anului,
intrand pe segmente noi de afacere si consolidandu-si totodata pozitia pe cele
existente. De asemenea, la finalul anului fiscal 2012-2013, existau la nivel national
peste 7.300 puncte de plata PayPoint, in crestere cu 9% fata de aceeasi perioada a
anului precedent.
Rezultatele companiei au fost favorabile si la nivel de grup.
PayPoint plc a raportat un volum record de 739 milioane tranzactii, in crestere cu 12%
fata de volumul raportat in anul precedent.
Valoarea totala a tranzactiilor a depasit nivelul de 14 miliarde lire sterline, in crestere
cu peste 16%. La nivelul intregului grup, au fost anuntate venituri nete de 105,7
milioane lire sterline, in crestere cu 16,8 % fata de anul anterior si un profit inainte de
impozitare de 41,3 milioane lire sterline, in crestere cu 10,9%.
Business24,
http://www.business24.ro/internet/plati-online/operatorii-de-plati-au-tot-
mai-mult-succes-in-romania-afacerile-paypoint-au-crescut-cu-35-la-suta-1529236
Cand este privatizata Posta? Potentialii investitori au cerut amanarea
termenului pentru depunerea ofertelor de preluare
Potentialii investitori interesati sa participe la privatizarea Postei Romane au solicitat
prelungirea perioadei de depunere a ofertelor neangajante dupa ce ANAF a calculat, in
urma unui control, noi datorii fiscale, de 107 milioane lei (25 milioane euro), transmite
Mediafax. In total, compania are acum obligatii fiscale ce depasesc 240 milioane de lei.
"ANAF a identificat noi datorii fiscale, de 107 miliioane de lei, aferente perioadei 20032012. Controlul a fost efectuat la cererea Ministerului pentru Societatea Informationala
(MSI), care vrea sa privatizeze operatorul postal", au declarat agentiei Mediafax surse
din companie.In acest context, spun sursele, potentialii investitori interesati sa preia
Revista Presei Economice din România
Posta Romana au solicitat autoritatilor prelungirea perioadei de depunere a ofertelor
neangajante.
Termenul pentru depunerea ofertelor expira marti, 28 mai, dupa ce initial a fost stabilit
pentru 11 aprilie."In urma acestor cereri si a situatiei create de rezultatele controlului
ANAF, statul ia in calcul actualizarea parametrilor procesului de privatizare. Una dintre
variantele analizate este conversia datoriilor istorice ale operatorului postal de stat in
actiuni", au mai spus sursele.Conform caietului de sarcini, nvestitorii interesati sa
cumpere 51% din actiunile Postei Romane trebuie sa dovedesca ca detin resurse
financiare pentru un aport de capital in numerar de minim 150 milioane de euro.La
privatizare pot participa doar companii, individual sau in consortiu, care indeplinesc
mai multe criterii de precalificare."Astfel, vor fi admisi la procesul de privatizare numai
investitorii care nu au participat cu oferte trucate si/sau neserioase intr-un proces de
privatizare, si/sau nu au retras sau revocat oferta declarata castigatoare intr-un proces
de privatizare, si/sau nu au refuzat sa incheie contractul de privatizare", potrivit MSI.
Actionarii Companiei Nationale Posta Romana sunt MSI - 75% si Fondul Proprietatea
- 25%.Posta este cel mai mare operator de profil si are o retea teritoriala de
aproximativ 7.100 de oficii postale.In 2011, cifra de afaceri a CNPR a scazut cu 8,7%,
la 1,26 miliarde de lei, iar pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de
lei.Compania avea la sfarsitul anului 2011 datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar
numarul mediu de salariati scazuse cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.Bugetul
Postei Romane pentru acest an estimeaza venituri totale de 1,26 miliarde de lei si
profit brut zero.Din veniturile totale, 1,23 miliarde lei sunt venituri din exploatare si
venituri financiare de peste 24,7 milioane de lei. Cheltuielile pentru investitii se ridica la
peste 228,8 milioane lei.In prezent, Posta are circa 32.000 de angajati. Compania nu a
prezentat datele financiare pentru 2012.
Revista Presei Economice din România
Finantistii,
http://www.finantistii.ro/companii/cand-este-privatizata-posta-potentialii-
investitori-au-cerut-amanarea-termenului-pentru-depunerea-ofertelor-de-preluare78550
O firmă din Argeş va produce incubatoare triple, cu o capacitate
maximă de 222 de ouă, destinate fermelor de familie
O firmă din Curtea de Argeş va produce, începând din acest an, incubatoare triple, cu
o capacitate maximă de 222 de ouă, destinate fermelor de familie."Lucrăm la
realizarea unor incubatoare cu capacitate triplă, în care încap până la 222 de ouă de
prepeliţă, dar şi a unor incubatoare duble, cu o capacitate maximă de 148 de ouă de
prepeliţă. Prototipurile sunt în perioada de testare, producţia de serie urmând să
înceapă din luna decembrie", a declarat pentru AGERPRES directorul comercial al
societăţii IPEE Amiral Trading Impex, Liviu Nicolae.
Firma din Curtea de Argeş este cel mai mare producător de profil din România, cu
peste 40.000 de incubatoare realizate anual. În prezent sunt comercializate 14 modele,
de la cele mai simple până la cele mai complexe.
"Cel mai complex model este Cleo 5 Automat, care este alimentat cu apă din exterior,
are un motor pas cu pas care întoarce ouăle de şase ori pe zi, senzor de temperatură
şi senzor de umiditate", a precizat Liviu Nicolae.
Incubatoarele pot fi folosite pentru ouă de găină, prepeliţă, potârniche, fazan, curcă,
raţă, gâscă şi emu. Capacitatea diferă în funcţie de dimensiunile ouălor, cele mai mici
fiind cele de prepeliţă, iar cele mai mari cele de emu, pasăre din familia struţului, care
provine din Australia. Modelele sunt concepute atât pentru cei care cresc păsări
destinate consumului propriu, cât şi pentru fermele de dimensiuni mici şi medii, iar
obiectivul producătorului este de a asigura beneficiarilor obţinerea unor pui sănătoşi.
Revista Presei Economice din România
"Ceea ce ne dorim este ca puiul nu doar să supravieţuiască, ci să ajungă la maturitate
şi să producă la rândul său ouă. Este vorba, aşadar, de a închide un ciclu", susţine
directorul comercial al firmei. Societatea din Curtea de Argeş, care pe lângă
incubatoare mai produce unelte de uz gospodăresc şi prelungitoare electrice, are
desfacere atât pe piaţa internă, cât şi la export.
Principalele pieţe externe sunt Spania, Ungaria, Polonia, Slovacia, Italia, Grecia,
Republica Moldova şi Turcia, produsele ajungând ocazional şi în ţări precum
Germania, Cehia sau Franţa.
Pe piaţa internă, distribuţia se realizează cu o flotă proprie de autovehicule, produsele
putând fi achiziţionate atât din marile centre comerciale, cât şi de la magazinul firmei
sau prin intermediul unui magazin virtual. Firma are capital mixt italian şi român, 230
de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape patru milioane de euro.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/197938-O-firmadin-Arges-va-produce-incubatoare-triple-cu-o-capacitate-maxima-de-222-de-ouadestinate-fermelor-de-familie.html
Trenduri
şi
Trenduri
şi statistici
statistici
Rabla 2013: Cum se pot obţine până la 7.500 de lei de la stat pentru o
maşină nouă
Pentru Rabla 2013 , proprietarii autovehiculelor mai vechi de zece ani vor putea să
primească prima de casare de 6.500 de lei, după ce vor fi validaţi colectorii şi dealerii
auto şi vor trebui să urmeze mai mulţi paşi şi să respectate o serie de termene pentru
a beneficia de vouchere.
Programul Rabla 2013 se adresează persoanelor fizice cu domiciliul sau reşedinţa în
România, care deţin în proprietate, indiferent de data dobândirii acestui drept, un
autovehicul uzat mai vechi de 10 ani, înmatriculat pe numele lor sau moştenit,
Revista Presei Economice din România
persoanelor juridice române care deţin un autovehicul uzat înmatriculat sau înregistrat
în sistem propriu pe numele lor şi operatorilor economici fără personalitate juridică, cu
sediul profesional în România, care deţin un autovehicul uzat înmatriculat pe numele
lor.
O persoană fizică poate prin Rabla 2013 să obţină prima de casare a autovehiculului
uzat sub forma unui tichet valoric de 6.500 de lei de la un colector validat şi să îl
folosească pentru a achiziţiona cu reducere o maşină nouă de la un producător validat
sau să îl cedeze unei alte persoane fizice care are domiciliul sau reşedinţa în România
şi vrea să achiziţioneze un autovehicul nou.
|n cadrul programului Rabla 2013 , la prima de casare de 6.500 de lei se poate
adăuga câte un eco-bonus în valoare de 500 de lei, dar nu mai mult de două ecobonusuri cumulate, pentru fiecare din următoarele caracteristici ale autovehicului nou
achiziţionat: se încadrează în norma de poluare Euro 6, generează o cantitate de
emisii de CO2 mai mică de 100 grame/kilometru sau are sistem de propulsie hibrid.
Pentru achiziţionarea unui autovehicul nou prin Rabla 2013 se poate utiliza un singur
tichet şi, în funcţie de caracteristicile maşnii, se poate beneficia de o reducere
suplimentară de cel mult 1.000 de lei, rezultată din cumulul a două eco-bonusuri.
În afara Programului "Rabla", de anul acesta se acordă un eco-tichet de 2.500 de
euro la cumpărarea unui automobil electric, anunţa Ministerul Mediului la lansare.
Autoritatea responsabilă de derularea Programului Rabla 2013 este Administraţia
Fondului pentru Mediu (AFM), care în prezent se ocupă de validarea colectorilor şi
dealerilor auto, urmând să elibereze tichetele valorice colectorilor validaţi.
În acest an, Administraţia Fondului pentru Mediu va emite 20.000 de tichete pentru
Programul "Rabla", dintre care 17.000 pentru persoane fizice sau juridice şi 3.000 de
tichete pentru instituţiile publice.
Revista Presei Economice din România
Rabla 2013: Înscrierea la un colector validat şi obţinerea tichetului
După publicarea pe pagina de internet a AFM a listei colectorilor validaţi care au
încheiat protocol cu instituţia, proprietarul unui autovehicul uzat se poate prezenta la
oricare colector validat în vederea predării autovehiculului în custodia acestuia.
Documentele pe care trebuie sa le prezinte proprietarul la colectorul validat:
-actul care îi atestă identitatea şi domiciliul sau reşedinţa în România, în original şi în
copie, certificatul de înmatriculare a autovehiculului uzat, în original şi în copie
legalizată, cartea de identitate a autovehiculului uzat, în original şi în copie legalizată,
actul doveditor eliberat de către serviciul public comunitar regim permise de conducere
şi înmatriculare a vehiculelor competent teritorial, în original, pentru cazul în care din
certificatul de înmatriculare sau cartea de identitate a autovehiculului uzat nu rezultă
anul fabricaţiei, anul primei înmatriculări în România şi/sau categoria autovehiculului
uzat, certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale
bugetului local, în original, din care să rezulte că autovehiculul se află înregistrat pe
numele proprietarului în evidenţele fiscale ale autorităţii publice locale emitente, iar
proprietarul nu are obligaţii de plată la bugetul local.
În cazul unor situaţii particulare, proprietarul trebuie să prezinte colectorului validat şi
alte documente, după caz: certificatul de moştenitor sau, în situaţia succesiunii pe cale
judecătorească, sentinţa civilă definitivă şi irevocabilă, în original şi în copie legalizată,
o împuternicire notarială, în original şi în copie, atunci când certificatul de moştenitor
ori sentinţa civilă atestă existenţa mai multor moştenitori, o decizie emisă de
autoritatea tutelară competentă teritorial, în original şi în copie legalizată în cazul unui
moştenitor minor, al unei persoane puse sub interdicţie sau al uneia asupra căreia a
fost instituită curatela, certificatul de căsătorie sau orice act administrativ eliberat de
către autoritatea competentă material şi teritorial, care atestă schimbarea sau
Revista Presei Economice din România
modificarea numelui şi/sau prenumelui, în original şi în copie legalizată, documentul, în
original şi în copie, care atestă schimbarea sau modificarea adresei de domiciliu sau
de reşedinţă, împuternicirea notarială, inclusiv în copie, prin care proprietarul
mandatează în mod expres o altă persoană să acţioneze şi să încheie acte juridice în
cadrul programului, în numele, pe seama şi în interesul său, situaţie în care se va
prezenta şi actul care atestă identitatea şi domiciliul sau reşedinţa în România a
persoanei împuternicite, în original şi în copie.
In cadrul programului Rabla 2013, preluarea în custodie a autovehiculului uzat se
concretizează prin încheierea, în două exemplare, ambele în original, a procesuluiverbal de custodie: un exemplar pentru proprietar şi un exemplar pentru colectorul
validat.
La data confirmării de către aplicaţia PSIPAN, pe care lucrează colectorii, a
corectitudinii şi realităţii informaţiilor vizând proprietarul şi autovehiculul uzat predat în
custodie sau, cel mai târziu, în următoarea zi lucrătoare, colectorul comunică
proprietarului faptul că a fost rezervat tichetul pe numele său, precum şi data la care
acesta trebuie să se prezinte în vederea eliberării certificatului de distrugere.
La data respectivă, colectorul achită proprietarului contravaloarea deşeurilor feroase şi
neferoase conţinute de autovehiculul uzat şi eliberează documentul care atestă
efectuarea plăţii, precum şi certificatul de distrugere împreună cu plăcuţele cu numărul
de înmatriculare a autovehiculului uzat.
În termen de 10 zile de la data confirmării de către aplicaţia PSIPAN a corectitudinii
informaţiilor furnizate de proprietar, acesta trebuie să obţină certificatul de distrugere şi
certificatul de radiere a autovehiculului uzat şi să solicite colectorului validat eliberarea
tichetului Rabla 2013.
În vederea eliberării certificatului de radiere, anterior prezentării la serviciul public
comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, proprietarul
Revista Presei Economice din România
trebuie să obţină copii legalizate după certificatul de înmatriculare, cartea de identitate
a autovehiculului uzat şi certificatul de distrugere a autovehiculului uzat.
Certificatul de radiere din evidenţa circulaţiei a autovehiculului uzat se eliberează la
solicitarea proprietarului, pe baza predării certificatului de înmatriculare, cărţii de
identitate şi a certificatului de distrugere a autovehiculului uzat, toate în original,
precum şi a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare. Certificatul de radiere din evidenţa
circulaţiei trebuie să conţină menţiunea potrivit căreia autovehiculul uzat a fost radiat în
urma dezmembrării.
Proprietarul trebuie să se prezinte în termenul de cel mult 10 zile la colector cu
certificatul de radiere în original şi în copie. Neprezentarea certificatului de radiere la
termen atrage decăderea proprietarului din dreptul de a obţine tichet Rabla 2013, se
mai arată în ghid, precizându-se că "proprietarul răspunde în integralitate pentru orice
consecinţă ce decurge din predarea autovehiculului uzat spre casare".
Înscrierea la dealerul auto şi achiziţionarea noului automobil
După publicarea listei producătorilor validaţi care au încheiat contracte cu AFM,
proprietarul se poate înscrie la oricare dintre aceştia pentru achiziţionarea
autovehiculului nou, in cadrul programului Rabla 2013.
Proprietarul trebuie să se înscrie la un producător validat pentru achiziţionarea unui
autovehicul nou în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la eliberarea tichetului
de către colectorul validat. La rândul său, producătorul are la dispoziţie, de la
eliberarea notei de înscriere către proprietar, cel mult 90 de zile lucrătoare pentru a-i
furniza acestuia maşina aleasă, fără a se depăşi însă data de 20 noiembrie 2013, până
la care se desfăşoară Programul "Rabla" anul acesta.
Nerespectarea termenului de către proprietar atrage decăderea acestuia din dreptul
de a beneficia de prima de casare.
Revista Presei Economice din România
Pe de altă parte, în cazul în care achiziţionarea autovehiculului nou nu se realizează
din culpa exclusivă a producătorului, acesta are obligaţia de a oferi proprietarului
înscris, în maximum 90 de zile de la data de 31 decembrie 2013, posibilitatea
achiziţionării unui autovehicul nou, din al cărui preţ de comercializare se va scădea
cuantumul primei de casare pentru Rabla 2013.
Producătorul garantează comercializarea autovehiculului nou sub beneficiul primei de
casare proprietarului înscris care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a
prezentat tichet autentic, a prezentat documente autentice şi datele din cuprinsul
acestora sunt reale şi corecte şi achiziţionează autovehiculul nou în termenul de
valabilitate a notei de înscriere.
Odată ce s-a înscris la un producător validat, proprietarul trebuie să achiziţioneze noul
autovehicul de la acesta, neputându-i fi returnat tichetul.
Pentru înscriere in Rabla 2013, proprietarul depune la producător următoarele
documente: actul care îi atestă identitatea şi domiciliul sau reşedinţa în România, în
original şi în copie, tichetul, în original, documentele aferente tichetului - certificatul de
înmatriculare a autovehiculului uzat, în copie legalizată, cartea de identitate a
autovehiculului uzat, în copie legalizată, certificatul de distrugere a autovehiculului
uzat, în copie legalizată, certificatul de radiere a autovehiculului uzat, în original,
procesul-verbal de custodie, în copie legalizată, documentul emis de către colectorul
validat şi care atestă plata contravalorii deşeurilor feroase şi neferoase conţinute de
autovehiculul uzat, în copie.
În situaţia în care tichetul Rabla 2013 nu a fost eliberat pe numele persoanei care se
înscrie, aceasta trebuie să depună şi certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi
taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, eliberat de către autoritatea publică
locală în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa, în termen de valabilitate
la data înscrierii, în original.
Revista Presei Economice din România
După constatarea îndeplinirii condiţiilor de înscriere, producătorul eliberează
proprietarului nota de înscriere.
Termenul de valabilitate a notei de înscriere, în care producătorul trebuie să furnizeze
proprietarului înscris automobilul ales de acesta din urmă, este de cel mult 90 de zile
lucrătoare de la emitere, fără a se depăşi însă data de 20 noiembrie 2013.
În termenul de valabilitate a notei de înscriere, producătorul validat şi proprietarul
înscris trebuie să efectueze formalităţile de vânzare-cumpărare şi predare-primire a
autovehiculului nou, producătorul scăzând din preţul de comercializare a acestuia
cuantumul primei de casare pentru Rabla 2013.
La data efectuării formalităţilor de vânzare-cumpărare şi predare-primire a
autovehiculului nou, proprietarul înscris trebuie să depună la producător următoarele
documente: nota de înscriere, exemplarul proprietarului, în original (aceasta primeşte
număr şi dată de intrare şi se restituie proprietarului), iar în cazul achiziţiei în baza unui
contract de leasing, declaraţia pe propria răspundere, în formă autentificată de notarul
public, prin care proprietarul îşi exprimă în mod explicit opţiunea de a achiziţiona
autovehiculul nou pe numele său la sfârşitul perioadei de leasing.
La achiziţionarea autovehiculului nou prin Rabla 2013, producătorul validat eliberează
beneficiarului factura, certificatul de conformitate şi cartea de identitate a
autovehiculului. În cadrul programului Rabla din acest an se va putea folosi un singur
tichet valoric pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, faţă de trei tichete câte se
utilizau în anii anteriori, iar valoarea acestuia este de 6.500 de lei, faţă de 3.800 lei cât
valora în 2012.Rabla 2013 se va desfăşura într-o singură etapă, iar termenul-limită în
care tichetele vor fi acceptate este 20 noiembrie.
Prin Programul "Rabla", derulat anual, din 2005 şi până în prezent, au fost casate
459.775 de autoturisme uzate şi au fost achiziţionate 225.869 de autoturisme noi.
Revista Presei Economice din România
ZF, http://www.zf.ro/auto/rabla-2013-cum-se-pot-obtine-pana-la-7-500-de-lei-de-la-statpentru-o-masina-noua-10899209
Euro urcă la un nou maxim din ultimele cinci săptămâni
Cotaţiile leului au revenit peste 4,36 lei/euro până la jumătatea zilei, astfel că Banca
Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă în creştere cu 0,14 bani, la
4,3625 lei/euro, ajungând astfel la un nou maxim din ultimele aproape cinci săptămâni.
O paritate mai mare decât cea de vineri, de 4,3663 lei/euro, a fost anunţată de banca
centrală în data de 19 aprilie. În sesiunea precedentă, rata a fost de 4,3611 lei/euro.
Leul a recuperat din terenul pierdut în raport cu francul elveţian, iar rata de referinţă a
coborât de la 3,5056 lei/franc la 3,4865 lei/franc.
Leul s-a apreciat şi faţă de dolarul american, astfel că rata de schimb pentru dolar a
coborât de la 3,3845 lei/dolar la 3,3651 lei/dolar. Joi, cursul s-a plasat la maximul din
ultimele şase săptămâni.
Cotaţiile leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de
Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb
euro/dolar şi euro/franc elveţian.
În debut, euro a fost cotat la 4,3530 - 4,3550 lei, în scădere faţă de nivelul de la finalul
sesiunii precedente, când operaţiunile au fost realizate în intervalul 4,3610 - 4,3630
lei/euro. În prima oră a sesiunii, cursul a fost stabil, iar spre jumătatea zile cotaţiile au
urcat peste 4,36 lei/euro.
În sesiunea precedentă, cursul a atins un maxim de 4,3670 lei/euro, în linie cu
deprecierea înregistrată de valutele din regiune, după date sub aşteptări despre
industria manufacturieră din China, care s-au adăgat îngrijorărilor că Rezerva Federală
(Fed) din SUA ar putea reduce achiziţiile de obligaţiuni.
Dobânzile afişate de băncile comerciale pentru plasamentele pe termen de o zi au
urcat de la 2,11% - 2,59% la 4,48 - 4,98% pe an, întrucât vineri este prima zi dintr-o
Revista Presei Economice din România
nouă perioadă în care băncile trebuie să constituie rezervele minime obligatorii cerute
de banca centrală.
Totodată, randamentele cu scadenţa la o săptămână se situau la 4,59 - 5,09%.
ZF,
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/euro-urca-la-un-nou-maxim-din-ultimele-cinci-
saptamani-la-cursul-bnr-de-vineri-10898888
ANCOM: Numărul de abonaţi la TV a crescut cu 5% în 2012 şi a trecut
de 6 milioane
Numărul de abonaţi la servicii de retransmisie a programelor audiovizuale a crescut
cu 5% în 2012, la 6,03 milioane, din care aproape două treimi sunt abonaţi la reţele de
cablu, potrivit datelor ANCOM. „Din totalul de 6 milioane de clienţi, 3,8 milioane sunt
abonaţi la servicii furnizate prin intermediul reţelelor de cablu (Ă6,4%), 2,19 milioane
sunt abonaţi la reţele satelit de tip DTH (Ă2,3%), iar 37.000 sunt abonaţi care
recepţionează programe prin tehnologie IP (Ă34%)“, arată autoritatea de reglementare
(ANCOM). Rata de penetrare la nivel de gospodării a serviciilor de retransmisie creşte
cu 4 puncte procentuale, până la 85,1%, iar rata de penetrare a serviciilor de
retransmisie prin reţele de cablu ajunge la 53,6%. La sfârşitul anului 2012, 61% din
totalul abonaţilor erau din mediul urban. În funcţie de tehnologia de retransmisie, 80%
din utilizatorii din mediul urban sunt abonaţi la cablu, în timp ce 63% din utilizatorii din
mediul rural sunt abonaţi la reţelele de satelit de tip DTH. Numărul de abonaţi ai
reţelelor de cablu a crescut cu 6,4%, până la 3,8 milioane, din care numărul celor care
au acces la astfel de servicii în format digital a înregistrat o creştere cu 40%, până la
1,24 milioane. Din totalul de 6 milioane de abonaţi la servicii de retransmisie, 3,4
milioane sunt abonaţi la servicii în format digital, în creştere cu 13,4% faţă de anul
2011. Din numărul de abonaţi la servicii în format digital, cea mai mare pondere, de
63%, o deţin în continuare abonaţii prin intermediul reţelelor de satelit (DTH) însă, în
Revista Presei Economice din România
cifre absolute, cea mai mare creştere în anul 2012 a fost înregistrată de abonaţii la
cablu în format digital. După scăderea înregistrată în anul 2011, numărul de abonaţi
DTH a urcat anul trecut cu 2%, până la 2,19 milioane, iar cel al abonaţilor prin
tehnologie IP (IPTV) a crescut cu 34%, la 37.000.
ZF, http://www.zf.ro/zf-24/ancom-numarul-de-abonati-la-tv-a-crescut-cu-5-in-2012-si-atrecut-de-6-milioane-10897982
Efin: Interesul românilor pentru credite, în uşoară creştere în luna
aprilie
Romanii au manifestat în aprilie un interes mai mare în ceea ce priveşte obţinerea
unui credit, comparativ cu luna precedentă, conform datelor Indicelui Efin.ro, care
măsoară interesul persoanelor fizice pentru a obţine finanţare sub forma unui credit
sau card de credit.
Numărul celor care şi-au făcut o evaluare financiară pe site-ul www.Efin.ro a
crescut cu 3,65%, la 5.481 de persoane, în timp ce numărul evaluărilor financiare
realizate a atins nivelul de 15.469.
Dragos Cabat, Managing Partner la Efin.ro, a declarat: "Interesul mai mare din
partea clienţilor potenţiali se datorează şi perioadei de sărbători pascale. Astfel,
românii au consumat mai mult în perioada premergătoare Paştelui şi minivacanţei de 1
mai, o parte dintre aceşti bani provenind din credite bancare noi sau carduri de credit".
Lansat în 2009, portalul financiar www.Efin.ro, promovează produsele şi serviciile
oferite de instituţiile financiare pentru toate categoriile de beneficiari: persoane fizice,
IMM-uri, companii. Efin.ro oferă instrumente financiare precum Credit Scoring pentru
persoane fizice, RisCo - verificare firme pentru companii, precum şi posibilitatea de
monitorizare a portofoliului de clienţi din punct de vedere al bonităţii financiare, privind
comportamentul la plată şi juridic.
Revista Presei Economice din România
Bursa,
http://www.bursa.ro/banci-asigurari/efin-interesul-romanilor-pentru-credite-in-
usoara-crestere-in-luna-aprilie-206750&articol=206750.html
Topul zonelor bucurestene cu cele mai mari scaderi de preturi la
terenuri
Preturile terenurilor din Capitala si imprejurimi a fost in continua scadere si in primele
luni din 2013, arata un studiu al Imopedia.ro. Pretul terenurilor extravilane din sudul
Capitalei a scazut, in 2013, cu 23% fata de perioada similara a anului trecut. Potrivit
Imopedia.ro, preturile terenurilor intravilane a continuat sa scada si anul acesta. In
aceasta perioada, pretul un lot in sud este cu 15% mai mic decat era in perioada
similara a anului 2012.
Vest
Preturile terenurilor extravilane din vestul Capitalei sunt mai ieftine cu 21%, potrivit
datelor Imopedia.ro.
In partea de vest a Capitalei, pretul terenurilor intravilane a scazut cu 13%
Nord
La nord de Bucuresti, un teren extravila costa cu 16% mai putin, in timp ce cele
intravilane au preturi cu 9% mai mici.
Est
Terenurile extravilane din est au inregistrat scaderi de pret de 14%, in timp ce cele
intravilane au inregistrat o scadere de 9% a pretului in 2013, comparativ cu anul
precedent.
Doar 16% din bucuresteni cauta terenuri extravilane
Interesul pentru terenurile extravilane a scazut la jumatate fata de perioada de boom
imobiliar. Aproximativ 16% dintre bucuresteni ar mai cumpara
Revista Presei Economice din România
astazi un lot extravilan in scopul de a realiza o constructie in perioada urmatoare, fata
de 34% in 2008
Terenurile extravilane, fara utilitati si drumuri de acces, nu mai prezinta interes pentru
cumparatori. In perioada de boom imobiliar, acesteproprietati reprezentau investitii
profitabile, caci pretul lor crestea cu rapiditate de la an la an si puteau fi revandute, in
scurt timp, cu un profit garantat. Odatacu venirea crizei, lucrurile s-au schimbat radical
pe piata terenurilor: cei care achizitioneaza sunt, in general, clienti finali, interesati sa
construiasca in viitorul apropiat. Ca urmare, 84% dintre posibilii cumparatori vor
terenuri intravilane, potrivit Impedia.ro.
Cat sunt dispusi cumparatorii sa plateasca pentru un teren?
Aproape 40% dintre vizitatorii site-ului imobiliar Imopedia aflati in cautarea unui teren
ar fi dispusi sa plateasca pana in 30.000 euro pentru un lot. La o distanta foarte mica
se afla cei care au alocate bugete ce variaza intre 70.000 si 150.000 euro, datele
aratand un procent de 37%. Doar 9% dintre cumparatori si-ar permite sa achite mai
mult de 150.000 euro pentru un teren.
In ce priveste suprafetele, 31% dintre posibilii cumparatori doresc terenuri cu
dimensiuni ce variaza intre 300 si 500 mp, iar 25% dintre
vizitatori se multumesc cu un lot ce masoara cel mult 300 mp. Terenurile cu suprafete
care se incadreaza intre 500 si 1.000 mp sunt interesante pentru 21% dintre vizitatorii
portalului. Putin peste 10% dintre clienti au ales loturi mai mari de 1.000 mp
Achizitiile pentru agricultura
Interesul pentru terenurile agricole din zonele fertile a crescut in ultimii trei ani de la 8
la 15%.„Marele pariu este in agricultura. Desi in ultimii ani pretul terenurilor agricole a
crescut de la an la an, Romania a ramas o piata atractiva pentru cei ce doresc sa
investeasca in agricultura. Cu preturi de pana la patru ori mai mici decat in Uniunea
Europeana, cuprinse intre 1500-3500 euro/ha, in Romania se pot achizitiona terenuri
Revista Presei Economice din România
agricole cu randament foarte bun, pe suprafete mari, avand un sol fertil si posibilitate
ieftina de exploatare”, conchide Razvan Muntean, general manager Imopedia.ro
Wall Street: http://www.wall-street.ro/slideshow/Real-Estate/149095/topul-zonelor-cucele-mai-mari-scaderi-de-pret-la-terenuri.html#ixzz2UEOxRFJT
CNP: Rata medie anuala a inflatiei in 2013 - 4,3%
Comisia Nationala de Prognoza nu si-a modificat estomarile din toamna pentru acest
an, anticipand o rata medie anuala a inflatiei de 4,3%, cresterea preturilor de consum
la sfarsitul anului fiind preconizata la 3,5%, conform Prognozei de primavara pe termen
mediu 2013-2016. In 2014, rata medie anuala a inflatiei ar urma sa scada la 3,3%, in
2015 la 2,8% si in 2016 la 2,5%. Inflatia la sfarsitul anului ar urma sa se situeze la 3%
in 2014, 2,5% in 2015 si 2,3% in 2016.
Recent, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a revizuit in jos, la 3,2%, prognoza de
inflatie pentru finalul acestui an iar pentru sfarsitul anului 2014 prognoza BNR a fost
revizuita in sus la 3,3%.
In luna aprilie a acestui an, rata anuala a inflatiei (pe ultimele 12 luni) a crescut usor la
5,29%, de la 5,25% la nivelul lunii martie 2013, potrivit datelor publicate recent de
Institutul National de Statistica /INS/. Cresterea medie a preturilor pe total in ultimele
12 luni (aprilie 2012 - martie 2013) fata de precedentele 12 luni (aprilie 2011 - martie
2012) determinata pe baza IPC este de 4,4%, iar cea determinata pe baza indicelui
armonizat al preturilor de consum (IAPC) este de 4,1%.
Finantistii, http://www.finantistii.ro/economie/cnp-rata-medie-anuala-a-inflatiei-in-201343-78569
Revista Presei Economice din România
Numărul mediu al salariaţilor va creşte atât în sectorul bugetar cât şi în
cel privat, până în 2016
Numărul mediu al salariaţilor din sectorul privat va creşte de la 3,549 milioane
persoane în 2012 la 3,602 milioane persoane în 2013, în timp ce, în sectorul bugetar
numărul salariaţilor va spori de la 881.000 persoane anul trecut la 883.000 persoane în
acest an, potrivit Prognozei de primăvară pe termen mediu 2013 - 2016, publicată de
Comisia Naţională de Prognoză.
Totodată, câştigul salarial mediu brut lunar în sectorul privat va urca de la 2.082 lei în
2012 la 2.197 lei în 2013, iar în sectorul bugetar de la 2.058 lei în 2012 la 2.310 lei în
acest an. Pentru următorii trei ani, CNP estimează că numărul salariaţilor din sectorul
privat va urca la 3,809 milioane de persoane în 2016, iar în cel bugetar la 886.000
persoane, în timp ce câştigul salarial mediu brut lunar va ajunge la 2.538 lei în sectorul
concurenţial şi la 2.534 lei în sectorul bugetar.
Pe total economie, numărul se salariaţi va urca de la 4,430 milioane persoane în 2012,
la 4,485 milioane persoane în 2013 şi va ajunge la 4,695 milioane persoane în 2016,
iar câştigul salarial mediu brut lunar va creşte de la 2.077 lei în 2012, la 2.223 lei în
2013 şi la 2.537 lei în 2016. Numărul şomerilor BIM va scădea de la 701.200 persoane
anul trecut, la 690.000 persoane în acest an şi la 675.000 persoane în 2016.
CNP precizează că pentru sectorul bugetar datele se referă la statisticile din activităţile
economice conform CAEN REV2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi
asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca. 3%, respectiv sănătate
şi asistenţă socială - cca. 7%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN,
SRI, MAI etc).
AGERPRES,
http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/198123-
Numarul-mediu-al-salariatilor-va-creste-atat-in-sectorul-bugetar-cat-si-in-cel-privatpana-in-2016.html
Revista Presei Economice din România
Firmele cu restante bugetare, penalizate mai mult in 30 de zile si mai
putin ulterior
Firmele cu restante vor plati dobanzi si penalitati cu 50% mai mari daca achita
obligatiile fiscale in 30 zile de la scadenta, dar penalitatile scad fata de sistemul actual
daca amana pana la doi ani sa isi stinga datoriile bugetare, noul regim de sanctionare
urmand sa fie aplicat din luna iulie.
In prezent, firmele care isi achita obligatiile in primele 30 de zile de la scadenta nu
platesc penalitati de intarziere pentru obligatiile fiscale principale stinse, ci doar
dobanda de 0,04% pe zi. Daca datoriile sunt achitate in intervalul cuprins intre a 31-a
zi si a 90-a zi de la scadenta este aplicata o penalitate de 5%, iar pentru obligatii platite
dupa acest interval este calculata o penalitate de 15%. La acestea se adauga si
dobanda zilnica de 0,04%.
Cu argumentul ca actualul sistem incurajeaza plata voluntara pana la implinirea
termenului de 90 zile de la scadenta si ca, dupa acest termen, contribuabilii nu mai
sunt incurajati sa achite impozitele si taxele deoarece penalitatea de intarziere este
aceeasi, Guvernul va inlocui suma fixa de 5% sau 15% cu o penalitate de 0,02% pe zi
de intarziere (7,3% pe an), aplicabila chiar din prima zi de la scadenta.
Prevederile sunt cuprinse intr-un proiect de ordonanta de urgenta obtinut de Mediafax.
Ce presupune noul sistem
La penalitatea de 0,02% pe zi se va adauga in continuare dobanda zilnica de 0,04%.
Potrivit acestui algoritm de calcul, penalitatea totala, incluzand si dobanda, va fi mai
mare decat in prezent pentru prima luna si mai mica pentru obligatiile care sunt
amanate la plata dupa acest interval si pana la doi ani. Dupa aceasta perioada de doi
ani, penalitatea totala devine mai mare decat cea calculata in baza sistemului actual
de impunere.
Revista Presei Economice din România
Astfel, pentru o firma care face plata in a 30-a zi de la scadenta, penalitatea si
dobanda aferenta vor reprezenta 1,8% din suma, cu 50% mai mult decat pana in
prezent. Pe de alta parte, noul sistem va introduce penalitati pe primele 90 de zile de
cel mult 1,8% din suma fata de 5% cat se aplica in prezent, incepand cu a 31-a zi de la
scadenta.
Firmele care aleg sa nu achite restantele bugetare pe o perioada indelungata (de
peste 90 de zile) vor ajunge sa achite echivalentul penalitatilor actuale abia dupa
implinirea a 750 de zile de la scadenta obligatiei fiscale. Penalitatile si dobanzile pe un
an totalizeaza in actualul sistem 29,6% pe an, din care 15% penalitati si 14,6%
dobanzi, iar in varianta care va fi aplicata de la 1 iulie se va ajunge la un cost pe primul
an de 21,9%, din care 7,3% penalitati si 14,6% dobanzi.
Business24,
http://www.business24.ro/companii/firme-romania/firmele-cu-restante-
bugetare-penalizate-mai-mult-in-30-de-zile-si-mai-putin-ulterior-1529225
Romania, depasita doar de Grecia la scaderea vanzarilor de masini noi
- studiu
Romania inregistreaza a doua cea mai accelerata reducere a vanzarilor de
autoturisme noi in ultimii cinci ani, de 77%, dintre tarile europene monitorizate pe
primul loc fiind Grecia, arata un studiu Allianz Risk Pulse, ce analizeaza problemele
privind viitorul mobilitatii.
Romania se numara printre pietele cu cea mai abrupta scadere a vanzarilor de
autoturisme noi in ultimii 5 ani, de 77%. Comparativ cu un numar de 315,6 mii de
autoturisme noi vandute in 2007, anul trecut cifra a scazut de peste 4 ori, la putin peste
72 de mii de unitati. Dintre tarile europene monitorizate de Allianz Risk Pulse, doar
Grecia a inregistrat o dinamica mai accelerata a contractiei vanzarilor de masini noi, de
79%, in perioada amintita.
Revista Presei Economice din România
Ca urmare a cresterii preturilor combustibililor, detinerea unei masini a devenit tot mai
costistoare si este de asteptat ca aceasta tendinta sa se mentina, considera autorii
studiului. In Germania, preturile la benzina au crescut cu cel putin 30% din 2005. In
Marea Britanie, costurile de utilizare si intretinere au fost identificate ca reprezentand
principalul motiv pentru care o reprezentantii tinerei generatii nu conduc o masina.
"Deloc de neglijat este si faptul ca manifestarea crizei a pus o mare presiune asupra
bugetelor gospodariilor. In acest context, cifrele privind evolutia vanzarilor si
inmatricularilor de noi masini arata o scadere continua la nivelul Uniunii Europene, de
la 15,6 milioane la 12 milioane de autoturisme, in intervalul 2007-2012. Fara sa existe
vreun tipar, declinul a fost generat, deopotriva, de evolutiile inregistrate atat in Vestul
Europei, cat si in tarile din Centrul si Estul continentului", arata studiul.
Romanii conduc masini tot mai vechi
Dintre tarile europene monitorizate de Allianz Risk Pulse, doar Grecia a inregistrat o
dinamica mai accelerata a contractiei vanzarilor de masini noi, de 79%, in perioada
amintita.
"Scaderea accelerata a vanzarilor de autoturisme noi in Romania s-a proiectat si la
nivelul pietei locale a asigurarilor si, implicit, isi pune amprenta si asupra aspectelor
privind siguranta in trafic.
In timp ce, la nivel European, asistam la manifestarea pronuntata a tendintelor de
echipare a autovehiculelor cu dispozitive si sisteme de asistenta tot mai sofisticate ce
urmaresc cresterea sigurantei la volan si in trafic, in Romania varsta medie a
autovehiculelor ce formeaza parcul auto este din ce in ce mai mare", a declarat Remi
Vrignaud, directorul general al Allianz-Þiriac Asigurari.
In intervalul 2007-2011,
numarul de autoturisme cu vechime de peste 10 ani a crescut in valoare absoluta cu
peste 800.000 de unitati, de la aproximativ 1,6 milioane, la 2,4 milioane, in tara
Revista Presei Economice din România
noastra.
In
consecinta,
actualmente,
peste
jumatate
(53,4%)
din
numarul
autoturismelor inmatriculate in Romania au o vechime de 11 ani sau mai mult.
In acest timp, industria auto din tarile occidentale - ce include atat producatorii, cat si
asiguratorii - isi concentreaza eforturile pe inovatii tehnologice in masura sa aduca
soferului mai multa siguranta si confort. Aceste tehnologii includ sistemele de asistenta
a soferului, cutiile negre telematice sau "butonul de urgenta" (e-call), ultima amintita
avand sa fie, se pare, o dotare obligatorie la nivelul Uniunii Europene incepand din
anul 2015.
Business24,
http://www.business24.ro/auto/piata-auto/romania-depasita-doar-de-
grecia-la-scaderea-vanzarilor-de-masini-noi-studiu-1529197
Cristina Rusuleanu (EHSR): Numărul insolvenţelor a crescut fantastic
din cauza legislaţiei permisive
Numărul insolvenţelor a crescut fantastic, în România, poate şi din cauza legislaţiei
permisive, a declarat, vineri, Cristina Rusuleanu, director general Euler Hermes
Services Romania (EHSR), la cea de a-IVa ediţie a "Conferinţei de Management al
Riscului de Creditare", organizat de ICAP Romania şi Cycle European.
"Dacă ne uităm la cifre în 2007 avem un număr de 14.000 de companii care au intrat în
insolvenţă. În 2012, numărul este de aproape 30.000. Lucrurile par să se aşeze în
2013, dar nici pe departe la nivelul anului 2007 înainte de criză. Cele mai afectate
sectoare sunt retail şi construcţii. A crescut fantastic numărul insolvenţelor poate şi din
cauza legislaţiei permisive în privinţa clienţilor", a spus Rusuleanu.
Potrivit acesteia, perioada actuală este "destul de tulbure" din cauza crizei, însă
România se află într-o uşoară perioadă de revenire. "Totuşi majoritatea industriilor
continuă să aibă probleme. Asta se întâmplă în Europa şi din păcate asta se întâmplă
şi la noi", a explicat Rusuleanu.
Revista Presei Economice din România
Prezent la eveniment, Liviu Chiriţă, preşedinte al Comisiei Antifraudă, Asociaţia
Română a Băncilor (ARB), a vorbit despre prevenirea fraudelor din portofoliile băncilor.
"Trebuie să ştim care este nivelul fraudelor în portofoliile noastre. Cum putem şti asta
dacă nu aplicăm o investigaţie, sau acţiuni care să ne arate ce sisteme de prevenţie au
greşit? Un pas natural este legat de măsurile de corecţie. Dacă nu aplici măsuri de
corecţie, după ce identifici evenimentele de fraudă, înseamnă că ce ai făcut nu merită
nimic. Dacă nu le aplicăm sau nu le monitorizăm cum trebuie nu vor avea un impact
necesar în termeni de prevenţie a pierderilor. În final totul este legat de bani. Frauda
este o naturală încărcătură de pierderi sau pierderi financiare", a explicat Chiriţă.
AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/197949-CristinaRusuleanu-EHSR-Numarul-insolventelor-a-crescut-fantastic-din-cauza-legislatieipermisive.html
FinanţeFinanţe
– Bănci
- Bănci
Romanii cu credite in franci elvetieni ar putea scapa de cosmarul
costurilor uriase
Francul elvetian a atins in ultimele zile minimul ultimilor doi ani fata de leu si va
continua sa se deprecieze. Investitorii isi pierd interesul pentru siguranta pe care o
confera moneda Elvetiei, in contextul in care riscurile asociate zonei euro s-au
diminuat, iar economia americana ofera semnale incurajatoare. De asemenea,
asteptarile privind continuarea programului de stimulare al Bancii Nationale a Elvetiei
au afectat cererea pentru franc, investitorii cautand acum valute care vor profita de
deprecierea francului.
"Dolarul ramane cea mai buna optiune in momentul de fata, daca ne raportam la
francul elvetian", a spus pentru Reuters analistul Sebastien Galy, de la Societe
Generale New York.
Revista Presei Economice din România
Vineri, cursul oficial BNR era de 3,4865 lei/CHF, in scadere cu circa 2 bani fata de
ziua precedenta. Miercuri insa, francul a atins minimul ultimilor doi ani, cu un curs de
3,4693 lei/CHF. Un curs mai bun pentru leu mai fusese atins in 5 iulie 2011, cand
francul a fost cotat 3,4229 lei.
Francul elvetian a dat batai de cap clientilor bancari
"Criza sistemica a zonei euro a ramas in spate, iar acum Europa incepe sa-si intre in
ritm. Vom asista la o tendinta de abandonare a activelor foarte sigure si va scadea
cererea si pentru francul elvetian", a adaugat analistul Societe Generale.
Veste buna pentru cei aproape 60.000 de romani care au contractat credite in franci
elvetieni (echivalentul a circa 12 miliarde de lei). Ei s-au confruntat, in ultimii ani, cu o
crestere a cursului de schimb leu/franc de pana la 60%, in conditiile in care urcase in
2011 pana la 4 lei/franc elvetian. Elvetia se confrunta in aceasta perioada cu o
acutizare a fenomenului de deflatie, rezultatele lunii aprilie aratand ca preturile au
scazut cu 0,6% fata de aceeasi perioada din 2012. Situatia va permite Bancii Centrale
sa mentina politica monetara, care depreciaza francul. In plus, reprezentantii institutiei
au reconfirmat mentinerea pragului maxim de 1,2 euro/franc. Masura a fost luata cu
scopul de a tempera cererea pentru franc in perioada crizei.
Business24,
http://www.business24.ro/banci/stiri-curs-valutar/romanii-cu-credite-in-
franci-elvetieni-ar-putea-scapa-de-cosmarul-costurilor-uriase-1529213
Are sau nu nevoie sistemul bancar de creativitate?
"Sectorului bacar îi lipsesc specializarea şi creativitatea" este afirmaţia cu care
Robert Rekkers, director general Agricover Credit IFN şi fost director general al Băncii
Transilvania, a stârnit controverse în piaţa bancară. Dacă unii economişti îi
împărtăşesc opinia, alţii îl contrazic cu tărie, existând şi opinia că sistemul bancar nici
nu trebuie să fie creativ.
Revista Presei Economice din România
* Ionel Blănculescu: "În arhitectura financiar bancară, creativitatea are o conotaţie
negativă"
"Creativitatea în domeniul financiar bancar este un termen foarte controversat",
potrivit lui Ionel Blănculescu, consilierul onorific al premierului Victor Ponta. Domnia sa
este de părere că Robert Rekkers a folosit în mod eronat termenul. Domnia sa ne-a
declarat: "În arhitectura financiar bancară, creativitatea are o conotaţie negativă,
aceasta dând naştere la o diversitate de instrumente financiare sofisticate, care, în
timpul crizei, au devenit toxice. Creativitatea implică crearea de instrumente multe şi
greu de înţeles. Astfel de produse bancare au dus la criza globală. Pe scurt,
creativitatea este contraproductivă şi reprezintă baza şi fundamentul crizei. Sintagma
corectă pe care cred că a vrut să o folosească domnul Rekkers o reprezintă «inovaţie
şi antreprenoriat»".
* Aurelian Dochia: "Sectorului bancar nu îi lipsesc specializarea şi creativitatea"
Sectorului bancar nu îi lipsesc specializarea şi creativitatea, pentru că dacă i-ar fi
lipsit, sistemul nu ar fi ştiut să se adapteze la o piaţă care are nevoie de produse noi,
ne-a declarat analistul economic Aurelian Dochia. Domnia sa a precizat: "Toate băncile
sunt legate de băncile-mamă. Acestea aparţin unor sisteme financiare mai avansate şi
au o diversitate mai mare de produse, care ar putea fi adoptate şi în România, şi
adaptate la piaţa locală. Piaţa locală nu este suficient de dezvoltată şi nu are un public
avizat. Dacă lucrurile declarate de Robert Rekkers sunt valabile, aceasta este pentru
că nu există cerere pe piaţă şi nu sunt oameni pregătiţi pentru aşa ceva".
* Ovidiu Chiorean: "Bancherii ar putea veni cu idei noi pe partea de securizare a
creditelor"
Băncile sunt mult mai concentrate pe realizarea profitului decât pe stimularea
creditării, ne-a declarat Ovidiu Chirean, Investment Banking Partner la Crosspoint,
care susţine punctul de vedere al directorului general al Agricover Credit IFN. Domnia
Revista Presei Economice din România
sa a precizat: "Sunt perfect de acord cu declaraţia făcută de domnul Robert Rekkers în
ceea ce priveşte creativitatea de care dau dovadă bancile prezente pe piaţa autohtonă.
Din păcate, acestea se concentrează pe realizarea de profit, neglijând alte nişe care ar
putea fi exploatate. Bancherii ar putea veni cu idei noi pe partea de securizare a
creditelor. Un alt domeniu care ar mai putea fi exploatat este comerţul internaţional".
Creditarea este interdependentă de creşterea economică şi, deşi finanţarea este
considerată necesară pentru economie, unele bănci sunt reticente în a acorda
împrumuturi, din cauza previzibilităţii scăzute a mediului economic, a precizat, în urmă
cu două zile, Robert Rekkers. Domnia sa a sugerat că unul din punctele slabe ale
domeniului bancar actual este lipsa creativităţii: "Românii sunt dispuşi să plătească
creativitatea, dar sectorul bancar nu a prea venit cu produse inovatoare. Trebuie găsit
un nou model sustenabil de business care poate genera profituri. Nu vorbim de jucători
de nişă, ci de specializarea într-o direcţie şi creativitate. Din păcate, băncile acum fac
bine, dar fac prea bine. Procesul decizional durează prea mult, în ciuda intenţiilor
bune. Nu pot fi generate profituri din nimic". Bancherul olandez a mai spus, într-o
discuţie vizând nivelul actual de creditare, că o altă problemă, în opinia domniei sale,
este faptul că executarea în sectorul bancar este făcută de avocaţi sau specialişti şi nu
de oameni de afaceri, care să ştie exact ce valori colaterale au creditele.
Bursa,
http://www.bursa.ro/banci-asigurari/reactii-la-afirmatiile-lui-robert-rekkers-are-
sau-nu-nevoie-sistemul-bancar-de-creativitate-206724&articol=206724.html
Dobânzile overnight au scăzut
Dobânzile pe termen foarte scurt au scăzut, ieri, faţă de şedinţa de tranzacţionare
precedentă. Banca Naţională a României (BNR) a afişat, în prima parte a zilei, un nivel
mediu al dobânzii la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) de 2,11% pe an, faţă de
Revista Presei Economice din România
2,19% în şedinţa de miercuri, iar dobânda la depozitele overnight plasate (ROBOR) a
ajuns la 2,59% pe an, de la 2,69% în şedinţa precedentă.
Bursa,
http://www.bursa.ro/banci-asigurari/piata-monetara-dobanzile-overnight-au-
scazut-206727&articol=206727.html
EximBank şi-a crescut soldul de credite şi garanţii cu 25% anul trecut,
la 3,7 mld. lei
Traian Halalai, preşedintele EximBank: Evoluţia rezultatului net a fost determinată de
contextul macroeconomic în care băncile şi-au desfăşurat activitatea. Cred că este mai
relevant faptul că ne-am menţinut în top zece cele mai profitabile bănci decât cifrele în
sine. Eximbank, banca de stat dedicată finanţării exportatorilor şi întreprinderilor mici
şi mijlocii, avea la la sfârşitul anului trecut un volum total de 3,7 miliarde de lei (840 mil.
euro) al finanţărilor, garanţiilor şi asigurărilor acordate, cu 25% peste nivelul din
decembrie 2011.
Activele băncii au scăzut cu 5% şi au ajuns la 3,9 miliarde de lei (880 mil. euro) la
sfârşitul lunii decembrie.
Banca de stat a încheiat anul trecut cu un profit net de 13
milioane de lei (2,9 milioane de euro), reuşind să se menţină în topul celor mai
profitabile zece instituţii de credit deşi câştigul s-a diminuat cu 60% faţă de 2011.
Comparativ, sistemul bancar a avut anul trecut o pierdere agregată record de 2,1
miliarde de lei.
„Evoluţia rezultatului net a fost determinată de contextul macroeconomic în care
băncile şi-au desfăşurat activitatea. Cred că este mai relevant faptul că ne-am
menţinut în top zece cele mai profitabile bănci decât cifrele în sine“, a declarat Traian
Halalai, preşedintele EximBank.
Rezultatul de anul trecut al EximBank a fost afectat
de intrarea în vigoare a unei modificări a tratatului european privind ajutorul de stat
acordat firmelor sub forma garanţiilor.
Revista Presei Economice din România
Această modificare prevede ca pierderile din credite neperformante să fie asumate
proporţional de către banca finanţatoare şi stat.
De exemplu, pentru un credit
garantat de stat în proporţie de 80% şi ajuns în executare, sumele recuperate din
valorificarea garanţiilor depuse pentru restul de 20% din creditul acordat se împart
proporţional – 80% către stat şi 20% către bancă. Noile modificări au afectat un
portofoliu de credite de 603 milioane de lei acordate de EximBank cu garanţii de stat,
ceea ce a condus la provizioane suplimentare de aproape 14 milioane de lei.
„Este de menţionat faptul că această creştere de provizioane vizează un portofoliu
sănătos de credite şi nu facilităţi cu probleme, fiind doar o măsură prudenţială impusă
de specificul reglementărilor. Aceste sume se reiau pe venituri în momentul închiderii
creditelor“, au precizat reprezentanţii EximBank.
ZF,
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/eximbank-si-a-crescut-soldul-de-credite-si-
garantii-cu-25-anul-trecut-la-3-7-mld-lei-10898172
Transelectrica: 1,5 milioane euro pentru asigurarile de sanatate
voluntare ale angajatilor
Compania nationala de transport al energiei electrice Transelectrica va achizitiona
servicii de asigurari voluntare de sanatate pentru personal, valoarea maxima estimata
a contractului ridicandu-se la 7,252 milioane lei, potrivit unui anunt publicat in Sistemul
Electronic de Achizitii Publice (SEAP). Contractul de prestare a serviciilor se va derula
in perioada 2013 - 2016, compania urmand sa incheie un acord-cadru cu un singur
agent economic. Numarul minim de persoane asigurate este de 362 angajati, iar cel
maxim de 6.612 salariati.
Atribuirea contractelor subsecvente se va face de regula anual, pentru 12 luni, sau de
cate ori apar fluctuatii semnificative ale numarului de asigurati, adica mai mult de 20%
din cantitatea initiala a contractului subsecvent, in functie de necesitatile companiei
Revista Presei Economice din România
sau de optiunile angajatilor de a intra sau iesi din asigurare. Pentru primul contract
subsecvent a fost estimat un numar de 951 de asigurati.
In urma procedurii de licitatie deschisa, contractul va fi atribuit companiei care va
prezenta oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic in ceea ce priveste
pretul ofertei (pondere de 50%), valoarea limitei asigurate pentru medicamente,
valoarea procentului de coplata suportat de asigurator pentru medicamente
compensate, valoarea suportata de asigurator din costurile de spitalizare in regim
privat, numarul de servicii medicale suplimentare.
Cuantumul garantiei de participare este de 145.000 lei, pentru participarea cu oferta la
procedura. Termen limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 4
iulie 2013, iar perioada minima pe parcursul careia ofertantul trebuie sa isi mentina
oferta este de 90 zile de la termenul limita de primire a ofertelor.
CNTEE Transelectrica SA are 8 sucursale, in Bucuresti, Bacau, Cluj, Constanta,
Craiova, Pitesti, Sibiu, Timisoara si Centre de exploatare in 17 localitati - Alexandria,
Arad, Baia-Mare, Brasov, Deva, Drobeta Turnu-Severin, Galati, Iasi, Ploiesti, Ramnicu
- Valcea, Resita, Slobozia, Suceava, Targu-Jiu, Targu - Mures, Tulcea, Zalau.
Business24,
http://www.business24.ro/transelectrica/stiri-transelectrica/transelectrica-
1-5-milioane-euro-pentru-asigurarile-de-sanatate-voluntare-ale-angajatilor-1529202
Banca Naţională a României nu a primit nicio notificare referitoare la o
eventuală vânzare a subsidiarelor băncilor greceşti
Banca Naţională a României (BNR) nu a primit nicio notificare referitor la informaţiile
potrivit cărora Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar
Internaţional ar fi cerut băncilor din Grecia să-şi vândă subsidiarele din Europa de SudEst, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului
BNR.
Revista Presei Economice din România
'Banca Naţională a României nu a primit nicio notificare pentru că BNR nu este Banca
Greciei. Nu avea de ce să primească o asemenea notificare. În general, Banca
Naţională nu se repede să facă declaraţii publice pe baza unor dezbateri care nu sunt
bazate pe surse oficiale', a spus Vasilescu.
'Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat, pentru publicaţia elenă
'Kathimerini', că reprezentanţii creditorilor internaţionali ai Greciei şi ai autorităţilor
pentru concurenţă din UE cer băncilor elene să-şi vândă subsidiarele şi băncile afiliate
din Europa de Sud-Est (inclusiv din România) precum şi activităţile nebancare de pe
piaţa internă. Reprezentanţii UE, BCE şi FMI exercită presiuni pentru subsidiarele
băncilor elene din Balcani şi cer vânzarea imediată a activităţilor nebancare, conform
unui calendar specific, susţin sursele.
Directorul general adjunct pentru ajutor de stat al Comisiei Europene, Gert Jan
Koopman, este de câteva zile la Atena şi s-a întâlnit cu directorii băncilor elene pentru
a discuta planurile de afaceri pe care le vor prezenta instituţiile de creditare în
contextul recapitalizării lor. Conform surselor, Koopman le-a prezentat directorilor
băncilor elene condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească planurile lor de afaceri iar
săptămâna viitoare Directoratul General pentru Concurenţă ar urma să să trimită
instrucţiuni scrise instituţiilor de creditare din Grecia în legătură cu aceste planuri.
Potrivit oficialilor bancari, creditorii vor trebui să-şi prezinte planurile până la sfârşitul
lunii iunie şi apoi, după consultări, să fie stabilite planurile finale până la mijlocul lunii
iulie. Un subiect dificil al negocierilor îl reprezintă decizia finală privind subsidiarele şi
băncile afiliate din Europa de Sud-Est, în condiţiile în care reprezentanţii UE, BCE şi
FMI cer o reducere drastică a prezenţei băncilor elene în ţările din regiune, din cauza
bazei slabe de capital şi a presiunii cu care se confruntă în urma recesiunii prelungite
din Grecia.
Revista Presei Economice din România
Băncile elene susţin că vânzarea subsidiarelor lor din Balcani ar fi o eroare strategică
majoră, mai ales în această perioadă de timp dificilă. Instituţiile de creditare din Grecia
au recunoscut că vor trebui să facă unele ajustări şi posibil unele vânzări dar au
subliniat că este crucială menţinerea prezenţei lor în regiune nu doar pentru viitoarea
lor supravieţuire ci şi pentru economia elenă în general. Primele patru bănci din
Grecia, National Bank of Greece, Alpha, Eurobank şi Piraeus, au nevoie de 27,5
miliarde de euro pentru majorarea capitalului. Însă, pentru a nu trece sub controlul
statului, cele patru bănci trebuie să obţină de la investitorii privaţi cel puţin 10% din
recapitalizarea totală.
Capitalul băncilor greceşti s-a diminuat după pierderile uriaşe înregistrate în urma
programului de restructurare a datoriilor Greciei şi a creşterii creditelor neperformante
ca urmare a recesiunii prelungite. Grecia şi creditorii săi internaţionali au stabilit ca 50
de miliarde de euro din programul de sprijin în valoare de 130 miliarde de euro să fie
destinate pentru consolidarea băncilor viabile. Principalele bănci din Grecia sunt
prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar
majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha
Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).
AGERPRES,
http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/198087-Banca-
Nationala-a-Romaniei-nu-a-primit-nicio-notificare-referitoare-la-o-eventuala-vanzare-asubsidiarelor-bancilor-grecesti.html
Revista Presei Economice din România
BursăBursă
Szel: Ma astept ca pana in iunie preluarea SAI Muntenia de catre SIF
Banat Crisana sa se realizeze
Petre Pavel Szel, fostul presedinte al SAI Muntenia Invest, compania care
administreaza SIF Muntenia (SIF4), spune ca luna iunie ar trebui sa fie un termen
rezonabil pentru finalizarea preluarii SAI Muntenia de catre SIF Banat Crisana (SIF1).
Daca tranzactia s-ar realiza, SIF1, condus in prezent de catre Dragos Bilteanu, ar
ajunge sa administreze active de peste jumatate de miliard de euro.
Szel si-a incheiat saptamana trecuta mandatul de presedinte al SAI Muntenia Invest
dupa opt ani de activitate, locul acestuia fiind luat de Gabriel Filimon, directorul
executiv al societatii. Tranzactia SIF1 - SAI Muntenia Invest trebuie sa primeasca
avizul ASF si al Consiliului Concurentei pentru a se finaliza.
“Personal cred ca o decizie a Consiliului Concorentei ar trebui sa vina destul de
repede, probabil undeva in luna iunie. Spun asta mai ales avand in vedere ca nici cele
doua SIF-uri luate la un loc in piata fondurilor de investitii nu reprezinta nimic apropiat
de 40% - pragul pe care pe o piata relevanta ar trebui sa se ia masuri considerate de
Consiliul Concurentei, si nici in portofoliul celor doua SIF-uri nu exista societati
controlate care sa fie atat de mari intr-un domeniu incat separat sau impreuna sa
ajunga la un prag relevant din punctul de vedere al concurentei. La ASF asteptam
finalizarea organizarii institutiei, avand in vedere ca este abia la inceput”, a declarat
Szel.
Acesta adauga faptul ca nu va mai avea o functie executiva in cadrul SAI Muntenia,
insa cel mai probabil va ramane apropiat conducerii societatii. SIF Banat Crisana si
SIF Muntenia ar avea impreuna active de 2,6 miliarde lei 596 mil. euro si pachete
Revista Presei Economice din România
importante de actiuni in cadrul BRD si Banca Transilvania, doua dintre cele mai mari
banci locale
“Impreuna cu SIF1 vom avea in mod clar o expunere mai mare pe investitii si vom intra
in aceasta tranzactie avand niste rezerve deloc neglijabile de cash, rezultate din
vanzarile de actiuni Erste si BRD pe care le-am realizat la sfarsitul lui 2012 si la
inceputul acestui an. In prezent, avem rezerve de cash semnificativ mai mari decat
dividendele pe care trebuie sa le distribuim in 2013”, spune Petre Szel.
Printre posibilele investitii mentionate de Szel sunt ofertele publice pe care statul
roman a anuntat ca le va face pe Bursa, dar si Posta Romana - companie pentru care
SIF1 si-a afirmat interesul acum cateva luni.
Fostul presedinte al SAI Muntenia Invest spune ca alianta cu SIF Banat Crisana vine
in contextul in care “noua conducere a SIF1 a aratat ca are o politica de administrare
pe termen lung, similara celei pe care noi o avem, si de asemea a dovedit ca isi poate
impune punctul de vedere chiar si recent cand a reusit sa treaca in AGA un dividend
zero, mentinand in societate resurse importante de bani”.
Dragos Bilteanu, noul sef al SIF Banat Crisana, declarase anterior pentru WallStreet.ro ca in viitor politica de distribuire a profitului s-ar putea schimba semnificativ,
dividendele foarte mari de pana acum nefiind sustenabile pe termen lung.
Acesta s-a si tinut de cuvant in aceasta primavara, cand a reusit sa convinga actionarii
sa nu mai acorde dividende pentru acest an.
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/149057/szel-ma-astept-capana-in-iunie-preluarea-sai-muntenia-de-catre-sif-banat-crisana-sa-serealizeze.html#ixzz2UEUuj7x9
Revista Presei Economice din România
O noua amanare pentru Electrica: listarea va fi in octombrie
Distribuitorul de electricitate controlat de stat Electrica SA va fi listat pe piata de capital,
potrivit OPSPI, la sfarsitul lunii octombrie, dupa mai multe amanari, actionarul majoritar
vizand cedarea pachetului majoritar de actiuni catre investitori privati. Seful Oficiului
Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), Gabriel Dumitrascu, a
declarat, joi, ca prin cedarea controlului la Electrica statul va avea venituri mai mari,
conform Mediafax.
Executivul opta anul trecut pentru vanzarea unor pachete minoritare din capitalul
fiecarei filiale de distributie a energiei detinute de Electrica. Operatiunea era planificata
pentru a doua jumatate a anului trecut. La mijocul anului trecut Guvernul anunta ca
Electrica va fi privatizata in prima parte anului 2013.
Electrica are un capital social de 2,06 miliarde de lei. Cinci din cele opt filiale de
distributie a energiei ale Electrica au fost privatizate in perioada 2004-2008 catre
grupurile CEZ (Cehia), Enel (Italia) si E.ON (Germania).
Compania de stat mai are trei filiale de distributie, una de furnizare a energiei si o
suibsidiara de servicii si mentenanta. Tot in acest an va fi listata la bursa si
Nuclearelectrica, 10% din titlurile companiei urmand sa fie tranzactionate, din iulie, pe
piata de capital. Producatorul de gaze Romgaz Medias va iesi pe bursa in octombrie,
cu un pachet de 15% din actiuni.
In aprilie a fost derulata o oferta secundara pentru vanzare a 15% din capitalul
Transgaz, in urma careia statul a obtinut 72 milioane de euro. Listarile si privatizarile
companiilor de stat au fost agreate de Guvern cu Fondul Monetar International.
Executivul de la Bucuresti a amanat de mai multe ori aceste operatiuni.
Wall
Street:
http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/149068/opspi-electrica-
listare.html#ixzz2UEUwdBzu
Revista Presei Economice din România
BVB închide în creştere
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis şedinţa de tranzacţionare de astăzi în
creştere. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a încheiat în creştere cu
0,65%, fiind cotat la 5.466,22 puncte. BET-FI, indicele celor cinci societăţi de investiţii
financiare plus Fondul Proprietatea, s-a apreciat cu 1,61%, atingând valoarea de
25.391,02 puncte, în timp ce BET-C, indicele compozit al pieţei, a fost cotat la 2.961,69
puncte, urcând cu 0,36% la finalul şedinţei.
Bursa,
http://www.bursa.ro/piata-de-capital/bvb-inchide-in-crestere-
206787&articol=206787.html
Străinii deţin peste 20% din titlurile de stat în lei, dublu faţă de acum
un an
Investitorii străini au ajuns să deţină mai mult de o cincime din stocul de obligaţiuni de
stat aflate în circulaţie, ponderea de la sfârşitul lunii martie 2013 fiind de aproape 21%
faţă de 11% în urmă cu un an, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor.
Astfel, dintr-un total de 86,8 mld. lei deţinerile străinilor însumau 18,2 mld. lei după
primul trimestru din acest an, dublu comparativ cu portofoliul din martie 2012.
Statisticile Finanţelor vin să întărească imaginea unui interes crescând al investitorilor
străini pentru plasamentele în lei cu risc suveran, susţinut de includerea României în
doi dintre cei mai urmăriţi indici internaţionali ai pieţelor emergente calculaţi de JP
Morgan şi Barclays.
Volumul investiţiilor străine în obligaţiuni de stat locale este încă şi mai spectaculos în
comparaţie de pildă cu deţinerile din august 2012, când - în plină criză politică la
Bucureşti, acestea se prăbuşiseră la 4,6 mld. lei, corespunzător unei ponderi de numai
6%. Ieşirile de valută antrenate de instabilitatea internă făcuseră ca paritatea leu/euro
să explodeze la niveluri record de peste 4,6 lei pentru un euro. Fenomenul poate
Revista Presei Economice din România
rămâne aşadar ca o lecţie privind volatilitatea acestui tip de plasamente ale străinilor şi
la riscurile pe care le implică o criză politică din punctul de vedere al fluxurilor de
capital. Trimestrul I al acestui an a reprezentat un interval fast pentru Ministerul
Finanţelor, care a reuşit inclusiv cu concursul BNR să imprime o tendinţă de scădere a
randamentelor la titlurile de stat în lei, să lungească maturităţile şi să iasă pentru a
doua oară pe piaţa americană unde a vândut bonduri în dolari de 1,5 mld. dolari.
Cât priveşte stocul de titluri în lei, profilul maturităţii acestora s-a îmbunătăţit
semnificativ în ultimul an: ponderea titlurilor pe termen mediu (1 – 5 ani) a crescut cu
şase puncte procentuale, până la 57%, în timp ce bondurile cu scadenţe de peste 5 ani
au ajuns să reprezinte circa 5,3% din portofoliul statului la sfârşitul lunii martie 2013
faţă de 3,5% în martie 2012. La nivelul structurii deţinătorilor de titluri de stat în lei,
fondurile de pensii private aveau după primul trimestru din acest an un stoc în valoare
de 7,16 mld. lei, reprezentând 8,2% din portofoliul total de titluri în circulaţie care
însuma 86,8 mld. lei. Activele pe pilonul II de pensii au ajuns la aproape 11 mld. lei, în
timp ce fondurile de pensii facultative (pilonul III) au active de 665 mil. lei, fondurile de
pensii atingând astfel o masă critică pe baza căreia au devenit o categorie relevantă
de investitori pentru Ministerul Finanţelor, în principal pe segmentul titlurilor de stat pe
termen lung.
Băncile încă sunt principalul finanţator al statului cu deţineri care totalizează peste
jumătate din stocul de titluri în lei. În privinţa portofoliului de obligaţiuni în euro, care
însuma 4,43 mld. euro în martie, deţinerile străinilor reprezentau circa o treime, în timp
ce ponderea băncilor se situa la 52,5%. Fondurile de pensii au obligaţiuni denominate
în euro în valoare de 220 mil. euro.
ZF,
http://www.zf.ro/eveniment/strainii-detin-peste-20-din-titlurile-de-stat-in-lei-dublu-
fata-de-acum-un-an-10898064
Revista Presei Economice din România
Licitaţii
Licitaţii
Noul constructor al pasajului Mihai Bravu din Bucureşti va fi ales pe 13
iunie. Proiect de 28 mil. euro
Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) vrea să contracteze, prin licitaţie restrânsă
accelerată, lucrări pentru continuarea şi finalizarea obiectivului de investiţii "Pasaj
suprateran Mihai Bravu -Splaiul Unirii", valoarea estimată a acestora fiind de
aproximativ 28 de milioane de euro.
Potrivit anunţului de participare la licitaţie, obiectivul general al proiectului este acela
de a continua programul de optimizare, cu posibilitatea realizării unui pasaj rutier
suprateran prin care să se realizeze o legătura rutieră mai rapidă între Şoseaua Mihai
Bravu şi Splaiul Unirii, pentru a decongestiona traficului din zona intersecţiei Şoseaua
Mihai Bravu - Splaiul Unirii - Calea Văcăreşti.
Valoarea totală estimata a contractului de lucrări este de 126.975.626,52 lei
(aproximativ 28 de milioane de euro) fără TVA, din bugetul municipalităţii.
Termenul pentru finalizarea lucrărilor este de 15 luni de la data atribuirii contractului.
Potrivit aceluiaşi anunţ, operatorul economic care va dori să participe la licitaţie trebuie
să facă dovada disponibilităţilor băneşti, a unor "resurse reale negrevate de datorii sau
a unor linii de credit confirmate de bănci ori alte mijloace financiare", suficiente pentru
a realiza cash-flow-ul de execuţie a lucrării, pentru minimum opt luni de derulare a
contractului, conform graficului de execuţie, în sumă de minimum 65.085.897,85 lei.
Totodată, ofertanţii trebuie să dovedească executarea, în ultimii cinci ani, a unor
lucrări de construcţii de pasaj suprateran care să includă şi o traversare peste un curs
de apă, lucrări în valoare totală de minimum 100.000.000,00 de lei, executate în baza
a maximum două contracte.
Revista Presei Economice din România
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 13 iunie,
până la ora 9.00, licitaţia urmând să aibă loc în aceeaşi zi, la sediul municipalităţii, de
la ora 13.00. Contractul pentru executarea pasajului suprateran Mihai Bravu - Splaiul
Unirii a fost reziliat anticipat în decembrie. Primarul general Sorin Oprescu a precizat
atunci că a reziliat contractul încheiat cu Romstrade, societatea care trebuia să
construiască pasajul Mihai Bravu-Splaiul Unirii, proiectul pasajului fiind în faza de
expertiză.
Compania Romstrade aparţine omului de afaceri Nelu Iordache, aflat în arest
preventiv din 2 decembrie 2012, fiind cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de
lei din banii alocaţi pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad.
În 28 aprilie 2011, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat Planul
Urbanistic Zonal (PUZ) pentru pasajul Mihai Bravu-Splaiul Unirii, pentru o suprafaţă de
aproximativ 15 hectare.
Pasajul denivelat a fost prevăzut a fi realizat suprateran pe relaţia Şoseaua Mihai
Bravu - artera propusă la limita estică a Parcului Tineretului, pentru închiderea inelului
principal de circulaţie al municipiului Bucureşti, ca legătură directă dintre Şoseaua
Mihai Bravu şi intersecţia Şoseaua Olteniţei cu Bulevardul Constantin Brâncoveanu.
Pasajul Mihai Bravu - Splaiul Unirii este prevăzut în Planul Urbanistic General (PUG)
al Bucureştiului, făcând parte din categoria lucrărilor de închidere a inelului principal de
circulaţie. Lucrările la pasajul suprateran au început în 17 ianuarie 2011. Primăria
Municipiului Bucureşti a atribuit contractul, la începutul lunii decembrie 2011,
companiei Romstrade.
Proiectul a fost estimat iniţial la 99,4 milioane lei, fără TVA, iar autoritatea
contractantă a primit trei oferte pentru realizarea lucrărilor. La sfârşitul lunii ianuarie
2013, municipalitatea a primit din partea consilierilor generali dreptul de a contracta
servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică pentru a identifica posibile
Revista Presei Economice din România
creanţe rezultate în urma rezilierii contractului cu SC Romstrade SRL, societatea care
trebuia să construiască pasajul Mihai Bravu-Splaiul Unirii.
ZF, http://www.zf.ro/companii/constructii/noul-constructor-al-pasajului-mihai-bravu-dinbucuresti-va-fi-ales-pe-13-iunie-proiect-de-28-mil-euro-10899592
20 de milioane de euro pentru modernizarea Pietei Sudului din capitala
Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) vrea sa contracteze lucrari pentru executia
proiectului "Modernizare infrastructura rutiera Piata Sudului", care cuprinde un pasaj
rutier subteran, pasaje pietonale si un giratoriu cu 4 benzi, valoarea estimata a
proiectului fiind cuprinsa intre 18 si 20 milioane de euro.
Conform anuntului de participare la licitatie publicat pe site-ul www.e-licitatie.ro,
obiectivul general al proiectului este fluidizarea traficul in intersectia dintre Calea
Vacaresti, Soseaua Oltenitei si strada Nitu Vasile.
Astfel, se vor realiza un pasaj subteran pe directia Calea Vacaresti - strada Nitu Vasile,
pasaje pietonale in intersectie pe directia strazii Nitu Vasile - Calea Vacaresti pe de o
parte si pe alta a pasajului rutier propus, legatura pietonala prin pasajul subteran intre
statia de metrou "Piata Sudului" si peroanele statiei de tramvai aflate pe Soseaua
Oltenitei, si un pasaj rutier subteran la capatul dinspre strada Nitu Vasile.
De asemenea, vor fi realizate lucrari de modernizare a carosabilului si trotuarelor in
intersectia dintre Calea Vacaresti, Soseaua Oltenitei si strada Nitu Vasile, prin
asigurarea in sensul giratoriu a patru benzi de circulatie, precum si realizarea localelor
adiacente rampelor pasajului rutier, cu cate doua benzi pe sens, atat pe Calea
Vacaresti, cat si pe strada Nitu Vasile.
Lucrarile nu vor cuprinde si montajul escalatoarelor si al lifturilor.
Revista Presei Economice din România
Valoarea estimata a lucrarilor fara TVA este cuprinsa intre 83.053.056,21 de lei si
89.796.413,22 lei, fondurile urmand sa fie obtinute din fonduri europene si bugetul
municipalitatii.
Termenul pentru finalizare este de 18 luni de la data atribuirii contractului. Contractul
se inscrie intr-un proiect finantat prin Programul Operational Regional 2007-2013, Axa
prioritara 2 "Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale".
Potrivit aceluiasi anunt, operatorul economic care va dori sa participe la licitatie trebuie
sa faca dovada disponibilitatilor banesti a unor "resurse reale negrevate de datorii sau
a unor linii de credit confirmate de banci ori alte mijloace financiare", suficiente pentru
a realiza cash-flow-ul de executie a lucrarii, in suma de minimum 55.368.704,16 lei
pentru o perioada de 12 luni.Termenul limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de
participare este 5 iulie 2013, ora 16.00, ofertele urmand a fi deschise in 8 iulie 2013,
ora 18.00, in SEAP.
Finantistii,
http://www.finantistii.ro/economie/20-de-milioane-de-euro-pentru-
modernizarea-pietei-sudului-din-capitala-78566
Incepe selectia constructorului Autostrazii Craiova – Pitesti. Ce firme
se lupta pentru contract
Autoritatea Contractanta formata din Asocierea dintre Departamentul pentru Proiecte
de Infrastructura si Investitii Straine si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
Nationale din Romania a desemnat, prin Comisia de Evaluare, cinci asocieri de firme
preselectate in cadrul procedurii de dialog competitiv pentru atribuirea contractului de
concesiune privind proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea
Drumului Expres/Autostrada Craiova-Pitesti, a informat, vineri, CNADNR.
Astfel, potrivit Companiei Nationale de Autostrazi, in cursa pentru acest contract au
intrat urmatoarele asocieri: OHL S.A./OHL ZS a.s. formata din OBRASCON HUARTE
Revista Presei Economice din România
LAIN SA si OHL ZS SA (Spania), asocierea dintre CHINA COMMUNICATIONS
CONSTRUCTION COMPANY LTD, DOGUS INSAAT VE TICARET (Turcia) A.S. si
EGIS PROJECTS (Franta), asocierea formata din SC SPEDITION UMB SRL, SC
TEHNOSTRADE SRL (firme apartinand omuluid e afaceri Dorinel Umbrarescu, si SC
VECTRA SERVICE SRL (Romania), Asocierea VIA SUBCARPATICA formata din
STRABAG AG, STRABAG SE (Austria), VINCI SA, VINCI CONSTRUCTION GRANDS
PROJETS, VINCI CONSTRUCTION TERRASSAMENT (Franta), AKTOR SA si
AKTOR CONCESSIONS SA (Grecia) si asocierea formata din IMPREGILO SpA si
SALINI SpA (Italia).
Contractul prevede executia si operarea in concesiune, pentru 30 de ani, a autostrazii
sau a drumului expres Craiova – Pitesti, cu o lungime de 121 km.Valoarea proiectului
este estimata la aproximativ 1,7 miliarde de euro. Cele mai multe dintre firmele inscrise
la aceasta procedura au depus oferte si pentru realizarea, tot in concesiune, a
autostrazilor Comarnic – Brasov si Autostrada de Centura Bucuresti Sud (A0).
Finantistii,
http://www.finantistii.ro/transporturi-infrastructura/incepe-selectia-
constructorului-autostrazii-craiova-pitesti-ce-firme-se-lupta-pentru-contract-78570
Energie
Energie
Ţara noastră are cel mai mult de câştigat de pe urma Nabucco
Ţara noastră are cel mai mult de câştigat de pe urma construcţiei gazoductului
Nabucco. Surse apropiate situaţiei ne-au explicat: "Pe teritoriul României, vor fi
construiţi 475 km din această conductă, pentru care vor fi achitate taxe şi impozite.
România are cea mai mare porţiune din conductă, urmată de Bulgaria - 424 km şi
Ungaria - 383 km. Licitaţia pentru achiziţia materialelor (oţelul necesar conductei) şi
pentru desemnarea constructorului se va ţine de compania de proiect - NIC, astfel
încât preţurile obţinute să fie cele mai bune posibile. Dar antreprenorul general va lucra
Revista Presei Economice din România
cu companii locale, din fiecare ţară în parte. Astfel că materialele de construcţie,
precum cimentul, vor proveni de pe plan local. Vor fi implicate de la companii de
construcţii, la furnizori de produse şi servicii. Toate achiziţiile vor fi transparente, prin
licitaţie".
România are avantajul prezenţei unor mari unităţi producătoare de oţel şi de ţevi,
de ciment şi alte materiale necesare construcţiei, dar şi a unei forţe de muncă bine
pregătite şi apreciate peste hotare. NIC deja a angajat experţi din România care
lucrează la dezvoltarea proiectului. Tot local se vor realiza şi legăturile dintre Nabucco
şi reţeaua de transport existentă.
NIC va achita, din bugetul propriu, banii pentru terenurile şi imobilele expropriate
sau închiriate pentru construcţia conductei.
În prezent, compania de proiect pentru Nabucco a demarat faza de pre-înregistrare
pentru licitaţia destinată rezervării capacităţii de trans-port a gazelor. Jumătate din
capacitatea de transport este alocată statelor acţionare, de unde companiile
producătoare şi/sau furnizoare de gaz s-au înscris deja. Cealaltă jumătate revine
terţilor, pe principiul primul sosit, primul servit. Tariful de transport pentru Nabucco este
unic, stabilit printr-o formulă agreată de acţionari şi valabilă pe termen lung. Licitaţiapropriu-zisă va fi demarată după ce Shah Deniz va anunţa, oficial, la finele lunii iunie,
dacă Nabucco Vest este conducta aleasă pentru transportul gazelor azere către
Europa.
În august-septembrie, va fi gata studiul de fezabilitate pentru Nabucco Vest şi vor fi
perfectate contractele de finanţare. Până în prezent, BEI, BERD şi IFC şi-au anunţat
sprijinul financiar pentru proiect, iar NIC va intensifica, în a doua jumătate a anului,
negocierile cu băncile comerciale şi agenţiile de export. Atragerea în compania de
proiect a acţionarilor zăcământului azer Shah Deniz este importantă deoarece numărul
Revista Presei Economice din România
mai mare de acţionari puternici face mai uşoară construcţia financiară a proiectului,
susţin sursele citate.
Turcia continuă să susţină Nabucco Vest deşi vrea să construiască propria
conductă cu Azerbaidjan (TANAP). Această conductă urmează traseul Nabucco pe
teritoriul Turciei, iar acţionarii celor două gazoducte au semnat deja un memorandum
pentru a-şi sincroniza graficul de lucrări. TANAP va beneficia de studiile şi proiectarea
realizată de NIC, astfel încât să poată fi implementat şi realizat simultan cu Nabucco.
Deşi a avut un joc duplicitar, Turcia are nevoie de conducta Nabucco şi va realizat
TANAP pentru a-şi acoperi necesarul de gaze, spun mai mulţi analişti din domeniu.
Consumul Turciei creşte accelerat atât pe partea de gaze, cât şi de electricitate. Turcia
nu dispune de depozite de înmagazinare şi are nevoie să importe continuu gaze. Ţările
membre UE au astfel de depozite, ceea ce le conferă un avantaj la achiziţia gazelor la
un preţ competitiv.
Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/tara-noastra-are-cel-mai-mult-de-castigatde-pe-urma-nabucco-206685&articol=206685.html
CUM ÎMPART GAZELE DE ŞIST EUROPA ÎN DOUĂ - Ce s-a decis la
Bruxelles şi ce miză are România
După semnalul pozitiv dat miercuri la Bruxelles, în Consiliul European, privind
acceptarea gazelor de şist ca sursă de energie neconvenţională pe care ţările care
doresc o pot explora şi exploata, Guvernul se gândeşte deja la acordarea licenţelor.
Anunţul a fost făcut de ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, a doua zi
după Consiliul de la care premierul Victor Ponta a dat semnalul că UE “permite ţărilor
membre ale UE să-şi adapteze legislaţia pentru a încuraja explorările şi exploatările”.
Mutarea este una rapidă, având în vedere că, până în luna martie, Ponta s-a arătat
mai degrabă reticent, instituind chiar un moratoriu cu argumentul că România ar
Revista Presei Economice din România
aştepta rezultatele studiilor europene de impact. În urmă cu două luni, premierul s-a
repoziţionat însă. “E un obiectiv strategic al României să nu mai depindem de gazele
din Rusia”, a spus Ponta şi miercuri la Bruxelles, vorbind de “capacitatea României din
producţia internă, din rezultatele din offshore, din Marea Neagră, din gaz de şist, care
să acopere tot consumul României, să ne ajute să exportăm şi în Moldova”, ca de “un
interes strategic” care "nu e îndreptat împotriva" Rusiei.
Cel mai important jucător în piaţa de energie implicat deja în prospectarea
zăcămintelor din România este gigantul american Chevron, căruia statul i-a
concesionat trei perimetre la Constanţa (Costineşti, Vama Veche, Adamclisi) şi unul la
Bârlad. Interesate s-au arătat însă şi companiile Petrom, Romgaz, MOL şi NIS, o
subsidiară a Gazprom. Un alt perimetru pe care se fac studii ar fi cel de la Suceava,
mai exact la Climăuţi, deţinut de australienii de la Zeta Petroleum, în parteneriat cu
singaporezii de la Raffle Energy.
Când începe ANRM demersurile pentru a acorda licenţe
“În perioada urmatoare, Agentia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va
organiza licitaţiile de desemnare a firmelor care vor realiza explorarea gazelor de şist.
Ulterior, vom aştepta rapoartele geologice ale acestor firme, rapoarte care ne vor
indica dacă există sau nu gaze de şist pe teritoriul ţării noastre. De-abia după ce vom
constata ca România dispune de gaze de şist, vom decide dacă le vom exploata sau
nu”, a spus joi Niţă, la Conferinţa “Energy Business Summit”.
Din datele avansate de oficiali până în acest moment, explorarea ar urma să dureze
peste doi ani de la obţinerea licenţelor şi finalizarea studiilor, iar la exploatare se poate
trece abia peste 5 ani.
Până acum, Chevron a primit doar avizul de mediu pentru explorare pentru
perimetrele de pe litoral plus certificatele de urbanism pentru zonele din judeţul Vaslui
unde vrea să facă prospecţiuni pentru o posibilă exploatare a gazelor de şist. În
Revista Presei Economice din România
planurile companiei americane, în a doua jumătate a acestui an ar urma să înceapă
forarea unui puţ de explorare la perimetrul de la Bârlad.
Intenţiile Chevron, care nu se opresc la explorare, aşa cum insistă Guvernul, ci merg
până la exploatarea resurselor peste 4-5 ani, au stârnit protestele vasluienilor care au
reclamat, anul trecut, că în felul acesta le va fi afectată pânza de apă freatică, fără a
mai pune la socoteală riscul declanşţării unor cutremure, aşa cum s-a întâmplat în
Statele Unite.
Protestatarii reclamă, mai exact, metoda fracturării hidraulice folosită de Chevron.
Deocamdată, Chevron s-a limitat la studii şi lucrări de explorare prin tehnologii
convenţionale.
Ponta şi Băsescu, de aceeaşi parte. Ce s-a decis la Bruxelles
“Exploatarea gazelor de şist este foarte importantă şi binevenită şi cine spune altceva
atentează la siguranţa energetică naţională”, îi contrazice însă pe refractari
preşedintele Traian Băsescu, un suporter al exploatării gazelor de şist şi unul dintre cei
care a purtat discuţiile ci şefii Chevron pentru a-i aduce în România.
Recent, USL s-a raliat acestei poziţii, iar premierul Victor Ponta a susţinut acelaşi
punct de vedere, cu mandat de la Cotroceni, şi la Consiliul European. Mai mult, din
poziţia rezervată pe care o adoptase, Ponta a devenit un apărător ai ideii diversificării
surselor de energie prin gazele de şist, anunţând la finalul Summitului că "există în
mod clar o opţiune de a permite ţărilor membre ale UE să-şi adapteze legislaţia pentru
a încuraja explorările şi exploatările", ca o garanţie că UE va susţine ţările care doresc
să adopte această poziţie, între care şi România.
Principalul argument pro invocat de Ponta la Bruxelles a fost preţul mare la energie în
Europa faţă de cel din SUA, unde exploatarea gazelor de şist a produs o adevărată
revoluţie. "Europa, prin preţuri din ce în ce mai mari la energie, devine necompetitivă şi
atunci companii mari preferă să-şi mute activitatea, în primul şi în primul rând în mod
Revista Presei Economice din România
neaşteptat în SUA, acolo unde preţurile au tot scăzut, la gaze în special, prin gazele de
şist", a spus Ponta, reluând discursul din interiorul Consiliului al preşedintelui Comisiei
Europene, Jose Manuel Barroso.
Al doilea argument al primului-ministru pentru care România a susţinut cauza gazelor
de şist umăr la umăr cu Polonia, Lituania sau Marea Britanie a fost importul în Europa
al surplusului de cărbune din SUA, poluând mai mult. "Deci îndemnul Comisiei şi al
comisarului Oettinger (comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, n.r.)
este ”aveţi resurse, folosiţi-le ca să importaţi mai puţin sau dacă puteţi să nu importanţi
deloc, cu atât mai bine” ", a spus Ponta după Summit.
Studiile preliminare ar arăta că Europa are 7% din resursele de gaze de şist ale lumii
şi, dacă le-ar exploata în totalitate, producţia de energie ar depăşi cu 12% consumul la
nivelul anului 2011 din UE.
Cine este pro, cine se împotriveşte în UE
Dacă Polonia, care a concesionat aproape o treime din teritoriu pentru prospecţii,
Marea Britanie, Ungaria şi Spania - care au acordat licenţe în domeniu - sunt pentru
exploatarea gazelor de şist, Franţa şi Bulgaria se opun vehement.
Guvernul Bulgariei a anulat anul trecut licenţa de exploatare a gazelor de şist
acordată, în luna iunie 2011, companiei Chevron, după numeroase apeluri din partea
populaţiei pe fondul temerilor că tehnica fracturării hidraulice ar fi putut duce la
otrăvirea pânzelor freatice şi chiar la provocarea de cutremure.
Primul stat care a interzis metoda a fost însă Franţa, unde membrii Parlamentului au
luat, la finalul lunii iunie 2011, decizia de a bloca utilizarea tehnicii de fracturare
hidraulică folosită în explorarea şi în exploatarea petrolului şi gazelor de şist,
coniderată de francezi o sursă de poluare excesivă.
De cealaltă parte, polonezii, care au semnat la rândul lor contracte cu gigantul
american Chevron, fac calcule să exploateze începând cu 2015 gazele de şist să urce
Revista Presei Economice din România
pe primul loc în Europa pe această nişă. Elanul investitorilor a fost însă temperat în
ultima perioadă de informaţiile că Guvernul ar intenţiona taxarea cu 80% a profitului pe
această piaţă. În plus, americanii s-au lovit de faptul că zăcămintele s-au dovedit mult
mai sărace decât estimaseră şi mult mai greu de exploatat decât cele din SUA.
Autorităţile române nu au reglementări în domeniu
În cadrul legislaţiei din România, nu există încă deosebiri între resursele
convenţionale şi cele neconvenţionale şi nu au fost identificate procedurile necesare
pentru evaluarea impactului pe care proiectele de exploatare sau de explorare a
gazelor de şist le-ar putea avea asupra mediului, după cum se arată în datele
Ministerului Mediului. Din această cauză "nu au fost emise acte de reglementare
(acorduri de mediu sau autorizaţii de mediu) pentru astfel de lucrări".
Pentru a explora sau pentru a exploata gazele de şist, companiile interesate trebuie
să încheie acorduri de concesiune cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse
Minerale (ANRM). Pentru început se realizează prospecţiuni seismice şi geologice ale
zonei, apoi se trece la alte trei etape, exploatare, dezvoltare-exploatare sau
exploatare.
Studiile menite să evalueze impactul activităţii companiilor asupra mediului sunt făcute
în timpul forajele la adâncime şi în faza de exploatare a gazului de şist.
În cazul acordurilor petroliere, durata fazei de exploatare durează aproximativ cinci
ani.
În ce constă metoda fracturării hidraulice
Gazul de şist se găseşte în rezervoare neconvenţionale, precum structurile geologice
de argilă de adâncime, conform informaţiilor disponibile la Ministerul Mediului.
Reprezentanţii Chevron susţin că metodele folosite de ei în cadrul proceselor de
explorare şi de exploatare ar fi sigure pentru mediul înconjurător.
Revista Presei Economice din România
Tehnologia fracturării hidraulice este utilizată încă din anul 1960 de peste un milion de
sonde. Pentru realizarea ei se pompează un amestec compus din apă, nisip şi cantităţi
mici de aditivi printr-o sondă, conform datelor oficiale cu privire la activităţile Chevron
în Europa.
Amestecul pătrunde apoi prin "perforaturile colanei de foraj" şi creează fisuri ce sunt
umplute cu nisip pentru a face gazele să curgă. Reprezentanţii Chevron susţin că
aditivii utilizaţi în cadrul fracturării hidraulice sunt folosiţi şi în operaţiunile convenţionale
şi sunt reglementaţi de către statele membre ale Uniunii Europene.
Extragerea gazelor de şist
Următoarea etapă a procedeului reprezintă evaluarea descoperirilor făcute în cadrul
fazei de exploatare experimentală, care este realizată prin fracturarea unor zone mici
de testare cu ajutorul unor sonde verticale şi prin monitorizarea debitului de gaze
obţinut. Odată cu trecerea la exploatarea comercială a gazelor de şist roca este forată
cu o serie de sonde orizontale şi este fracturat şistul pe toată suprafaţa lui.
Negocierile Chevron cu privire la obţinerea de licenţe pentru cele trei suprafeţe aflate
în sud-estul ţării, cu o suprafaţă totală de 2.700 de kilometri pătraţi, datează de la
sfârşitul anului 2011, conform raportului anual de activitate al americanilor. Schimbările
de putere au amânat însă planurile companiei americane.
Gandul, http://www.gandul.info/politica/cum-impart-gazele-de-sist-europa-in-doua-ce-sa-decis-la-bruxelles-si-ce-miza-are-romania-10897391
Havrilet: ANRE e ca un e ca un dresor intr-o cusca de lei care n-au mai
mancat de 2 saptamani
“Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE) functioneaza intr-o formula
relativ noua si trebuie sa fie independenta, insa trebuie sa vedem cand si cum isi poate
manifesta aceasta independenta“, a declarat Nicolae Havrilet, presedintele institutiei, la
Revista Presei Economice din România
Bucharest Forum/Energy, informeaza Adevarul. „Cand pui un dresor intr-o cusca cu lei
care n-au mai mancat de doua saptamani, e greu sa te impui. ANRE nu trebuie sa faca
numai cum vor consumatorii sau numai cum vor producatorii“, a afirmat el.
Recent, institutia a fost in centrul mai multor discutii: consumatorii industriali s-au
plans de faptul ca schema de promovare a energiei regenerabile creste costurile si
facturile.
ANRE
a
publicat
lunile
trecute
un
raport
potrivit
caruia
exista
supracompensare in domeniile eolian, fotovoltaic si microhidro.
In
contrapartida,
reprezentantii
sectorului
eolian
au
spus
ca
nu
exista
supracompensare, in vreme ce aceia din domeniul fotovoltaic au argumentat ca
reducerea numarului de certificate ar bloca investitii de 4 miliarde de euro.
Concomitent, minerii de la Complexul Energetic Oltenia au amenintat ca vor veni in
numar mare la Bucuresti pentru a protesta impotriva autoritatilor din cauza ca
preluarea cu prioritate a energiei verzi reduce functionarea grupurilor termo, ceea ce
inseamna mai putine venituri si periclitarea locurilor de munca. Colac peste pupaza,
populatia s-a trezit ca acum energia verde reprezinta 12% din factura, iar aceasta va
tot creste in perioada urmatoare.
Wall Street: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/149084/havrilet-anre-e-ca-un-eca-un-dresor-intr-o-cusca-de-lei-care-n-au-mai-mancat-de-2saptamani.html#ixzz2UEQwcDNm
Compania TerniEnergia va construi pentru Bissi Holding sase parcuri
fotovoltaice cu o capacitate totala de 5,5 MWp
Italienii de la TerniEnergia au semnat vineri un acord cadru cu firma Energhie parte a
grupului Bissi Holding pentru a construi in Romania sase parcuri fotovoltaice cu o
capacitate totala de 5,5 MWp. Intelegerea dintre cele doua parti prevede constructia de
catre TerniEnergia Romania a trei parcuri fotovoltaice cu o capacitate instalata de 3
Revista Presei Economice din România
MWp la Buzias pentru suma de 3,3 milioane de euro. Lucrarile au fost deja demarate
iar finalizarea este programata pentru 30 iulie 2013. De asemenea, Bissi Holding, prin
subsidiarele sale din Romania, a decis sa construiasca alte trei parcuri fotovoltaice in
zona Lugoj Darova cu o putere totala de 2,5 MWp, iar lucrarile de constructie vor fi
incredintate tot societatii TerniEnergia potrivit acelorasi conditii tehnice si financiare
mentionate in contract.
Paolo Ricci, directorul TerniEnergia, sustine ca semnarea acestui acord cadru
reprezinta o confirmare a internationalizarii operatiunilor fotovoltaice ale companiei,
pentru dezvoltarea TerniEnergia pe pietele din Europa de Est.”Romania este o piata
foarte promitatoare pentru noi , unde intentionam sa lucram pe termen mediu si lung,
fara a neglija sectorul energiei hidroelectrice care a fost intotdeauna in centrul
activitatilor noastre”, a declarat presedintele grupului Bissi Holding, Marco Bissi.
Finantistii,
http://www.finantistii.ro/energie/compania-ternienergia-va-construi-pentru-
bissi-holding-sase-parcuri-fotovoltaice-cu-o-capacitate-totala-de-55-mwp-78552
Romania ar putea da Moldovei noua milioane de euro pentru
gazoductul Iasi - Ungheni
Romania ar putea acorda Republicii Moldova noua milioane de euro pentru constructia
gazoductului Iasi-Ungheni, din grantul de 100 de milioane de euro oferit anterior de
partea romana. Ministrul roman delegat pentru energie Constantin Nita a discutat
vineri, la Chisinau, aceasta posibilitate cu ministrul economiei si comertului Valeriu
Lazar.
"Partile au pus in discutie si semnarea unui memorandum de intelegere privind licitatia
de subtraversare a raului Prut, precum si modalitatile de alocare a mijloacelor
financiare in valoare de 9 milioane de euro din contul grantului nerambursabil oferit de
Revista Presei Economice din România
Romania, necesare pentru constructia segmentului de pe teritoriul Republicii Moldova",
potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei si Comertului de la Chisinau.
O urmatoare etapa a acestui proiect este constructia, din fonduri structurale, a unei
statii de comprimare. Aceasta ar urma sa asigure presiunea in gazoduct pentru a
beneficia de capacitatea deplina a acestuia. Faza finala a proiectului o reprezinta
constructia gazoductului Ungheni-Chisinau, cu o lungime de 130 de km. Potrivit
viceprim-ministrului Valeriu Lazar, mai multi parteneri de dezvoltare si-au exprimat
interesul in finantarea acestui proiect.
Cei doi ministri au discutat si optiunile de aderare a Republicii Moldova la reteaua
europeana a operatorilor de sistem ENTSO-E. Potrivit lui Valeriu Lazar, elaborarea
unui studiu de fezabilitate, cu sprijinul Programului Operational Comun Republica
Moldova-Ucraina-Romania, va indica modalitatea optima de interconectare a celor
doua sisteme energetice.
In cadrul vizitei lui Constantin Nita la Chisinau a fost semnat un Acord de parteneriat
intre Ministerul Economiei al Republicii Moldova si Agentia Nationala pentru Rezerve
Materiale din Romania, institutii ce gestioneaza constructia gazoductului Iasi-Ungheni.
Business24,
http://www.business24.ro/international/europa/romania-ar-putea-da-
moldovei-noua-milioane-de-euro-pentru-gazoductul-iasi-ungheni-1529220
Petroceltic vine in Romania, dupa ce abandonat explorarile din
Bulgaria
Compania irlandeza de petrol si gaze naturale Petroceltic International Plc a anuntat
vineri ca va abandona un put de explorare amplasat in zona de coasta a Bulgariei din
cauza ca nu a descoperit suficiente gaze naturale pentru a justifica productia
comerciala. "Suntem dezamagiti de rezultatele forajelor executate la putul Kamchia-1
si intentionam sa finalizam analizele inainte de a avansa planurile pentru viitorul
Revista Presei Economice din România
concesiunii Galata", a declarat directorul general de la Petroceltic, Brian O'Cathain,
potrivit Reuters.
Acesta adaugat ca sonda va fi mutata in zona romaneasca a Marii Negre. "In vara
acestui an, vom fora primele puturi de explorare pentru a testa potentialul blocurilor
Muridava si Est Cobalcescu", a precizat O'Cathain. In luna august a anului trecut,
Petroceltic a achizitionat compania britanica Melrose Resources Plc pentru 165
milioane lire sterline (260 milioane de dolari). In Romania, Melrose Resources a
semnat cu Agentia Nationala a Resurselor Minerale (ANRM) acordurile de
concesionare pentru doua blocuri din Marea Neagra, EX-27 (Muridava) si EX-28 (Est
Cobalcescu).
Cele doua blocuri, care acopera o suprafata de 2.000 de kilometri patrati, au fost
atribuite de ANRM companiei Melrose Resources si partenerului Petromar Resources,
la finele licitatiei organizate in luna iunie 2010.
Business24, http://www.business24.ro/macroeconomie/gaze-naturale/petroceltic-vinein-romania-dupa-ce-abandonat-explorarile-din-bulgaria-1529207
Emil Calotă, vicepreşedinte ANRE, la Bucharest Forum/Energy:
"România e un paradox, suntem aproape independenţi energetic, dar
consumăm prea mult"
Romania este un paradox la nivelul Uniunii Europene, a declarat Emil Calotă,
vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE),
la Bucharest Forum/Energy.
"România este a treia ca independenţă energetică din UE, dar are o intensitate
energetică peste media europeană. Asta arată că avem prea multe resurse şi nu le
folosim cum trebuie", a spus oficialul ANRE. Intensitatea energetică se referă la faptul
că România foloseşte mult mai multă energie pentru generarea unei unităţi de produs
Revista Presei Economice din România
intern brut. În Romania, acest indicator este de circa trei ori mai mare decât media
europeană, ceea ce înseamnă că economia este în continuare energofagă şi
ineficientă. "Romania nu a construit o cultură a economiei şi economisirii. Eficienţa
energetică este şi o oportunitate de a relansa economia", a mai afirmat Calotă.
România ar putea deveni dintr-o data independentă energetic dacă ar fi mai eficientă
în utilizarea resurselor. Bucharest Forum/Energy se desfăşoară în zilele de 23 şi 24
mai la Palatul Parlamentului în organizarea Adevărul Group şi Aspen Institute.
Adevarul,
http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/emil-calota-romania-anre-
1_519f223fc7b855ff562069ef/index.html#
Iulian Iancu, la Bucharest Forum/Energy: „Taxele au crescut de 10 ori
mai mult decât costurile de producţie a energiei, şi asta se vede pe
facturi”
Şeful Comisiei pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a
declarat la Bucharest Forum/Energy, că principalul factor care frânează dezvoltarea
sistemului energetic este povara fiscală şi a dat un exemplu din Germania în acest
sens.
„Preţul energiei a scăzut la nivelul producţiei, dar taxele sunt mult mai mari. Am să
citez acum dintr-un studiu făcut în Germania, care arată cât se poate de clar ce
influenţă au taxele: o gospodărie medie din această ţară plătea, în 2001, la un consum
mediu anual de 3.500 de kilowati, 12,5 eurocenţi lunar pentru producţie şi 4,6 eurocenţi
lunar pentru taxe. Acum, în 2013, cu acelaşi consum, plăteşte 14,1 eurocenţi pentru
producţie şi 14,7 eurocenţi pentru taxe. Acest studiu ne arată cât de mult sunt
împiedicate investiţiile în energie din cauza taxelor“, a spus Iulian Iancu. Planeta are
încă destule resurse clasice „Regele materiei prime pentru energie va deveni gazul
natural. Şi planeta are încă rezerve pentru foarte mulţi ani de acum înainte, nu doar
Revista Presei Economice din România
pentru gaze. Iată ce spun ultimele statistici la nivel mondial: Terra are 860 de miliarde
de tone de cărbune, iar consumul anual este de doar 6 miliarde de tone; există 163 de
milioane de tone de petrol, respectiv 1,2 miliarde de barili, ceea ce înseamnă că putem
asigura consumul pe încă 41 de ani; sunt 86 de trilioane de metri cubi de gaze,
echivalentul unui consum de 59 de ani, dar asta dacă nu luăm în calcul şi recenta
descoperire Shell, care va asigura consumul pe 250 de ani“. Iulian Iancu a mai arătat
că Europa şi-a propus să scadă emisiile de dioxid de carbon de la 4 miliarde de tone în
prezent la 1,4 miliarde de tone în 2030. Bucharest Forum/Energy se desfăşoară în
zilele de 23 şi 24 mai la Palatul Parlamentului în organizarea Adevărul Group şi Aspen
Institute.
Adevarul,
http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/iulian-iancu-energie-
1_519f1f48c7b855ff56205bc2/index.html
Julian Popov, ministrul Mediului şi Apei din Bulgaria, la Bucharest
Forum/ Energy: "Ne uităm la gaz cu religiozitate"
„Ne uităm la gaz într-un mod religios: nu ne punem întrebări cu privire la biserică şi la
fel este şi în cazul gazelor naturale“, a declarat Julian Popov, ministrul Mediului şi Apei
din Bulgaria, la Bucharest Forum/Energy.
"Avem nevoie de gaz în viitor? Cum şi în ce fel?", s-a întrebat el retoric. Oficialul a mai
precizat că, în opinia lui, "viitorul energiei va fi pe terenul electricităţii". În privinţa
regenerabilelor, care au provocat recent probleme în Bulgaria, oficialul a spus că
tarifele feed-in din ţara sa sunt acum aproape la acelaşi nivel cu cea mai scumpă
energie provenita din cărbune, fără a pune la socoteală o serie de "externalităţi" ale
acestuia din urmă. Ministrul bulgar al Mediului şi Apei a mai spun că din cauza
regenerabilelor trebuie regionalizată piaţa energiei din Balcani, deoarece energia verde
nu trebuie exportată, ci făcute schimburi transfrontaliere cu aceasta atunci când
Revista Presei Economice din România
producţia e mare. Bucharest Forum/Energy se desfăşoară în zilele de 23 şi 24 mai la
Palatul Parlamentului în organizarea Adevărul Group şi Aspen Institute.
Adevarul,
http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/julian-popov-
1_519f171ec7b855ff562034f0/index.html
Opinii Opinii
Romania, campioana austeritatii. Roadele nu sunt pe masura
Singurul argument pe care ni-l pun in fata sustinatorii neclintiti ai austeritatii este
constatarea statisticilor ca, in ultimii trei ani, de cand strangem mai tare cureaua,
deficitele bugetare au scazut non-stop. Statistica nu poate fi contrazisa, dar ea poate fi
interpretata. Cifrele ei nu sunt facute ca sa ne bucuram la vederea lor, ca un copil care
se bucura cand primeste un trenulet electric. Scaderea deficitelor bugetare pare o
jucarie capabila sa-i incante pe multi, mai ales ca indicatorul este unul sintetic.
Strangerea curelei nu-i o solutie
Media deficitelor la nivelul UE era in anul 2009 de 6,9%, iar in 2012 a ajuns la 4%,
noteaza La Tribune. Nu e incantator? Sigur ca este, dar in timp ce deficitele scad
spectaculos, observa chiar si un novice ca recesiunea continua an de an, iar somajul
ia proportii din ce in ce mai alarmante, producand chiar si convulsii sociale.
Faptul ca somajul este mai accentuat in randul tinerilor absoventi din scoli, poate
prefigura perspectiva unui real declin economic cel putin pe termen mediu, daca nu
cumva chiar lung. Acesti tineri, in loc sa produca si sa verse contributiile lor la buget,
consuma din rezervele bugetare o cota ca asistenta sociala.
Experienta ultimilor ani confirma ca nici recesiunea, nici somajul nu pot fi stopate, tot
strangand cureaua. Nu exista persective pentru reducerea somajului sau oprirea
recesiunii, atata timp cat nu cresc consumurile. Experienta economiei americane din
ultimii ani vorbeste de la sine.
Revista Presei Economice din România
Poate din comoditate, poate din calcule gresite sau chiar din interese politice, multi
oficiali scapa din vedere faptul ca deficitul bugetar trebuie absorbit nu dintr-o singura
sursa, ci din doua: reducerea cheltuielilor si cresterea veniturilor fiscale.
De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere
Reducerea cheltuielilor se poate hotari la masa verde, daca factorii oficiali au curajul
sa-si asume aceasta responsabilitate, asa cum au avut-o in tara noastra acum trei ani.
Nicio tara europeana nu le-a redus atunci asa spectaculos ca Romania.
La timpul sau, a prins bine, chiar daca statul nu s-a imbogatit prin asta, a stopat totusi
curba unui deficit amenintator. Dar reducerea cheltuielilor, luata singura, nu aduce
prosperitate. Ea trebuie dublata si de cresterea veniturilor fiscale. Cel mai simplu este
s-o faci din condei, prin cresterea taxelor. Si aici si-au asumat o responsabilitate
oficialii nostri, marind TVA de la 19% la 24%.
Din condei, a fost simplu, dar bugetul tot sarac a ramas, pentru ca, de unde nu e, nici
Dumnezeu nu cere. Platitorului nu i-a creat nimeni un venit in plus, ca sa aiba de unde
plati. Ideal ar fi sa maresti veniturile la buget prin cresterea incasarilor fara majorari de
taxe, numai pe seama unor consumuri sporite. Procentul taxei ramane acelasi, dar
valoarea incasata devine mai mare, fiind proportionala cu noile consumuri.
Sa ne ferim de paleative
Nu este o descoperire noua, principiul se invata in scoli, dar aplicarea cere pricepere,
iar expertiza adesea lipseste. Mai trebuie si curaj, pentru ca intervin multe riscuri,
inclusiv cele politice. Atunci, Romania si le-a asumat, altii nu. Dar nici la noi n-a aparut
prosperitatea, pentru ca nu s-au creat mecanisme care sa genereze noi consumuri. De
teama creditelor, problema tinde sa devina boala cronica a UE.
Alarmate de recentele evenimente in lumea economica, putine state mai incurajeaza
cu adevarat creditarea si putine entitati private risca sa angajeze credite. Astfel, boala
cronica devine maligna.
Revista Presei Economice din România
Din partea statelor, cea mai importanta cotributie pentru a iesi din acest impas este
simlificarea propriului aparat, mai modest decat cele actuale, dar mai operativ si mai
cooperant. Nici taierea salariilor, nici reducerea personalului din doi in doi sau din trei
in trei nu duc la o austeritate reala si eficienta. Regandind insasi structura aparatelor
de stat, pe baze mai operative, stimuland initiatva privata si creditarea, statele isi pot
crea nebanuite cresteri ale propriilor incasari fiscale.
Nu se poate astepta nimeni la o crestere economica sustenabila, decat prin
incurajarea consumurirlor si instituirea unui sistem performant de creditare.
Altfel,
taierile de salarii, reducerea de cheltuieli la rechizite si disponibilizarea de personal
bugetar raman toate simple paleative.
Ziare.com,
http://www.ziare.com/economie/buget/romania-campioana-austeritatii-
roadele-nu-sunt-pe-masura-1236669
O discuţie cu Octavian Bădescu, directorul diviziei de livrări rapide al
celei mai mari companii de curierat de stat
Octavian Bădescu, unul dintre criticii neregulilor de la cea mai mare companie de
curierat de stat, a spus vineri la emisiunea de business ZF Live, transmisă în fiecare zi
de luni până vineri de la 10:00 la 11:00 dimineaţa pe live.zf.ro, că a ajuns directorul
diviziei de livrări rapide a Poştei Române pentru că a considerat că ar fi momentul să
se implice în restructurarea colosului care se zbate în pierderi mari din 2009.
Bădescu, absolvent al Academiei de Studii Economice, a pus în 2007 bazele
companiei de curierat Sameday Courier, cu afaceri de un milion de euro, din care a
ieşit recent. Octavian Bădescu a fost solicitat în funcţia de director al diviziei de livrări
rapide a Poştei Române prin programul „CEO Privat la Stat”.
Ce a spus Octavian Bădescu la ZF Live:
Revista Presei Economice din România
Sunt antreprenor ca formaţie, am pornit în curierat acum 12 ani ca agent de vânzări de
la 50 de dolari salariu fix la Romexpres Curier, apoi am fost director de vânzări la Alo
Curier, am fost director general, acţionar minoritar, am vândut către acţionarul
majoritar, am fost consultant pentru câteva luni la Geopost, divizia de curierat a poştei
franceze, în 2007 am înfiinţat Sameday Courier
Poşta ca să se redreseze trebuie să speculeze avantajele competitive pe care le are.
Aceste avantaje competitive rezidă dintr-o istorie şi o tradiţie de peste 150 de ani, din
faptul că are cea mai mare reţea de unităţi din ţară, are cel mai mare număr de
angajaţi, este cel mai mare angajator din România şi experienţa cumulată a oamenilor
din Poştă ajunge la câteva sute de mii de ani.
30-32 de kg limita la curierat rapid per colet, cât poate să ducă o persoană
Curierat rapid înseamnă un timp deinit de ajungere de 24-48 ore, contează să fie
garantat, înseamnă confirmare de primire, track and trace – clientul ştie totdeauna
unde a ajuns coletul şi viteza.
90% din cifra de afaceri sucursalei servicii expres este generată de serviciul
Prioripost.
În patru ani, estimez că putem ajunge la o cifră de afaceri de câteva zeci de milioane
de euro: 20-30 mil. Este ceea ce estimez eu ca potenţial neexploatat în Poşta Română
şi am convingerea că putem atinge această performanţă
Am fost plăcut surprins să găsesc angajaţi bine pregătiţi teoretic, cu o experienţă
foarte mare în poştă. Unul dintre angajaţii mei are 48 de ani de lucru în aceeaşi
companie, cu 10 ani mai mult decât vârsta mea.
Trebuie îmbunătăţită performanţa operaţională şi marketingul. Unul dintre motivele
pentru care a subperformat Poşta pe acest segment de curierat rapid este insuficienta
popularizare a serviciului.
Revista Presei Economice din România
Când s-au format preţurile, s-a pornit de la costuri şi nu neapărat în comparaţie cu
piaţa. Pe unele zone, preţurile sunt mai mari decât pe piaţă în timp ce altele sunt mai
mici.
Dotarea logistică este una dintre priorităţi
Moderator ZF: De ce merg prost companiile de stat?
Companiile de stat sunt mai mari. Când eşti mai mare, te mişti un pic mai greu. Un alt
aspect este managementul profesionist. Eu cred că se poate performa mai bine.
Managementul companiilor de stat este o zonă care a fost dominată politic.
Leadership-ul este extrem de important într-o companie, mai ales una care oferă
servicii şi are o orientare către client.
Calitatea resurselor umane este mai ridicată. Este ca şi cu brandul României – avem
o imagine mai proastă decât în realitate.
Pierderile uriaşe ale Poştei Române se datorează unui mix de cauze cărora le-aş mai
adăuga şi o componentă obiectivă. În general, peste tot în lume şi în Europa mai ales,
poştele se confruntă cu probleme. Numărul de trimiteri scade, tehnologizarea a
determinat scăderea numărului de scrisori. Au existat şi nişte contracte perfectibile,
cărora li se adaugă şi cauzele menţionate de dvs (incompetenţa, hoţia – n.red.). Nişte
paşi s-au făcut, iar rezultatele din 2012 au arătat o anumită îmbunătăţire.
În zona aceasta a calităţii serviciilor orientate spre client este foarte mult spaţiu de
îmbunătăţit
Am criticat Poşta Română, dar mă consider în zona criticilor constructivi. În momentul
în care critici anumite lucruri şi statul, sub o formă sau alta, vine şi spune „da, am o
problemă. Mă ajuţi s-o rezolv?”, a continua să stai pe margine şi să critici devine o
problemă de moralitate. Asta a fost una dintre motivaţiile pentru care am venit la Poştă.
750-800 de oameni la divizia de livrări rapide, 8 mil. euro cifră de afaceri
Revista Presei Economice din România
Am un salariu corect, nu vreau să-l public ca să nu stric piaţa. Este mult mai mic decât
v-aţi aştepta dvs. Există resurse care nu sunt suficient exploatate, nu e neapărat
nevoie de investiţii de milioane de euro. Cu câteva sute de mii de euro se pot face
lucruri foarte bune.
Comerţul online aduce venituri de 1 mil. de euro
Anul acesta va apărea primul serviciu. Vor fi servicii comparabile cu cele ale
competitorilor. Vor fi servicii de livrare în 24 de ore în toată ţara. Mai pregătim câteva
surprize pe care o să le facem publice la momentul lansării
Eu cred că economia României se îndreptă cu paşi mărunţi către mai bine
Bugetul Poştei pe anul acesta este echilibrat
ZF,
http://www.zf.ro/zf-live/unul-dintre-criticii-postei-romane-a-ajuns-director-la-
companie-o-discutie-cu-octavian-badescu-directorul-diviziei-de-livrari-rapide-al-celeimai-mari-companii-de-curierat-de-stat-urmariti-aici-inregistrarea-video-din-24-mai2013-10899135
Ionel Blănculescu, consilier al premierului Victor Ponta: Procedura de
privatizare a CFR Marfă este viciată
Procedura de privatizare a companiei CFR Marfă este viciată, iar finalizarea ei va
duce la eşuarea companiei după modelul Oltchim şi Cupru Min, susţine Ionel
Blănculescu, analist economic şi consilierul onorific al premierului Victor Ponta.
Privatizarea CFR Marfă ridică mari semne de întrebare după ce Ministerul
Transporturilor a relaxat nejustificat criteriile de participare, nivelul cifrei de afaceri
solicitate fiind redus de cinci ori, de la 100 de mil. de euro la 20 de mil. de euro, iar în
cursă s-au înscris aceleaşi companii ca în prima fază.
Transporturile au reluat privatizarea CFR Marfă, după ce, pe 15 mai au respins ofertele
la precalificare ale celor trei companii înscrise.
Aceleaşi firme, OmniTRAX, Grup
Revista Presei Economice din România
Feroviar Român (GFR) şi asocierea Transferoviar Grup (TFG) şi Donau-Finanz GmbH
& Co KG Austria s-au reînscris în cursa pentru privatizare. Niciun investitor nou nu sa inscris.
“Privatizarea trebuie să se încheie aici, altfel CFR Marfă va fi a treia companie pusă pe
axa răului financiar, alături de Oltchim şi Cupru Min, care au ajuns în situaţia în care
sunt din cauza procedurii viciate de privatizare. După ce relaxarea condiţilor de
participare la privatizarea CFR Marfă nu a atras niciun alt investitor, şapte – opt
companii noi, rămânând pe listă primele companii înscrise, cred că privatizarea este
contestabilă. Se poate considera că relaxarea condiţiilor s-a făcut pentru o anumită
companie”, a spus Blănculescu. El a mai precizat că ceea ce s-a întâmplat până acum
la CFR Marfă este în afara standardelor, în afara modelului de business. Blănculescu a
menţionat că pentru o privatizare pregătită ca atare este nevoie de un termen de şase
luni pentru realizarea unei analize due – dilligence şi de trei luni pentru licitaţie.
Mai mult, el spune că prin relaxarea condiţiilor de participare, măsură ce nu a adus nici
măcar un investitor în plus la privatizare, ce ar fi putut creşte preţul de vânzare al
companiei şi atunci s-ar fi explicat deciziade relaxare, se poate considera că statul a
vrut să ajute o companie. “Dacă în condiţiile de faţă se finalizează privatizarea atunci
se poate ajunge în instanţă, şi chiar la Comisia Europeană, iar privatizarea poate să fie
anulată”, a spus el.
Blănculescu a mai adăugat că dacă totul se face doar pentru a respecta termenele
stabilite cu FMI atunci privatizarea poate fi încheiată prin respingerea ofertelor.
ZF,
http://www.zf.ro/eveniment/ionel-blanculescu-consilier-al-premierului-victor-ponta-
procedura-de-privatizare-a-cfr-marfa-este-viciata-finalizarea-ei-va-conduce-la-esuareacompaniei-ca-si-in-cazul-oltchim-si-cuprumin-10898814
Revista Presei Economice din România
Cum poate fi îmbunătăţită eficienţa unei companii
Andrei Iordache, co-fondator al firmei Up Division, a prezentat vineri la emisiunea de
business ZF Live, transmisă în fiecare zi de luni până vineri de la 10:00 la 11:00
dimineaţa pe live.zf.ro, o aplicaţie online dedicată managementului timpului prin care
se poate eficientiza activitatea angajaţilor dintr-o companie.
Andrei Iordache are 25 de ani, a terminat anul trecut un masterat în publicitate şi este
absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice. S-a angajat de la 19 ani în agenţii de
publicitate unde a lucrat timp de un an, apoi a lucrat pe cont propriu. În 2010, tânărul a
deschis o firmă de dezvoltare web şi publicitate care i-a adus venituri de 75.000 de
euro anul trecut.
“Up your time” este o aplicaţie online dedicată managementului timpului, special
creată pentru freelanceri, antreprenori şi firme mici. Aplicaţia a fost creată pentru a-i
ajuta pe oamenii de afaceri, dar şi pe angajaţii lor, să-şi cuantifice exact orele lucrate şi
să determine astfel, mai uşor, profitabilitatea proiectelor în care sunt implicaţi.
Ce a spus Andrei Iordache la ZF Live:
Firma îmbină dezvoltarea web complexă şi soft la comandă, dar în acelaşi timp, şi
publicitate. Sunt de meserie copywriter, scriu texte publicitare şi gândesc campaniile
publicitare
Am un singur partener care este programator
Am crescut foarte repede, avem în momentul de faţă 6 angajaţi şi lucrăm şi cu alţi
colaboratori.
Am avut o cifră de afaceri de 75.000 euro în 2012. Credem că se va dubla anul
acesta. În doi ani, cu aplicaţiile pe care le dezvoltăm acum şi serviciile pe care le avem
pentru clienţi vrem să ajungem la 1 mil. euro.
Aplicaţia Up Your Time s-a născut dintr-o nevoie a mea, ca manager. În serviciile în
care facturezi timp, este foarte important să ştii exact câte ore au muncit angajaţii şi cu
Revista Presei Economice din România
ce profitabilitate. La început, era un haos fiindcă că nu ştiam cât se munceşte şi cine
ce face.
Majoritatea firmelor, mari sau mici, care lucrează în servicii şi facturează ore, au soluţii
de genul acesta. Majoritatea soluţiilor sunt americane
Problema era că dura foarte mult să-ţi introduci orele şi sarcinile, nu îşi completa
nimeni timesheet-ul. Atunci am creat o aplicaţie care se completează în câteva
secunde.
Cu ajutorul aplicaţiei, eu, ca manager, pot vedea fragmentarea timpului. Un angajat
ineficient lucrează la multe lucruri şi se întrerupe des. Dacă eu observ că cineva are
foarte multe intrări în aplicaţie cu multe întreruperi, eu încerc să-l eficientizez şi să-i
dau doar sarcini care le poate face fără să fie întrerupt.
Research-ul (căutarea de informaţii) este facturabil la noi
Cel puţin 40% din orele muncite sunt nefacturabile – discuţii cu clientul, răspunsul
emailuri, întâlniri, organizarea proiectul intern. Numai client service-ul îţi ia 40% din
timp.
Aplicaţia poate fi accesată de oriunde, de pe tabletă, la orice calculator, oriunde ai fi.
Moderator ZF: Ce le recomandaţi tinerilor antreprenori?
Trebuie să ai curajul să începi. Odată ce ai început nu trebuie să te mai opreşti. Dacă
eşti determinat şi ai un obiectiv clar, lucrurile încep să se lege. Drumul nu va fi cum ţi-l
plănuieşti tu, dar vei ajunge acolo dacă nu te laşi. Trebuie să fii tenace. Eu am un
dicton: voinţa ţine loc de orice – ţine loc de talent, ţine loc şi de cunoştinţe, ţine loc şi
de experienţă. Dacă ai voinţă, le acumulezi pe toate pe parcurs
Noi am început de la zero, am reinventat roata. Am schimbat vreo 6-7 sisteme de
organizare până să ajungem unde suntem acum. Am restructurat firma de mai multe
ori până să ajung la o echipă stabilă cu oamenii aşa cum mi i-am dorit eu şi cu
proceduri astfel încât să livreze lucruri de calitate
Revista Presei Economice din România
Când am văzut biroul mai mare, cu încă 3 angajaţi m-am simţit foarte fericit
Am lucrat cu un american care avea nevoie de un program de wellness, lecţii de gătit
online, pe care îl vindea unor clienţi ca Wallmart. Noi am făcut aplicaţia, un portal
puternic care putea să reziste la sute de mii de accesări pe secundă. Era ceva la care
nu se gândise încă nimeni, să ofere lecţii de gătit pe net, pe mobil, pe tabletă. Am
încasat 30.000 de dolari pe proiect.
ZF,
http://www.zf.ro/zf-live/cum-poate-fi-imbunatatita-eficienta-unei-companii-andrei-
iordache-co-fondator-up-division-urmariti-aici-inregistrarea-video-din-24-mai-201310899194
Unilever: România are una dintre cele mai mari creşteri din Europa.
Îngheţata şi detergenţii au mers bine
Jarek Malinowski, polonezul venit în urmă cu zece luni la conducerea operaţiunilor
locale ale Unilever, spune că afacerile din România ale gigantului anglo-olandez au
avansat anul trecut cu 5-10%. „Businessul Unilever în România (afacerile din
distribuţie, mai puţin veniturile fabricilor - n. red.) a avansat anul trecut cu 5-10% (high
sible digit), aceasta fiind una dintre cele mai mari creşteri de la nivel european“.
Unilever South Central Europe, businessul de distri­buţie local al gigantului angloolandez, a obţinut în 2011 o cifră de afaceri de 727 mil. lei (171,5 mil. euro).
Pe piaţa locală cea mai mare pondere în totalul businessului o au bunurile de îngrijire
personală şi de îngrijire a locuinţei. Produsele alimentare şi îngheţata trec astfel pe
plan secund. „Totuşi, cele mai mari creşteri le-am înregistrat anul trecut pe segmentele
îngheţată şi detergent. Evoluţii mai slabe am avut pe unele categorii mai mici“, adaugă
el fără a da detalii. În ceea ce priveşte evoluţia din acest an, Malinowski spune că
pieţele pe care activează compania avansează greu, însă „pentru Unilever anul a
început bine“.
Revista Presei Economice din România
ZF,
http://www.zf.ro/zf-24/unilever-romania-are-una-dintre-cele-mai-mari-cresteri-din-
europa-inghetata-si-detergentii-au-mers-bine-10898130
Regii asfaltului din România şi-au mutat cartierul general la Chişinău
Republica Moldova este unul dintre puţinele state din Europa fără niciun kilometru de
autostradă şi care nici nu are planuri concrete de a construi autostrăzi în următorii ani,
pentru că nu are "trafic suficient", după cum a declarat pentru gândul Andrei
Cuculescu, şeful Direcţiei de Dezvoltare a Drumurilor din cadrul Ministerului
Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID) din Republica Moldova.
Singurele lucrări mai ambiţioase din domeniul rutier ale vecinilor noştri de peste Prut
le reprezintă plombarea "drumurilor magistrale", după cum reiese din Strategia de
Transport şi Logistică elaborată de MTID. Trei sferturi din reţeaua de drumuri publice
din R. Moldova este în stare precară, majoritatea fiind construite înainte de 1990.
Cu toate că oficialităţile de peste Prut susţin că doresc integrarea ţării în Uniunea
Europeană, până acum câţiva ani legislaţia Republicii Moldova nici măcar nu prevedea
termenul autostrăzi. Ulterior, autostrăzile au fost definite în Legea drumurilor. Însă totul
s-a oprit aici.
Contactat de gândul, Andrei Cuculescu, şeful Direcţiei de Dezvoltare a Drumurilor din
cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID) din Republica
Moldova, a confirmat că realizarea de autostrăzi nu este o prioritate pentru că traficul
rutier nu justifică asemenea investiţii. El a confirmat că termenul autostradă a fost
definit relativ recent în legislaţie.
În schimb, aşa-numiţii "regi ai asfaltului" din România au simţit mirosul unor afaceri şi
au obţinut peste graniţă contracte de milioane de dolari pentru lucrările de reparaţii ale
"drumurilor magistrale" şi regionale.Şeful Direcţiei de Dezvoltare a Drumurilor din R.
Moldova, pentru gândul: Nu avem traficul necesar pentru construirea de autostrăzi
Revista Presei Economice din România
„În 2008, noi am modificat Legea drumurilor pentru că în legislaţia noastră nu exista
termenul de autostradă. Acum lucrăm la clasificarea drumurilor. În legislaţie avem
acum autostrăzi, drumuri expres, drumuri republicane, drumuri regionale, drumuri
locale”, a declarat pentru gândul Andrei Cuculescu, şeful Direcţiei de Dezvoltare a
Drumurilor.
Întrebat dacă realizarea de autostrăzi reprezintă o prioritate pentru Guvernul de la
Chişinău, reprezentantul Ministerului Transporturilor din R. Moldova a dat de înţeles că
nu, motivând că investitorii străini nu sunt interesaţi să construiască noi drumuri în
Moldova şi că în plus, nici traficul rutier de pe drumurile existente nu justifică
deocamdată construcţia de autostrăzi.
„Pentru a construi autostrăzi este nevoie de un trafic de peste 15.000 autovehicule pe
zi. În prezent nu avem un asemenea trafic, decât pe câteva zone, la intrarea în
Chişinău. Ne gândim că acestea pot fi aduse la nivel de autostradă, dacă îmbunătăţim
condiţiile de siguranţă, punem parapeţi şi celelalte elemente de siguranţă. Dar vom
vedea”, a sintetizat Andrei Cuculescu.
Solicitat de gândul să estimeze câţi km de autostrăzi ar putea avea Republica
Moldova în viitorul apropiat, Cuculescu a apreciat că "în mai puţin de 10 ani" Republica
Moldova ar putea avea "în jur de 150 de km de autostrăzi, dar vom vedea, în funcţie şi
de nivelul traficului rutier".
Anatol Şalaru, fost ministru al Transporturilor în Guvernul de la Chişinău până acum
câteva zile despre care presa a anunţat că a fost revocat, a avut întâlniri în trecut,
printre alţii, şi cu foştii miniştri români ai Transporturilor, Anca Boagiu şi cu Alexandru
Nazare, cele două părţi angajându-se, cu ambele ocazii, să caute mijloace de punere
în practică a interconectării viitoarei autostrăzi Târgu-Mureş - Iaşi – Ungheni cu
infrastructura de transport rutier de pe teritoriul Republicii Moldova, printr-un pod peste
Prut la Ungheni. Totul a rămas la stadiul de discuţii.
Revista Presei Economice din România
Pe de altă parte, într-un interviu acordat presei din R. Moldova, în martie 2010, fostul
ministru al Transporturilor, Anatol Şalaru, întrebat despre o autostradă, aprecia că
investitorii străini nu sunt dispuşi să finanţeze “drumuri construite de la zero” şi că
pentru asta ar trebui găsite fonduri locale. El a menţionat atunci că autorităţile de la
Chişinău negociază cu structuri europene ca să vină cât mai mulţi bani pentru
infrastructura drumurilor.
„Regele asfatului” Costel Căşuneanu reabilitează drumuri în R. Moldova : "Pe o
lungime de peste 5 km se va executa un sistem rutier complet nou”
Unul dintre aşa-numiţii „regi ai asfaltului” din România, Costel Căşuneanu, a câştigat
câteva contracte de reabilitare a drumurilor naţionale de la vecinii noştri moldoveni.
Compania Pa&Co International SRL, prin filiala sa din Republica Moldova, a demarat
proiectul de reabilitare a drumului magistral M3 Chişinău - Giurgiuleşti, pe tronsoanele
între km 96 şi km 122 şi respectiv între km 122 şi km 151.
“Acestea reprezintă două proiecte majore din planul de dezvoltare a infrastructurii de
drumuri din Republica Moldova, plan finanţat de Banca Europeană pentru
Reconstrucţie si Dezvoltare. Drumul naţional M3 este de o importanţă strategică, el
făcând legătura între capitala tării, Chişinău, şi extremitatea sudica, Giurgiuleşti,
singurul port moldovenesc, situat atât la graniţa cu România, cât şi cu Ucraina”, se
mândreşte pe site-ul său compania Pa&Co International.
„Lucrările vor cuprinde o tehnologie modernă de reciclare a îmbrăcăminţii existente cu
ciment şi agregate de adaos, se vor aplica soluţii moderne pentru execuţia podurilor şi
podeţelor cu folosirea de structuri metalice şi consolidarea cu minipiloţi, iar pe o
lungime de peste 5 km se va executa un sistem rutier complet nou”.
Cele două proiecte urmează să fie finalizate pană la sfârşitul primului trimestru al
anului viitor. Contractul pentru reabilitarea drumului M3 Chişinău-Giurgiuleşti, pe cele
Revista Presei Economice din România
două secţiuni menţionate, a fost semnat în iunie 2012 şi are o valoare "la finalizare" de
32,93 milioane de dolari.
În plus, aceeaşi firmă a omului de afaceri Costel Căşuneanu, Pa&Co, a câştigat şi un
contract pentru reabilitarea drumului R14 Bălţi-Sarateni, km 10+780-km 26+000,
beneficiar fiind Administraţia de Stat a Drumurilor din Republica Moldova. Valoarea
contractului la finalizare este de 10,91 milioane de dolari, data începerii contractului
fiind martie 2011, după cum reiese de pe site-ul Pa&Co International.
Plombarea reţelei de drumuri
Numele firmei Pa&Co este apare menţionat pe site-ul Ministerul Transporturilor din R.
Moldova pe lista "lucrărilor de plombare" a reţelei de drumuri:
- M2 Chişinău-Soroca-frontieră cu Ucraina, km 6-26 - SRL „Strabag”(Austria)
- M2 Chişinău-Soroca-frontieră cu Ucraina, km 26-71 - Compania „Toto Construzioni
Generali în asociere cu Taddei Spa” (Italia)
- R14 Bălţi-Sărăteni –M2, km 10-26, km 61-64 - SRL „Pa&Co”(România).
Foto captură camera video amplasată pe drumul magistral M14
Ministerul Transporturilor a anunţat recent că “lucrările de plombare”, demarate la
jumătatea lunii aprilie, au vizat în special “drumurile naţionale cu intensitate sporită de
trafic”.
-M1 Chişinău – Leuşeni – frontiera cu România (92 km);
- M3 Chişinău – Cimişlia – Vulcăneşti – Giurgiuleşti – frontiera cu România (196 km)
-M14 Brest – Briceni – Chişinău – Tiraspol – Odesa (323 km)
-M21 Chişinău – Dubăsari – Poltava (Ucraina) (37 km).
Reabilitare prin PPP
Strategia de Transport şi Logistică mai arată că autorităţile din R Moldova
intenţionează să reabiliteze prin PPP două drumuri republicane – R1 (Chişinău-
Revista Presei Economice din România
Străşeni) şi R2 (Chişinău- Anenii Noi) – cu o lungime de 42 km şi respectiv de 28 de
km, costurile investiţiei fiind estimate la 84 milioane euro, respectiv 56 milioane euro.
Aproape trei sferturi din drumurile naţionale sunt în stare “rea” sau “foarte rea”
Aproximativ trei sferturi din drumurile naţionale din R. Moldova sunt caracterizate în
documentele oficiale ca fiind în stare “rea” sau “foarte rea”.
“În prezent, circa 26% din drumuri naţionale sunt în stare bună sau mediocră, 54% în
stare rea şi aproximativ 20% în stare foarte rea. Totodată, după aprobarea Strategiei
infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017, situaţia s-a îmbunătăţit şi în
perioada 2008 – 2012 au fost reabilitate peste 250 km de drumuri, inclusiv 60 km de
drumuri locale, care se află în stare bună şi foarte bună”, se arată într-un document al
MTID.
În Moldova există 819 km de drumuri magistrale, 2.500 de km de drumuri republicane
şi aproape 6.000 de drumuri locale. În total, reabilitarea şi întreţinerea lor a fost
estimată în Strategia de Transport şi Logistică la 6,4 miliarde de euro.
În 2013, autorităţile dispun de 192 de milioane de euro pentru lucrările de reabilitare şi
întreţinere a drumurilor, fonduri considerate insuficiente faţă de necesarul estimat.
Suma totală de bani necesară, conform estimărilor consultanţilor, pentru perioada
2013-2032, pentru reabilitare este de 2.819 milioane euro, iar pentru întreţinere de
2.590 milioane euro.
Ce variante au propus consultanţii străini pentru strângerea de noi fonduri pentru
drumuri
Pentru obţinerea de finanţări pentru repararea şi întreţinerea drumurilor, consultanţii
străini au propus Ministerului Transporturilor din R.Moldova mai multe variante:
"creşterea considerabilă şi imediată a accizelor la combustibil, în special pentru
motorină", "creşterea considerabilă a altor venituri la Fondul Rutier sau a altor surse
naţionale de finanţare" şi "creşterea finanţării din exterior pe o perioadă îndelungată".
Revista Presei Economice din România
Chiar dacă drumurile sunt în stare precară, şoferii trebuie să plătească taxă pentru
folosirea drumurilor în R.Moldova, iar banii ajung la fondul rutier, după cum reiese din
tabelul de mai jos.
România are în prezent 530 de kilometri de autostrăzi, potrivit celor mai recente date
ale CNADNR. Gândul a calculat de curând, pe baza celor mai recente informaţii
Eurostat, că România deţine cea mai mică reţea de autostrăzi pe cap de locuitor din
Uniunea Europeană. Doar 2,4 centimetri de autostradă pe cap de locuitor, de trei ori
mai puţin decât bulgarii şi de opt ori mai puţin decât germanii.
Cea mai mare densitate de autostrăzi pe cap de locuitor se înregistrează în Slovenia,
cu 37,3 cm pe locuitor, urmată de Spania, cu 31 cm şi Cipru - 29,8 cm.
Gandul,
http://www.gandul.info/financiar/cum-se-traduce-cuvantul-autostrada-din-
romana-in-moldoveneasca-regii-asfaltului-din-romania-si-au-mutat-cartierul-general-lachisinau-10895501
Fermierii romani nu-si vad interesul la Bruxelles, obositi sa lupte
"fiecare pentru el"
Romania este singurul stat din Uniunea Europeana care nu are organizatii agricole
nationale reprezentate in confederatiile europene. Contractati de Business24,
reprezentantii asociatiilor de producatori promit ca, in cel mult doua luni, ajung in
organizatia europeana a producatorilor agricoli - COPA-COGECA, dar intre timp sunt
preocupati cu razboiele locale.
Dacian Ciolos, comisarul European pentru Agricultura a "tras de urechi" federatiile
agricole ca nu se implica mai mult in procesul decizional de la Bruxelles.
Pentru a fi membru ca COPA-COGECA una dintre conditii este ca organizatia
membra sa fie multi-sectoriala. Totodata, organizatia trebuie sa plateasca o cotizatie
de aproximativ 500.000 de euro anual, cotizatie calculata in functie de potentialul
Revista Presei Economice din România
agricol al tarii, suprafata si populatia tarii. Romania intra in categoria intai alaturi de
Franta, Germania, Spania, Polonia si Italia.
Romania a fost reprezentata in COPA-COGECA pana in 2011 de Federatia Nationala
a Producatorilor Agricoli (FNPAR), cand nu si-a mai putut plati cotizatia. Jumatate din
acesti bani sunt asigurati de autoritatile nationale, dar restul de 250.000 de euro
trebuie asigurat de catre organizatie din cotizatiile membrilor sai.
Doua organizatii de producatori au adus, in ultimele luni, in discutie o eventuala
aderare la COPA-COGECA: Pro-Agro si Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din
Romania (LAPAR).
Pro Agro: Problema noastra este cotizatia prea mare
Florentin Bercu, directorul executiv al Federatiei Nationale Pro Agro Romania a
precizat ca, in prezent, nicio organizatie de fermieri din Romania nu are fonduri pentru
a plati cotizatia de 250.000 de euro.
Florentin Bercu, directorul executiv al Federatiei Nationale Pro Agro Romania
"Avem in vedere o eventuala aderare la COPA-COGECA, dar ramane ca
reprezentantii Consiliului Director si membrii nostri sa identifice solutii pentru a gasi o
modalitate de a plati cotizatia. Noi putem sa aderam dar trebuie sa fim si potenti
financiari. In general, cotizatia este platita de membrii si submembrii organizatiei
respective. Daca se sta numai in baza membrilor, in Romania nu exista, in momentul
de fata, o asociatie care sa poata acoperi plata cotizatiei. Se cauta alte solutii si atunci
cand se vor gasi probabil atunci vom adera si noi. Nu pot sa va spun mai multe acum",
a declarat pentru Business24 Florentin Bercu, directorul executiv al Pro Agro.
LAPAR: In cel mult doua luni ajungem in COPA-COGECA
Laurentiu Baciu, seful LAPAR il contrazice pe Florentin Bercu si spune ca Lapar are
forta financiara pentru a plati cotizatia de 250.000 de euro pentru a adera la COPACOGECA.
Revista Presei Economice din România
"LAPAR este in discutii foarte avansate cu COPA-COGECA, si, nu as vrea sa ma
intelegeti gresit, dar eu cand imi propun ceva fac. In doua luni de zile sper sa fim
membri la Copa-Cogeca si Romania sa aiba reprezentare europeana. Cei de la Pro
Agro au mare dreptate daca toate asociatiile sunt ca si ei, normal ca nu au posibilitati.
LAPAR este altceva, este singura asociatie profesionala care are membri, are cotizatii,
reprezinta o forta si reprezinta 60% din suprafata Romaniei. Daca ii intrebati pe cei de
la Pro Agro cati membri au s-ar putea sa nu poata sa asigure necesarul la o cununie
civila. Acolo trebuie minim patru persoane: doi care se casatoresc si doi martori", a
precizat pentru Business24 Laurentiu Baciu, seful Lapar.
Baciu spune despre PRO Agro ca este "nasita" de Daniel Botanoiu, secretar de stat la
MADR
Seful LAPAR aduce acuzatii dure la adresa Pro Agro despre care spune ca are
sprijinul unui secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botanoi.
"De unde strangi 250.000 de euro? Este foarte greu sa faci asta cu doi membri. Dar
practic ei s-au infiintat ca o contra-concurenta a LAPAR care este intr-o disputa cu un
secretar de stat, pentru ca la Pro-Agro nu este mana nici a lui Jurconi (n.red
presedintele Pro Agro) sau altul, ci a lui Botanoiu. El a vrut sa intre la un moment dat in
LAPAR si nu a putut si de asta face aceste miscari. In primul rand, calitatea pe care
trebuie sa o ai ca sa intri in LAPAR este sa fii fermier, si el nu este fermier, deci nu are
o plantatie agricola, nu are un caracter, daca vreti sa ma duc mai departe si va pot
face dovada la ceea ce spun", a declarat Baciu.
Ce au de pierdut fermierii "prin neprezentare"
Prezenta in COPA-COGECA da posibilitatea fermierilor romani sa isi exprime punctul
de vedere privind decizii care vizeaza noua Politica Agricola Comuna. Aderarea la
organizatia europeana a producatorilor agricoli le-ar putea permite sa participle la 87
Revista Presei Economice din România
grupuri lucrative in care reprezentaii fermierilor din intreaga Europa isi pot exprima
punctul de vedere privind deciziile discutate la nivelul Comisiei Europene.
Business24, http://www.business24.ro/macroeconomie/agricultura/fermierii-romani-nusi-vad-interesul-la-bruxelles-obositi-sa-se-lupte-fiecare-pentru-el-1528973
Instituţii
Instituţii
Ponta: Statul român va mai plăti probabil "câteva milioane" pentru a
scăpa de Bechtel
Premierul Victor Ponta afirmă că în cazul companiei americane Bechtel "probabil vor
mai fi nişte milioane" pe care statul român va trebui să le plătească pentru a putea
rezilia contractul încheiat pentru construcţia autostrăzii Braşov-Borş.
"Acum, cu Bechtel, probabil că vor mai fi nişte milioane ca să putem să reziliem
contractul ", a spus Ponta la postul B1 TV, fără să intre în detalii. Declaraţia a fost
susţinută în contextul unei discuţii legată de prima rectificare bugetară din 2013,
programată pentru vara acestui an.
Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Şova, a declarat, joi, că luni va
fi reziliat contractul cu compania americană Bechtel privind construcţia autostrăzii
Transilvania, tot atunci urmând să fie anunţată şi suma pe care o mai are de achitat
statul către constructor.
El a arătat că în prezent sunt discutate ultimele detalii privind rezilierea acordului şi că
suma despăgubirilor către Bechtel a fost deja stabilită, urmând să fie comunicată oficial
luni. La eveniment, ministrul a afirmat că singura posibilitate pentru continuarea
proiectului este parteneriatul public privat sau concesiunea, adăugând că probabil va fi
utilizată a doua variantă. La 12 mai Şova a afirmat că încheierea contractului cu
Bechtel este "o chestiune de zile" şi că suma pe care o mai are de plătit statul român
"va fi o surpriză plăcută".
Revista Presei Economice din România
Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în
2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu
Bechtel, care trebuia executat până cel târziu în 2012.
Pe fondul disputelor politice iniţiate de partidele care s-au succedat la guvernare şi
fără bani alocaţi de la buget, proiectul de 415 kilometri a fost derulat într-un ritm lent,
iar până în prezent au fost executaţi doar 52 de kilometri.
ZF,
http://www.zf.ro/politica/ponta-statul-roman-va-mai-plati-probabil-cateva-milioane-
pentru-a-scapa-de-bechtel-10898371
Ministrul german al Muncii: Liberalizarea pietei muncii nu va creste
fluxurile de lucratori romani
Ministrul german al Muncii si Afacerilor Sociale a aratat, intr-o intalnire cu ministrul
Mariana Campeanu, ca nu crede ca liberalizarea pietei muncii va produce schimbari
semnificative in ceea ce priveste fluxurile de lucratori romani, bazandu-se pe studiile
efectuate, dar si pe experienta cu UE8.
Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice arata vineri,
intr-un comunicat de presa, ca in cadrul vizitei oficiale pe care ministrul Mariana
Campeanu a efectuat-o in Germania, ministrul Ursula von der Leyen a aratat ca nu se
asteapta la o crestere a fluxurilor de lucratori romani.
"Ministrul german al Muncii si Afacerilor Sociale a precizat faptul ca nu considera ca
momentul liberalizarii pietei muncii va produce schimbari semnificative in ceea ce
priveste fluxurile de lucratori romani, bazandu-se pe studiile efectuate, dar si pe
experienta cu UE8. De asemenea, ministrul Von der Leyen a considerat ca
liberalizarea completa a pietei muncii va aduce beneficii economice ambelor state", se
precizeaza in comunicat.
Revista Presei Economice din România
Ministrul Mariana Campeanu a mai avut intalniri cu reprezentantii comunitatii
romanesti din Germania si cu membrii Asociatiei Oraselor Germane, subliniind
deschiderea pe care autoritatile romane o au pentru colaborare si pentru identificarea
solutiilor optime care sa vina in sprijinul cetatenilor romani, oriunde s-ar afla acestia.
Noua state UE mai aplica restrictii cetatenilor romani
Discutiile celor doi ministri au vizat colaborarea bilaterala si in cadru european,
accentul fiind pus pe libera circulatie a persoanelor in Uniunea Europeana, in
perspectiva liberalizarii complete a pietelor muncii in toate statele membre incepand cu
1 ianuarie 2014.
In prezent, noua din cele 26 de state membre ale Uniunii Europene aplica restrictii
cetatenilor romani care doresc sa munceasca intr-o alta tara UE. Statele care aplica
restrictii sunt: Austria, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie,
Olanda si Spania.Portugalia, Ungaria si Grecia au renuntat la aplicarea regimului
tranzitoriu cetatenilor romani incepand cu 1 ianuarie 2009 si Danemarca incepand cu 1
mai 2009.
Accesul lucratorilor romani pe pietele muncii din statele care au impus restrictii se
realizeaza in baza legislatiei nationale a statului respectiv si in baza eventualelor
acorduri bilaterale privind circulatia fortei de munca, incheiate de Romania cu aceste
state, in principal cu Germania, Spania, Franta si Elvetia
Business24,
http://www.business24.ro/international/ue/ministrul-german-al-muncii-
liberalizarea-pietei-muncii-nu-va-creste-fluxurile-de-lucratori-romani-1529219
Bucurestiul trimite la Curtea Europeana de Conturi un candidat fara
experienta
Noul candidat propus Guvernul Romaniei pentru calitatea de membru al Curtii
Europene de Conturi, George Pufan, va fi audiat luni de Comisia pentru control
Revista Presei Economice din România
bugetar (CONT) a Parlamentului European (PE), care va emite un aviz consultativ
privind numirea sa.Contestatarii lui George Pufan sustin ca acesta este de meserie
inginer in constructii si ca a obtinut o diploma de contabilitate abia la 53 de ani, la o
facultate particulara din Galati, motiv pentru care nu ar avea experienta in audit.
Functia pe care o ocupa in prezent, cea de secretar general al Curtii de Conturi, ar fi
una eminamente administrativa, "cu obligatii care nu au absolut nicio legatura cu (...)
competenta sau atributiile Curtii", se mentioneaza intr-un protest al colegilor sai de
institutie din aprilie, publicat in presa din Romania. Precedenta candidatura propusa de
Romania - fostul comisar european Leonard Orban - a fost retrasa, anul trecut, dupa
ce a primit aviz nefavorabil atat in Comisia CONT, cat si in plenul PE.
Audierea lui George Pufan figureaza luni dupa-amiaza pe agenda Comisiei CONT,
proiectul de raport pentru avizarea numirii sale fiind intocmit, ca si in cazul lui Leonard
Orban, de eurodeputata spaniola Ines Ayala Sender.
Pufan va renunta la candidatura in cazul unui aviz negativ
Conform CV-ului inclus in proiectul de raport referitor la propunerea de numire,
George Pufan a fost director al Curtii de Conturi a Romaniei intre 1994 si 2000, avand
in aria sa de responsabilitate supravegherea activitatilor de investitii, a lucrarilor de
reabilitare si a achizitiilor publice.
Ulterior, in perioada august 2001 - iunie 2002, a fost consilier al primarului sectorului
1, pe probleme de investitii si achizitii. Pufan a revenit la Curtea de Conturi a Romaniei
in iulie 2002, unde a ocupat, pana in prezent, functia de secretar general, fiind
ordonator de credite, coordonator al celor 42 de camere de conturi judetene si
responsabil pentru legatura cu guvernul in domeniul propunerii si controlului actelor
normative referitoare la activitatea Curtii.
Revista Presei Economice din România
In ceea ce priveste exigenta de a-si desfasura activitatea in deplina independenta,
George Pufan scrie ca, in situatia in care va ales membru al Curtiii Europene de
Conturi, isi va indeplini sarcinile cu obiectivitate si in mod independent.
George Pufan precizeaza, de asemenea, ca nu detine actiuni la nicio societate
comerciala si ca nu este implicat in nicio actiune in justitie. In final, la intrebarea daca
si-ar retrage candidatura in cazul in care avizul Parlamentului European (PE) privind
numirea sa in Curtea de Conturi Europeana ar fi negativa, George Pufan a raspuns
afirmativ, la fel ca si candidatul precedent, Leonard Orban.
Membrii Curtii Europene de Conturi sunt numiti pentru o perioada de sase ani.
Consiliul UE, dupa consultarea PE, decide cu privire la propunerile facute de fiecare
stat membru.
Precedentul candidat al Romaniei, Leonard Orban, a primit aviz
nefavorabil atat in Comisia CONT, in septembrie anul trecut, cat si in plenul PE, in
octombrie 2012. Eurodeputatii romani din grupul Partidului Popularilor Europeni (PPE)
au votat atunci impotriva candidaturii lui Orban, reprosandu-i lipsa de experienta in
audit, iar colegii lor din PSD si PNL i-au acuzat pe acestia ca au dat determinat un vot
negativ in cadrul grupului lor.
Mandatul reprezentantului Romaniei la Curtea Europeana de Conturi, Ovidiu Ispir, a
expirat la 1 ianuarie. El ramane insa in functie pana la finalizarea procedurii de
desemnare a succesorului sau.
Business24,
http://www.business24.ro/administratie/stiri-administratie/bucurestiul-
trimite-la-curtea-europeana-de-conturi-un-candidat-fara-experienta-1529218
Ponta: 10.000 de disponibilizati, o exagerare. Si totusi pot fi mai multe
Pemierul Ponta afirma ca cifra estimata a celor 10.000 de angajati care vor fi
disponibilizati din companiile de stat in 2013-2018 poate fi exagerata, iar numarul
acestor persoane sa fie pana la urma mai mic, dar in acelasi timp este posibil ca cifra
Revista Presei Economice din România
finala a disponibilizatilor sa fie chiar mai mare. "In primul rand, era o reglementare
legala care a expirat la 31 decembrie 2012, care da dreptul unor companii de stat sa
dea salarii compensatorii. Adica, nu sa concedieze pur si simplu oamenii, ci pe o
perioada de timp sa primeasca acele venituri un an, doi, in functie de cum este
negociat in contractul colectiv. Deci, noi doar am prelungit cadrul legal. Doi, estimarea
pentru 2013-2018, sase ani practic, este de circa 10.000 de persoane care vor fi
disponibilizati din companiile cu capital si integral de stat. S-ar putea sa fie o estimare
exagerata, sa fie vorba de mai putini, dar s-ar putea sa fie vorba si de mai multi, pentru
ca in sase ani de zile e aproape imposibil sa stii exact, la fiecare om, cati vor fi
restructurati", a spus Ponta la postul B1 TV.
La inceputul lunii martie, au aparut informatii potrivit carora Guvernul va incepe un
program de disponibilizare de angajati din 16 companii din sectorul energetic, in baza
unor proiecte de restructurare si reorganizare care vor fi aplicate in intervalul 20132018, salariatii concediati urmand sa beneficieze de plati compensatorii si venit lunar
de completare. Premierul Victor Ponta a sustinut insa atunci ca Guvernul doar
"prelungeste" protectia angajatilor din companii de stat reglementata in 2006 si nu va
disponibiliza personal.
Un document guvernamental include insa si o prognoza in detaliu, pe ani, atat a sumei
aferente care va fi platita ca plati compensatorii din bugetul asigurarilor pentru somaj,
cat si a numarului de persoane care vor "beneficia" de aceste plati.
Astfel, pentru acest an este calculat ca din bugetul de somaj vor fi scoase 37,4
milioane lei pentru 2.539 angajati, iar anul viitor vor fi achitate 82,6 milioane lei pentru
1.941 salariati. In 2015 vor fi scoase din bugetul de somaj 83,2 milioane lei pentru
2.130 salariati, in 2016 vor fi achitate 70,8 milioane lei pentru 1.312 angajati, in 2017
vor fi platite 57 milioane lei pentru 1.221 angajati, iar in 2018 vor fi achitate inca 48,9
milioane lei pentru 1.156 salariati.
Revista Presei Economice din România
Documentul prevede inclusiv o reducere a contributiilor la bugetul asigurarilor sociale
de stat, calculata pe cinci ani, urmare a acestor disponibilizari, de 10,6 milioane lei in
acest an, 4,7 milioane lei in 2014, 59,2 milioane lei in 2015, 44,8 milioane lei in 2016 si
30 milioane lei in 2017.
Business24,
http://www.business24.ro/victor-ponta/stiri-victor-ponta/ponta-10-000-de-
disponibilizati-o-exagerare-si-totusi-pot-fi-mai-multe-1529180