Monacor | CS-1CU | Monacor Microphone CS-1CU

FONDATĂ TN ANUL 1970
ANUL XXXV. Nr. 358
Număr
REVISTA PENTRU CONSTRUCTORJI AMATORI
editat cu sprijinul Ministerului ~~~
Oin ultime le apariţii ale revistei Cone~ Club sem·
cAteva montaje care ~r stii mi, cu sig uran!ă,
interesul constructorilor amalori.
Reamintim insii cA pentru orice informaţii supli·
nalăm
mentare referitoare la aceste montaje p re~entate in
rubrica "Revista revistelor". dorito,;i sunt rugaţi să con·
su ite sursa men,ionată. eventua l la nevo ie sli con·
taCieze redac1ia respect"""i reviste
-
ÎNCÂRCÂTOR-DESCÂRCÂTOR AUTOMAT
pentru acumulatoare Cd-Ni şi NI-MH
Conex Club
,
nf_
5/2005, pag. 34·37.
informaţii:
+l~'
2
'0
redactie "
COneK Club nf. 612005. pag. 27·29,
george. pintil ie O conexclub.ro
i nformaţii:
"'>=,l1p
[:00' _~
.-
.
'[';,
... - !, ~ '.: t: ... . ţj.j.
..'t ~:;:.
-', - ,
,
~-H,:_.
. • ~o
Montajul eSle un kit al firmei Velleman. care permite
,ncArcarea ullOr elemente de acumulatoare de diferHe formate şi capacită1L Curentul de incArcare şi tensiunea la
borne sunl setabil e. Montejul p(! rm~e incA relin şi descArcAri
automate, precum şi op!iunea de incărcare rapidA sau
Incarcare lentă.
TUROMETRU DIGITAL
~
.. .,.
b _,,~
Li-
-
1"~
,
'l:.."
,
;. 0,
-§rv=
'
Tf}1T~1j;~
Montalul. tot sub formA de kiI al firme' Velleman ,
esle un turometru auto p(!ntru motoare le in patru timpi
sau În doi timpi . EI permite măsurarea unOr turaţii
cuprinse intre 100 şi 9900 rotim in, rezultatul afişat hind
divizat cu 100.
"
•
t.
: W'l '~",,
' -~~'-
... - .
-;<'
Oin
numărul
dublu 7·812005 al
Iii
t
acele i ~i
reviste
vă
electronic universal cu
afi şor
LeO-
şi
"Amplificalor IOOW meno sau stereo".
precum şi cele "18 scheme şi aplicatii pentru vacanţă".
S.C. DIFUZOARE S.R.L.· OrobetaTurnu Severin.
Strada D. Grecescu nr, 12, cod 220097 - judeţul Mehedinti,
tef./fax: 0252 - 312.38 1, E - mai!: dan@difuzoare.ro
este
UNIC IMPORTATOR al produselor următorilor furnizori:
P. AUDIO (ATON Acoustlcs Co, Ud.) - difuzoare de uz profesional şi HI FI;
SELENIUM (SUA) - difuzoare de uz profesional şi car audio;
Grupul DST (Danemarca) ce include firmele SCANSPEAK,
VIFA şi PEERLESS· difuzoare pentru Incinte HI FI pentru audiofill.
Vlzita!i site-ul: www.difuzoare.ro
,
Noul număr
'. I
,un
•. • pog. '·9
solicitări
I
li Desigur, nu am p!.Jlut nici de această dalEi să
toate cere rile dv.• mai ales pe ce le ce se refereau
r la schemele unor aparate de fabricajie Industrială
veche, la date le de catalog ale unor compon ente
etc.
t .
iaraşi ca unii dintre dumneavoastră
sau i
doar ocaziona l revista. ca dovadă că ne
sau solicita lucruri care au lost prezentate cu doar
numere In urmă. Nici unele preci z ări repetate ale
i nu para fi fost rectiptate de catre tOjl cit~orii. De pildă ,
I Constantin Duca (Sibiu) n9 cere date constructive
1
... ... . pag. HH '
... ~~g. 15·23
;",", . ... . PI'\l .2.....
:::OO~:":i,:montai de la rubrica .Revista revistelor"; or, noi am
i t de mal mu lte ori că pentru Informalil suplimentare
la constructii le semnalate În această rubrică, doriii sunt rugali să consulte revistele respective, care se gă-
.. ..... . . PI'\l . • 5·. 7
I
7S1ru 14 MMz
pială.
. . ".g. <0-53
Cu regret, domnule ton il~ D~escu, nu va putem ajuta cu
I de rad io auto solic itate. va recomandăm să contac-
1
:~:~:\F~';d:;'l":t':ji'~ sauRomană
Radioamatorism,
sa facejidao vizită
la magazinul talefon
Conex
. Maica Domnulu i, Bucureşti), care comereialicolect ii de scheme.
_Iansat- sol icitarea dv. , domnule Mircea Evulescu, şi
sa primim in curând un articol referitor la calcu lul
rejea pe miez toroidal.
l ullan Darle, de ce vă cramponaj;
acea
veche de "Simulator căine da pază -, cănd
de profil sunt pline cu kiH.II"i simi lare, la preţuri
pentru aprecieri . pentru sugesti il e pertinente,
alerta dv. de a colabora la TEHN IUM. domnu le
. Aveji dreptate, rubrica _TEH NIUM PC- ar merili
extinsă . Noi am dat "sfoară-n ţarA", dar ofertele
artiwle sunt inca rare. Daca ne puteti scrie ceva
acest domeniu, vA aşteptăm cu drag. Aşteplăm ~i artiwlul
cu cat m~ i mu lte detalii constructive. Dacă vell cili
numar de talefon r:a sa vă
I Orban
pentru
it
care aji dezvo ltat
al construC!orilor amatori". In numArul viitor
putlticăm ceva refer~or la acaasta propunere,
I sugestiile dv.
II
să
I
~;~::~~d:,o::m::n:u
le Aurel Nicolae, numărul 212005
a aparut În iunie, dar se para că
al revistei
I-ali rataI.
i
adresa dv. (sau măcar un numAr de lelefon) ~I
să vă expodiem gratuit un exemplar .de fidelitate".
In ganeral, ne vedem obligaţi sa vă reamintim tuturor ce lor
ne scrieţ i (mal ales prin e-mail-uri) să vA precizaji
adresa. un număr de telefon, iar daca no trimitejl
i de artico le spre publicare, obli gatoriu ~i codu l eli'.
P09 · 5-1-57
RCVISTElOR.
_It
R<ovioIJ ~nlro coo>lroc!o<ii.tmllOO
In....o 1971)
AnU XXXV...... 358. oepe.IIOie l'OO5
Editor
se Pre .. N' II""'I.! SA
"'-Ia ""'al Llbo ... n,. 1. BUWlefII
Cii, ul> Po,IaI.! 11, 8 ueu .. ,'1 _ 33
_ , ,01: III. AI .. ,n<1<u 1oI.1",u"'eu
Stcrlll.ri4I _ _ Iz . rlisficj : Ion """cu
Iltd.tcţio: PiajO
Pre, ei lltJertt nr. 1.
eu. P.....I Co<p C. 0l0J 1. ea"",," 1.1
--
ToIolm: 317.91 .• 3; 31 7.91.U Fa>: 2202.411.32
E-moiI: prtlsanatlonala Q yohoo.eo<T1
LA "''''' oIi<:iu ~ (fir. '1~ CI<! ~ PIHII11oo\!neJ
DTP: ~ ..... ntin. Gownb.,"
Ed~O<lJI ti ~ l ~ _
orice responsabOilOl.
" prI<in!. opiniilor. recomandlirilQr., sd\J\NIOI" for ..... '.
In "",",II. """..10 r"",nim inlOgOj 0UlGrt0r.
ISSN 1224-59:1!i
,
I
Alexan dru
TEHNIUM
..,p t emb ~i e
2005
M ~rcu lescu
3
CONSTRUCTORUL INCEPĂTOR
COMPARATOARELE, _ _ _ __
_ _ _ _ de TENSIUNE _ _ __
Aplicatii
, În
miniautomatizări _ __
Pagini realizate de Ib:, AL..EXANORU MÂACULESCU
obţine
(Urmllre din nr, trecut)
cu IIlutClul unui diviZCl rezlslÎ\I alustabll, R3 ..
Rlfad, elimentat tol de ta surse ua..
In Ircheierea 'episodului" <lin numărul trecut am
Pentru a deduce '1ogica" de funcjiooilre esli suficianl
prezentat pe SCUI'\ ccmparatorul CII f8rftastriJ (schema B.Ii r_deli cele arălate anteriOl, rele<ilor la t;gurie 6, 18
do princ ipiu, modul de luncţions re. inclusi~ ca racteristi· şi 19. De acoiQ rezu ltă imediat cA pentru comparatorui
ca de transler - ligoJrile 18 ~ 19) . Am ~ăzut că acest cu fereastrA din figura 22 avem:
oomparator utitize81A două all"fllnicatollra operaţionale.
- pentru Vin In Interiorullerestrei. adicA Vpl < Vin <
care - bineinlales - pol li In capUp2. relaul ReI este in repaus. deci \/II
wle distinc!e sau llICOrpoI'ale In
klmina LED I (verde);
aceeaşi capsulă (un AO ~al sau
- pentru Uin In afara ferestr&l.
"jumătate' dint r·un AC cuadrupl u,
Vcc
adică Uin < Vp l sau Vin :> Up2, releul
pracllc de Clica tip) ,
~
Rei aste ilnclanşat, deci va lum ina
Fl8Yef1im as .......a oompamtOflllul
.. . 1'1.
II'
LE02 (roşu).
cu fereastră, QJ po-ecIzarea. cA In
It)
....,.
Pe pa.eursul acestui serial YM'I
locul celor doua amplillcatoare
...
analiza ti uneia aplicalii ale oompara·
operaţionale se polfolOlii la fel de
~Ilt .. '
totului cu tereastrs In domeniul mini·
bine ş i două circuite Inlegrate de tip
OUT
"1
eutomatizări lor. Oeocamdată , pentru
comparatoare de tensiune, care
~
a stărnl Inlore sul incepatorilor,
iarăşi polii In capsule distincte sau
men!lonez in ueacăl o po$lbila apti·
IncapeuIăoomun".Depikti,loarte
... t i i .
OUT
calie a lui In laboratorul propriu, şi
r.1.sp~ndit şi UŞOr accesibil pe plata
11'1
ilnume la SOff4rea rapidA şi suficient
este eircuitul LM 339 (pM 339 etc,),
(1Jt
' 1"., Ilo
de preci sA a I,lI'lOf I'IIz/Ştenrs intr-o
care conţine in ~p$ula sa patru
20~
1'-_
,, -,~ OIpiajtl dalti de l"i9ranltl. De exemplu,
comparatoara de tensiune, ruspuse
. I~"
avem UI1lot mare da rezistenţe cu ~a·
aşa cum se arata in figurile
ti
Ioarea nominală Rx şi vrem să te
21. fotosind, de e~emplu, primele
alegem pe cete care eu ebalerea
doua comparatoare din acest eir·
maxima de la \/llbarea nomiMIă de i
cuit, notate cu CI $i C2, se poate
5%. Practic vlllrebui doar aa inlocu im
realiza un modul expe rimental rnoJH ifunclio11al pentru di~lzorul R3 + Rtra d din figura 23 cu unul alustabll. de
compaf1lltorul eu fereastră aşa QJm se arată in IIgura Iorma (R3 + P) + Rx, unde Fl3 şi P se aleg in funClie de
22. Parlea de CXII'I'IlIIdA a refeulul, al lfanzistor de struc· valoarea nominal( a lui FIx, ~pA. care, printr-un calcul
Ion NPN, este identici cu a modulului experimental de simplu, să determin"m vaJorile Upl şi Up2 ne<:eSilfe.
comparator propus In figura 6 (vezi TEHNIVM nr, Singura problema va li cu tensiunea de alimentare Ua,
112005, pog. 7), cu singura mică modificare conSlând In pe care am presuplJs,o i n plaja t2V·14, 5V (pentru a
folosirea unei rezistenJa de limitare comuna, FIS, pentru putea folosi pe pareurSIJI experimentelor un miniacumu·
cele două LEO ....rt care indică sta.-.a reletJkll.
lator cu plumb - acid sulfuric), O plajA atAt de largă de
Fal' de schema comparato........ cu fereastra rea ~zal variaJie a tensiunii de alimentare nu \/II permite pis·
cu ampl~icatoafe operaţion.ale (ftgura 18), observAm narea suficient da pn!cid a domeniului de loIe<anlă
introducerea celor două rezistenţe de poIarizare a propus. Într·adevar, la comparatorul de tunsiune
ie$irilor, RI şi R2, necesare acum deoarece circuitele "obişn uit" (cu un prag unic de comutaţie), cele două divi·
comparatoare din LM 339 sunt de tip ,.open collectoc" zoara de iIlllare a lcătuiusc o punte, iar emplificatorul
(cu eofectorul tranzistorului final "In aer;. Aeesle "zis· operallonal detecteaza echijibrul punţl/, comulAnd
tanle eu valori necrilice.
$Iarea Ieşirii la t,eceraa pm &eeflstă pOZi1le de ed1i~bru.
Cu ajutorul acestui modul muflifunc!ional se pot lntr....n sens sau celalalt. ar, conform prineiplllltJi de
experimenta ~ i optimiza rapid CClmparatoare C\J fereastrA func1ionare a pun!ii (Wheatstone), starea de e<:hitibru
pentru diverse tipuri de automatlzAri, respect i~ penlru este practic independentă de valoarea lensiunii de ali.
diverlI parametri de comandă.
menlalll. Pe cAtA vreme In cazul comparatoru lui cu fe·
Cele două prtIguri de tensiune cara deUm~Hz4 le- reasllA nu m.1 8\'em de a face la intrare cu o punte. Cete
reastra, Upl şi Up2, pot fi obţinute QJ ajutorul a două OOuapraguridetensiunecaredelim~eaz.llfereastrasunt
celule de stabi~zare, Rt .. DZI ~ R2.. 0Z2, alimentate de lilt8 (stabihzale) , deci nu depind practic de valoarea ten·
la sursa de tensiune Va, aşa cum sa aratA In f l'ilura 23. slunH de alimenta re, in plaja indicată. In schimb căderea
Tensiunea de CClmp arat, notetă aJd cu Vin, se poata de tensiune pe FIx , penlru un !8Jlort dat (prestabilit) al
r------------,
..
. -"
.-
:zo
4
T EHNIUM septembrie 200$
CONSTRUCTORUL fNCEPĂTOR
divizo rului R3+P+Rx, va fi dependentă
de 1ensiunea de alimentare , ceea ce ar
co mplica mu lt reglaje le in vederea
obtinerii unei precizii sat i sfăcătoare la
sortarea lui Rx In plaja dor ită de 10teranţ~. Aşadar, pentru aplicat1a sugerată
este nevoie să slabilizăm fie tensiunea
de alimentare Ua, fie doa r tens iunea
de ia care sunt al imentate divizoare le
de intrare, de exemplu , In plaja t 2V t
Icum forţa elec! romotoare a unei pile
electrice, căde rea de leOslune pe o
tOVT~ I U "
joncţiune sem lconduc:toare, dOferenţa
201JT,
'J
de potenţia l electric a unul contact
.~
bi metallc (temocup luri), · cu loarea"
:11101_ •
"
411<.
(sau frecvenţa) de radia1ie termi\:ă a
211oj. 5
10 ,,1<_
unul corp etc.
11101_ o
9 :)JOI ,
În domen iul miniaut omati zarHor
11t1 . ,
• 31101comandate de temperatură , de care
ne ocupăm aici, mărimile cel mai
frecvent utilizate ca traductor termo·
°MV.
In plus, pentru această aplicatie nu
electric sunt rezistenţa e l ectrică (prin
avem neapăra t nevoie de releul elec·
rezistivilatea e lectr ică) , potenţialu l de
tromagnet ic ReI. Cele doua LED·uri
contac! al unui termocuptu ş i căderea
care ind ică sia rea ieşirii pol fi ac)ionate de două tranzis· de tensiune In direct pe o joncţ i une sem icondUeloare,
toa re Care lucreatii În opoz~ie.
Rezistenţa elec:trică a un ui cor p dat (sau a unui
Atunci când vom reveni asupra comparatorului cu volum geomet ric determ inat de lichid sau de gaz)
fereastră l/Orl1 da şi un exemplu concret pentru această
depir>de Intotdeauna de temperatură , Pentru a se putea
aplicaţie de sortare rapidA a reziste n ţelor.
foloSi ma i eficient această deper>denţă, au fost conce·
in fine , princ ipalele oonsiderente teoretice asup ra pute ş i per/ecţiona te continu u rez istoa re cu variaţ ie cAI
comparatoare lor de tensiune fiind deja reamintite, vom
mal ma re a rezisten1ei În funcţie de 1emperatu ră,
trece În continua re la analizarea succ i ntă a un or aplicatii respectiv aşa· numitete termorezistoare SaU /erm;s/oare,
practice ale lor In miniautomatizare.
În funcţ ie de aptica1iile preconi.ate, au lost rea li.ate le,·
Miniautomat i zăr i comandate de temperaturA
mistoare la care rezistenţa e lectrică creşte cu tempe Tempera/ura este o mărime lizicA deosebit de impor· ratura, respectiv care aU un coefi\:ient term ic (de
tanlă pentru v iaţa şi ac!lvitatea omului, deoarece ea
creştere) pozitiv, simbo lizate prin PTC (pos itive tem pecon ditionează atât starea lui biologică normală, cât şi
rature coefficienl), precum şi termistoare cu coeficient
buna funC\ionare a aparatelor, instala)ii lor, maşinilor etc. termic negativ, simbolizate prin NTC. in montajete
de toate felurile. De acee a, măsura rea, monitorizarea in uzuale de automatizare sunt folosite ce l mai frecvent tertimp şi corectarea lemperaturii din dive rse spaţii (incinte, mistoarele NTC, ca re - de aceea - sunt şi cele mal
Incaperi. puncte critice etc.) prezintă un mare interes,
răsp~ ndite pe pia1~.
Rezistenţa e lec!rică a termistoa relor va ria.ă pro ·
metodele utl lizale In acest scop - In continuă
perfecjionare - bazandu·se tocma i pe "universatitatea"
nunţat neliniar cu tem peratura, mai precis va riază după
dependenlei de temperatură. Practic, toate măr i mile fi·
o lege exponen)ia Iă . Cu toate acestea, pe interva le reia·
zice uzual Întâ lnite sunt inllue njate sensib il (măsurabil
tiv restrânse de temperat u ră, utllizAnd compa ratoare
foarte sensibil e (cum sunt acestea cU AO, de ca re ne
uşor) de temperatură: de la mărimile de bază precum
lungimea, aria une i suprafeţe, volumUl (prin fenomenul
ocupăm aici), se pot obtine uşo r prec izi i de comandă de
de dilatare, respec:tiv contracţi e), pres iunea, densitat ea,
± O,OS"C sau chiar ma i bune, ceea ce este arhisuliclent
conductivitatea electrică, la mărimi mal specifice pre· pentru majoritatea aplicat iilor amatoriceşt i.
,
'-2-.J
1
12Y/ J OmA
,- , , "
, •"
IUP l >UP,j
6,eKl1
•
""
-
•
""
""" ,-
"
6,8K11
0'
0,
l N4007
,;
-~
,
• "
C1,C2 - l/2,BMJ J 9
DIL 2.7 p;n;
TEHNIUM septembrie 200 5
'",
0,
. ,1
,
-,
2N22~
4,7 1(0
'-
\, JI(O
LED,
•
(t2-1 ',Sv)
"
, 'M'
-
,
,
,r"-T1,
1 l.E01
•
.1.
OI"
5
CONSTRUCTORUL fNCEP.l.TOA
t'
bemplul nr. 1, Comandli alllomllt6 declarl.. de
sclider. . temperatllrll au b o limita Inl arloar.t presta·
bitita (J)nIg Inlerior)
Acest exemplul!'Sle rltdatln figura 24 , 1 ara le bezli
modulul a~perimental propus in li\jura 5 (Vilzi TEHN IUM
nr. 1120051_Petllru simplificare, nu au miii 1<>Slllgurate
celll douA LED-uri care indici Sta.1I1 reletJlut, dar pe
parcursul experimentArlişi fllglejakll este bine ca ele slI
lie pbllllla, liindu·ne foarle ullle,
6
f1.Mrel), ieş lreaeaara!iona l ul" basculează din sIa rea
Usal In starea ~1, ceea ce duoo la Intrama In con·
duClle e tranzistorului T (de tip PN P) şi implicit le
Inclan~area releultli Rei, ale cAru i contacte de lucru
normal deschisa se Inchid, perrnitMd astfe l aC\klnaJea
consumatorului comandat din epiicaVa de automatizare
OOI'itl (de exemplu, un aY8rt~ aonor) .
La creştsru temperalurii lucruri te se petrec Invers,
r----------------------, Inpe scurt
releu! ve reveni
Slaree de repa us
Tensiunea de releUreI este dată de
divizor.. fix R2+R3 şi
are expresia: Urei ..
Us·R3I(R2+A3).
Deoarece am ales
R2 .. R3 .. 10 kO ,
rezult6 Urei .. UaI2.
Aşadal, tensiunea de
leferin!lnu este fixl, d
va riazi di rect propof\ional cu len5ilWlea
de alimentare
Ua.
Observapa nu trebuie
s.t ne sperie. deoarece
exact ace iaşi lucru $8
!nlâmpl8 şi cu tenalunea de comparal la
pragul de comyta\ie,
ded În l inal detectalea
ega!itjtli LJcomp .. Ura! va fi priICIlc indapemlentă de va·
Ioaree Instantanee a tensil.nii de alimentare U• • Elte şi
!lrese eA Iia aşa, deoarece AI , Rtrad, R2 şi A3 alclltu·
Iese o punte R (Wheatslone), care are conect~t am plili·
calorul oper;I\ional M), pe po$t de det&c!or oo.chilibru,
In diagonala oe măsurale; or $8 ştie ca pozitia de echill·
bru a unei punti Resta IndapendentA da valoarea tef1Si.
unii de alime"'ara aplicale În cealaM diagonalA.
Tensiunea de compa..tl.lc:or'np este dara de divizorul
Al + Rtrad, unde pentru RI $·a ales un poten!iometru
de 10 kfl, ial pentru Rtrad se va folosi un termlstor Rth
de tip NTC, avAnd valoarea nominalA (le I .. 2S"C)
cupmsA orie",ativ În pt8ja 9000 .. 9 ten,
Evident, din potenjlometlul AI sa stabl leşta poziţia
de OeSQJlare a comut8\Orului pentru tempe<atura de
prag preslabilill. Pentru a obIine un r&gIaj dit mai 6n,
polenllometrul Rt poate ~ Inlocuit prlntr·un grup seria
R'I + R"t. unde R'I este lWI rezistor fix, ial R" t Un
potenţiometru, ale căror valori se aleg In luncjle de va"
Ioarea r;isponlbllA pentru Rth. Da exemplu. pe"'ru un
te,mlstor Rth . 4,7 kO putem lua R'I .. 3.3 kO $i R"I.
2,51<0,
Expresia tensiunii de compel1lt esta: Ucomp .. Ua ·
Rthl(R'1 + Rth), unde, flreşla R' I reprezlnUi rezistenta
inserlati In drcul1 din AI sau din ~upullerie R'1 + RO t .
Le atingerea pragoo de bescullle, Ucomp va fi
egală cu Urei . UaJ2, de untle rezuMa uşor cA valoalea
de roglaj R' I va li egala cu lezleten\8 termistorului Rth
1" temperalul1l de prag Inlarlor prestabilitA (pentru că
"acolo" vom etectua r&gla~1 lui RI astfel irdt 5ă ne
situam cAt mei Iproape posibil de pragul de Oesculare).
Logica da luncţionare e comutatorulul a Iost prazentetă anterior; ald precIzAm doar ci la scAderea tetrCMl·
raturii, rezistenla telm!storvlui creşta, deci creşta şi ViI'
loalaa tansiooll Ucomp, conform relallel de n'I~1 sus,
mtă
Alund cAnd se " linge" egalitalea Ucomp ~ Urei (pmc.
tic, dind lJcornp o depi~şte In valoare cu foarte pujin
+u e
atu nci
cAnd,
In
creşt!!re, temp eratura
ViI egala (pllClic va
depAşi cu Ioarte p!l\m)
pragu l Inferior presta·
bllil
@
Pentru II nu avea
probleme de nesigu·
®
f&n\;!i ("bâ!Alall") a
releulul la pragul de
comuta!ie, este Ime S<\
se introducă un mic hi$'
Ia.-ezis al co~ratoru ·
lui,
eoofolm
celor
a{Y]
prezentate 1n numărul
tr9CUl Ny voi Indica o
schemA separata pen.
Iru acaestă mo(ljfrcare,
deoarace ch ial In numălul de laii. Ia rubrica
"R.adioamatorism" a fosI selectetA o astfel do aplrca1'e,
Po SCUf1, se poate i",roduce o rezistefllA aju$tabilA dt
500 110 Inlre ieşirea 10 a AO şllntlare a nelnversoare 5.
care se Blusteazli expeoimental la valoarea !nseriat.1
maUnli ce asigurA comutarea larmă In emb&le sensuri,
Alimentaraa montajuly i se poate face de la un
mdresor foarta bine liltrat. pmlerabit da la un stab ilizator
având tensiu ..... de Ieşire În plala Ua menJlonatA. Daca
avem posibffi1atea, esta bine sA alegem Ua peste 12 V,
de exemplu 12.5 V .. t3 V (t 0,05V), pentru a nU &'lea
probleme cu selectarea releull.d Rei, a cărui ten.silJne de
1UC1\J aste de 12 V. Per90roalloloaesc pentru experimen.
tan - dar şi pentru allmentarea eootinul 11 unor con·
sumatori miei, cum este şi monlejui de Iată - mlniecu·
mulalot.re seo1ilate cu plumb - acid sutruric (past.t), de
12 Vn A · h. Sub un consum de curent redus, a~tea
păstr88zAlimp Indelungat la horna o tensiune de ce.
13+13,5 V, pem1i!4nd. pe durate scurta. şi alimentale.
unor consLmillor1 mIII mari (aYlrtizoare $OI'lOIa, becuri
auto, motoraşe de 12. V etc.).
Montajul deSClis permite obllnerea unei precizii da
comutare de t O.OS"C III tefnlMl1Ilul1l embiantA uzualA
(ln jurvllui t . 2S"C).
@
23
Exemplul nr. 2. Comandt autorNlt.t declan ..U; de
tempel1lturll peR.a o IIm lU superioarili
prestlbllita (prag sup.rior)
creşterea
l-aş jigni, (\O$igur, chiar şi pe construc1orii Incepafori
daci a~ relua de la capit descrierea acestui , 1 doilea
exemplu. Intr·adevăr, la Inceputul sel1elului nostru (vezi
TEHNIUM JY, 112005) mentiOnam că "1rurooSS\.." aces·
lui ge-n de montaje eoost1i tocmai In posibiftatea de e
invelu logica de comandă In numeroase moduri, toate
T EHNIUM septembrie 2005
OONSTRUCTORULtNCEPĂTOR
e~lrem
mI.
de simplu de rea·
De exemplu, penlru a
trece de le prag Inlerior la
pl'ag superior de Temparaturl, montajtJtui din liguiti 24 e'5te SUiietel1t sA i se
laea una din urmăToarma
modifie;\rl:
- sa se Inlocuiasca În
schemă pozil,ile raci pnx:e
ale componente lor AI
Rtrad . Ath, ad ică RTrad sA
Ile co nectată le ~ Ua, ~r A 1
!t tOKII
la masa (OV):
- sa se inY(lrsele Intre
ele int,A~1e empl,'lcatorulul
op8mloonal AO, adică la
intra,ea Inversoare 4 sa lie
cor:oectat ~ul ~n al
dlYlzorulUl de rere~ R2
+ R3, iar ta intrarea nainYefsoare 5, punctul median al
divizorului A I + Rtrad.
ii invit pe II\Ief1tua~i consuuctori neincrezatori sa se
COIlYir:-gA $Inguri, a~pefÎmenTal. de adevărul celOr de mai
sus. in tapt . este singura metoda cunoscută (pâ~
acum) de a inmagazlna cunoştin\e pe care poli sA fii
sigur.
"
"""
.' ~.-
•
" ,
•
""
· "
, • '" " "
•
I. ~II
"
lH28o.s
•
-
,
HI4007
.0-
acesta aste cazut exempluh.ri de laiii, •elegant" conceput
de eitre autorul sAu. care va ~ IoSl, pnn aceea cii ape·
leazA la un divizor comun pentru tensiunile de rompara·
\ia, deci necesita un singur termistor.
Schema de princî;liu. cu tOlite datele constructive,
mal puţ;" valoarea lui Ttrad _ Rth. este indicatii În figura 25. ""'ntru Rth se poate 1o1os1 un tennlstor de tip
NTC. cu valoarea nominatl (18 t . 2S' C) cuprinsA apro·
~imativ tot În plaia 900 n .. 9 k:Cl.
Atat dfvizorul P2 .. Rlrad , care lurni~ealilensiu ne a
de comparat. cat şi celo două divizoare PI ş i P3
(potenjiomelre). care furnizeazA cele doua tensiuni de
rafBfin\.Ii. pot fi optimizate prin inl'odocere8 unor rez,s·
tenle adiţionale, simultan cu redoceree adecvatAe vak>rilOr poten\>ornetrelor PI, P2 şi P3. pentru a spori t,nelea
reglalelor. Desigur, combiMI,~e se eleg In tunelie de va·
Ioarea nominalA a tetmistorului IoIosrt.
Aeglajele necesare In cazul acestui montaj sunt ceva
mal complicate, cum ltf8 de aşleplal. se Incepe pnn
poz~ionaraa ctJrscarelOr potanţiometrelOr Pt şi P3 pe
mijlocul cursei (acestea tiind Unlare). Apoi. Ia lemperatu·
ra amblantJi e ~islootA. se ajusteazA P2 astlel ca tensi·
unea de com parat Uoomp. regasitJi le bornele lui Atrad
• Rth , sA lie ega l ~ cu lum~tate din lensl...,aa de ali·
"
.~.
4,71(0
-
Il."
'N
O,
lN4007
O[~
1
MJ-P.74 T
OIl 2.7 pinl
'."".
" " " "" , ,,,.,
• • "
2N2905
o"As, t2Y
Re\I , I
"
In nlJll1!rul tre(;1.11 (si in continuare În numArul de laiii)
am prezentat pe scurt a~·num~ul comparator cu tereastrA. care 11r, douA pragUfi distincte de comutare. dar
un $ir9." releu de executie. care func)ioneazA dupa ktQlC8 "in Interiorulle<estrei - În alara terestrei".
Unele aplicatii practice de automatIZare comandat.li
de tempeOlturA reclamA insii două pOlguri distincte de
temperat .... ' - unul interior şi altul superior - s;mukan cu
posibilltatn ca lIecare dint re acesl a pragurl s6
comande. separat. cAte un conslITlator specffic. Tocmai
"
,
4,7KII
Exemplul n r. 3. Comenzi automate separata
declan,ate de ,cAderea temperalurll sub un prag
Interior ,1, respectiv. creşterea temperaturll peste un
prag luper lor
1,3KO
.
I
'"o
12-U,~Y
,~.-
1001 ;.0.02_,"741
OIL 2,7 ploi
,-
"
"
1.3KII
•
"
, •"" " " 5,61(11
•
,,'"
"
m_
-
"".~I
'N
I
I
•
•
TEH NIUM ..,ptcmbrl .. 1005
7
CONSTR~RUL1NcEPĂTOR
menlare. Acesle opItlllţii pre~mlnere sunl de lapt doar
ajustAri de pregAtire, da compatltlillzare valorică a celor
lrei diviroare cu adevAratele ajustări pentru cele două
praguri de lemperaturA propuse.
In coolinuare, se adoci! terrnlstofUl Am la t&mpellltura corespunzitoare jlf&gUlul Inferior propus. Oesigllf,
peolru aceasta (ca fi penlru urmitoarea ajuslare $Imilari), terrnislorul trebuie să lie raCO<tlat la montaj In
exterior pm douA "re mal IlJI""Igi eare s.i pe<mU in11oduce<~ lui. pe rSnd, In medii av&nd tempelllllne de
prag (!olite. Cu Rth la pragul lnlerlor de temperalur.t.. se
ded IVJ are cum slI ii
mod~k: e
sem nific8t1v temperat ......
Exemplu l nr. 4. Comanda .uton"lllti dec:1.n,a11 de
o d llerenf.!i de temperaturii
EYOIUJia temperaturli intr-o incintA, IncAlzirea unui
etc.. i n luncţiooarB 1nde!u~lA -' rnune
anele aseminaloare pol li supraveghe8te perrn.nent ,
cu evertiza''''8 de rigoare In 'l-i!ualii critice (anormale,
perieuloase) prin urmărirea diferen\lti da lemperaturi
Intre două puncte alese convenatlil.
In IIStlel de sih.llllii se
lispoz~ivlutilaJ
pcNIle
26
I
,,
o,,",,
.
"
'"
"
4. 71<0
,,"'"'.
"
H14t48
t N4t48
0,
'.
TN4007
2,71(D
Jon" /A141
OI.. 207 plnl
ajusteezA P\ astlelTncAl $.Ii ne SiTuAm cat !NIl aproape
posibll de plt'll!Ui de snclanşare ,1 releulul din stânga,
ReU.
ApoI se aduce Rth la temperatura corespunzAtoare
pragutui superior, aslgurindu-ne ci Reii con~nuA si
rAmAnA. anclronşal, dupa ea. e "' ajusteaza. P3 astlel
IncAt $.Ii ne 3IIAm clit mal aproepe posibil de pragul de
ancIanşare al releului din dreapla. Rel2.
VA WrviI si imeglna!i singuri poabIe aplicaţii ,le montajului descris mei sul, ... u - mal probab~ - IA
recUf1~leli şi să aboldll\1 In CUI"IO$tin\A de. cauzA
numeroasele lICheme de ,utomatlZare eare n lAl_zeazA.
O Iirn~are inerent' In ceea ce prfveşte utiM18tlilila.taa
termi$loare!or in montaje de automatizare cu preten\i
do precizie o IntAlnlrn in domeniul ternperaturllor
prag
coborAte, sensibl mai miei dBefrt temperatura amtliantA.
Aici intervine din ce In ce mal Mlmnllicallv dlslpalla ler·
mica pe termistorul AtIl. cere II n"I()(I;lie.!i tempellltura
proprie In·lllpor1 ou cea a rnedlull.ll a~ant.
In astfel de cazuri, ln locul termls!oarelor se folosesc
da obical CII. tradudoare diode al siliciu, eare, !n gene·
rai (Ia un curent direct de lmA şi 1, o cidere de.tanstune in direct de cea 600 mV) au tOale aproKl mallv
acela,1C<lelieient da variaţie cu temperatura a cAderii de
tensiune in d irect, de cea -2mVr C.
In eceste condiţii de luncţionare (1 mAl6QOmV), puterea dlslpatA da diodA este loarte mic!! (cea 600 ~W).
00.
8
,
"
, -'" " " 4,11(D
• •
o
.
"
"
2N2905
-
t~ 1 ~
I
T
."
H.SV
doYedI util monta·
lui propus In Ilgur. 26,
unde s·au fobs~ pe post
de Ilt'Iductoare de tern·
peraturA douA diode al
siliciU, OI ,1 D2.
MontaJul le poale
experimenta
uşor
apelAnd 101 la mocIulul
universal propus In llgurtl
5 (inclusiv LEO·~~ IndiCiltoare da Slare, omlse
aici pentru slmpl ilk.re).
La .cest modul "' vor
elimina cele două diviloara de Intrare (pentru
UreI ,Ilkornp). Inloc:u lndu·le prin puntea A ' +01,
R2+02, rezistenţa !;IIrle
comuni
R4
,1
potenţlomelful de batans
R'.
Logica de luncţlonare
a !ost astlel aleasll IncAt
releul
Aei
sA
lle
ancta.t (daci, prin con·
tactele sale normal deschise sA actooeze consumatorul
dorit, da pl!d.!i un avertizor sonor) atunci cilnd tempe·
ratura diod&i D2 este cu pu)in !NIl !NIre decat tempe·
IIItura lui 01. Se observi cii prin aranjamentut "dire·
ranjiar al blocului de .,I,alll. eornutatorullVJ este ~
in1Iuen\8t de temperatura efectivi a diodelOr. el n..nar
de dileranJa <intre ternperaturile lor. trfIdu$.li In dilefefllA
a c.!iderilor de tensiune In direct pe ele.
Se yor loIosi de pn!lerinţi diode cu !lirlCiu de mici
putere (d imensiuni mici. inerţie termic.!i miel). de exem'
plu cele 00 cornutaţie din seria. lN4148. Este bine ~
"imperodlem" cela două diode dupa ciderea de tens,·
une In direct, de pildă pentru un alren! de t mA.
In montajul propus. curenJîi d"ee!1 prin diode sunt
~rnitaţi de rezistenlele adiţionale At.R4, respectiv
R2+A4. iar poIenţiometrui A3 serveşte ta modnicarea
lflA a raportului dintre aceş~ curoo\l. In vederea ega.IIzăriI cAt mai exact", a c.!ideriiOl de tensiune in direct pe
ce1e două diode in starea in~ial4. e.lind diodele IlO aMA la
aceeaşi temperaturi.
Singurul reglaj necesar const~ tocmai In aC8l1$tl
echmbrare in~iala.. Mai precis, cu diodele Dt şi 02 aflate
riguros la aceeaşi tamparaturA. se ajusteazA
poten\lometrul R3 astfel Tncât sA ne plasAm cAt m~i
aproape posibil de pragul de basculare al comutatoru lul,
de pildă la [imita extremA la care relaul se mal alll lne.li
ancl anş.a1. In aceastll situaţie cAderi le de len slune pa
TEHNIU M ,.ptembrle 200S
i
CONSTRUCTORUL lNcEPĂTOA
cela douA diode sunt practic egala, dile!'eTl\a de potenţial
intre intrăril e ampliflcato/ulul opera\iona\tl.0 aste praclic
!'oUIA. ca alare ieş.irea lui va l i In starea lJl,";;t. deci tranzistorul T in COtIdUC\ie $1 releul ReI anc:lanşâl'. Aeeastl situ·
a!le de ec hilibru sa menţine şi ciad. temperatura
c:omună
II celor douA diode craşle sau scade (Intre anu-
mite limita), deoarece caderile dIItensiune pa diode YQf
scAdea, respocliv, YOf creşte cu aceeaşi "rata·, de cea 2
mvrc.
Cu aeHsta montajul .sta gata de pus la treabă.
bineinle1es <lJpIi ce YDm fi amplasat diodela in punctele
Tnlrll care dorim si urmăm
apar~ia
de temperaturA.
preUr'IOf miei Să
diferenla
supunem eli la 00 moment
dai temperatura lui D2 a
dewnil mal mcl decat cea
a lui 0 1 cucea 1"C. Ace;l$\a
eondili exigente
de laboltltorj asle un prost condr.dtor
de a ~tricitate, adică are o rezlslivftate ellI(lrieă Ioarle
mare. In practică, Ins!, ne lntAlnim aproape I ntotdeauna
cu o ap.I mai mult sau mal pulin "mlneralizati", re-specIN- O apă In care se găsesc dizolvate diverse substanle
minerala (săru r i, baze, ac izi), majoritatea d isocipte in
lonI poz~ivI şi negativi, care, in funclie de natu ra lot si
mal ales de COI'IC8I1trnjie, reduc ccnsidefabil rezlsllYitatea apei, mai bi .... zis a re&pIICt~ sok.Iltl apoase,
RezÎ$tlvitatea el&cti că a ape i poate fi ( ş; este) utill uU1i ca traductor In diversa apa.ata ,1montaje, inclusiv de
r--;:===;:====::;=====::;===;:===::;;:;;;:--l
+u"
(12-1 4.5V)
l _-=:'f;;t2'l/4OmA.
'"
lilCe implicit ca tensiunea
directă pe 02 si devină cu
cea 2 mII mai mare dacAt
27
cea pe 01; intralll8 neinver.
soare a AO dowlne asUal
"mai potillva" decât intrarea
Inve,soa re, Ieşirea tJ?
comută In starea U-,al'
tranzistorul T, de IIp PNP,
le
blochead. Î!lr releul Aei se
elibereau ,
Invers, caM temperatura
lui 0 2 deYIrIe mal mare cu
cea lOC dectil cea a k.li OI,
ie~lI'a AO com utA In starea
~_'A74 1
DU.. 2><7 pllli
L __-,--,__-,-,___--,__..,.___:-__--,-:-___-,--"
U.al' tranzistorul T intrA In coMuclla şi raleul
lIIlCIan.şeazA,
II
(
Desigur - alurtel când aceasta prezinlA ~ llnume
Intaras practic - reglaroa balansu lui din potenliometrul
Al se po3te lace Si pentru un "zero lais·, respectiv pan·
tru tenlpe!l'lluri (1'1\1 prea mu") dileme ale diodeIor OI şi
02. Cu aiia cuvinte, acast procedeu .... parmlta $li sem·
nalim atingeraa unor diterenla mal mari de lemperatură
lnlre diodeIe 0 1 şi 02_ [);oIr eat de mari - rima .... $1 se
conW!gă experimental cel Int... a!a!; Indeaproape do
acast subiect, ciel eu n·am tăcut..p.
Comutatoare declan,ate de u mid itate
Abordez doar In treaeat acest domeniu larg de aplleaţii ala comparatoa relor de tensiune, pentn; simplul
motiv eti In revista TEHN IUM (~In altele similare) s...u
puDlicatlracventast!el de montaja(unulesledat chiafln
numărul de fală). Căteva precl~ărl se ca(le lotuşi să
lace m, pentrllllzul constrllelo rilor l008pălorl, cA rora li se
adreseală rubrica de lală,
Aşa cum bine $lim cu lOii , in viala noastrl do zi CJ,l zi
ne IntAlnlm ades cu silIlalii In core apa sau
umezealalumiditatea pAtrunde In locuri nedofite $1, ca
etare. a~ 101 in1... esul ai IIlilizaim diverse metoda de
aV8rtizara In astfel de s~u alii_
Ap a , desigur, nu esta o mărima fi zică, un parametru
pe care $lI-l putem loIosi direct ca traduc\or In montajele
comparatOil I9 de lensiullll de cere llII ocupăm aici, Ea
11.19 Ins! nanll măra te proprletă\i mb urabilo (deci care
500t măfimi fizice) ce pot fi folosite pe post de traduclor,
Intre acestea aflându·se şi /lIzislMlalea electrică, notată
uzual p.
Apa et'limic purA (I;!e exemplu, o apă d~u distilata in
TEHNIUM septembrie 1005
automatizare, De oxemp lu, pe o linia automată de
Îmbutellere a unei ape plate se pOf.le motlla un diS!»
l lliv ca re sA motlltoriZllze rezistivitatea el(lctric;li, acesta
putănd comanda oprirea linie i atunci cAnd se lma ·
glstreazA o scAdere elUlgerati a rezistivitălij electrice.
in aplicaliile uzuale, InsA, prez90!& sau absenţa apei,
03irecum după principiul 'otul sau nimic", este ceea ce
na intoresează, şi aceasta simpl ifica mult lucru rile, etici
nu mai trebuie ai ~nem conl de VIItoarea exacti a rezis·
llvită!_, de dopendenla acesteia de natura ~ concen·
Irolia substanleklr d izolvate In ap', de temperatură etc_
Practic este sulieia!'lt si! ne eonlacllonăm o sondă cu ~
etectmzi metalid, pfI!ferabU eu o geometrie uşor ajustebWi (pentn; probe), care $li deHm~aza aprOlCimaliv un
anumit YOIum de apă (sau de sllbstan\A oarecare
Imbibatll cu ap.I). Acest wlum de lichid sau de su\)..
slanJă mal mult sau mal puţin umezit' YB prezenta, lnlre
cei doi electroli, o anumilă rezislen!A electric' pe cara o
vom putea t0l051 nemijlocit ca traductor de tipul 'lotul
sau nimle": valoare Ioane mare a rezislenlel .. absenta
apei; valoare m ică a re zlstenla1 .. prezenţa apei.
PrinlH,n aranjament oxperimental al geOmet,iel alectrolilor $1 al distantei d intre ei, putem tac. uşor ca va k)area de demarcatie a respecti\lfl'l1911slenle - tllIduetor
si se situeze Intr-un domeniu COI1V8nabil, de exemplu
intre cAteva wte de oIYnl şi cA~VII kilootvni. eveo1ual
zeci de kUoohmi.
Tocmai acesta esle ~I cazul prast.lQUS penln; montalui din IIgu" 27, In care este reaminti tă schema unu;
lIYertizor de umiditate avlnd la baz ă un comparator de
teooiullll eu AO.
(Co ntinuare I n ni_ vIItor)
9
TEHNIUM PC
PORTUL
SCSI
Elena lullana Anghel
Ciprian Adrian Stoica
SCSI (Small Computer
Sys tem Interface) se poate
traduce drept interfaţă de
sistem pentru computere
mici (o
interfaţă
de tip para-
lel). Pronunţia curentă este
" scazi". Acest tip de port
poate echipa computerul
sub diferite forme, după
cum urmează (sunt prezentate versiunile de echipaTe
e:rcternă, cele interne sunt
similare, cu deosebirea că
nu au s istemul de p rindere
cu
şuruburi
sau cleme)_
Un SCSI pe B biţi ara 50 de pin;, iar cel pe 16 blll are
68 de pini.
Pentru a face conexiuni cu conectori diferi!' ca număr
de pini. este necesar un convertor (acesta rea lizează şi
f unelie de "term inar e" pentru pinii rămaş i liberi), care
însă nu asia 101 timpul indicat. Spre exemplu , d in 68 in
50 se poate lace conexiunea. dar din 80 (SeA) in 68 sau
50 nu este foarte recomandat, putând a~rea probleme.
1n modul In care este tratatâ In acest articol, no!iunea
de port ses i cuprinde conedorl , cablul de legătură şi
convertorul (adaptorul sau controler-ul) necesar gestiooărl i datelor veh iculate pe acea magistrală,
Se pot oonecta la un port SCSI periferice de tipul:
hard d isk, scanner, eO-RQM sau orfce alt dispozitiv
care necesită o conexlune da mare v~eză , at~t Intern cât
şi e)(lem. Conectarea simultană a mai mu ltor periferice
la adaptorul de ses i ~e face asemănător cu o
.lnIăn\Ulfe". perilerica ses i prezentând un port de
COneXIUl1e cu cea anterioară sau cu controlaru l. respectiv UI1 ul pentru conexiunea următoara sau pentru conecto rul terminator. Numărul de cone~itmi la un astfel de
contro1er este de pănă la 7 (in versiunea narrow, de la
o la 7, dar ultimul este rezerval penlN cardu l/adaptoru l
de SeSI) sau 15 (In Wlrsiunea wlde). Pentru a putea
apela mai apoi la oricare din P!'riferice le conedate
simultan prin .lnIănjuire" la aceiaşI SeSI, se foloseşte un
sistem de numerotare a acestora (un aşa-zis 10 prin
care se poate selecta o cifră, reprezentând conexiunea
dorită - coresp<.l1ză toare pefifencei respective). Fiecare
dispozitiv are 00 10 propriu. Ultimul dispozitiv conectat la
SeSltrebuie să aibă de obicei un conector "termina·
tor'", adică un conector identic cu cel de sesi dar care
nu este prevăzut cu cablu. Acesta închide practic portul
sesi dând astfel informatia că este ultimul dispozitiv
cOflectat la acel controlar. In cazul In care un estfel de
10
termlnator li pseşte pot apărea conflicte.
N umăru l de conexiuni la un ses i este l imrt~t şi ~st·
fel ap~f nojiun ile da:
- LUNs (L ogical Unit Numbers) care permite
conectarea mai multor periferice la aceiaşi 10 (practic
impart acelaşi 10);
- SLUNs (Sub L oglcal Unit Numbers) permite
conectarea mai multor perife rice pe ti~ara LUN (se
creează o structură arborescentă).
Standarde le ut il izale sunt na rrow pentru 8 biţ i ş i
wide pentru 16
Funcj ie de tlpu standardului, sunt prezentale 1n tabel
rata de transfer şi alte caracteristici:
bilL
Sw.;bmhJISCSI
Modul de transmisia a datelo r line de tipul da semnal
utilizat, astfel:
- HVD (High Voitage Ditferential): se poale utiliu
pentru a transmite datele fără distorsiuni pe un cablu
mai lung (pănă la 20-25m) . Funcţionea ză la 5V;
_ LVD ILow Voltege Ditfe rential): are o comporta re
mai slabil n ce priveşte lransmisia datelor pe un cablu
mai lung (până la 1O-1Zm), Se foloseşte pentru a obţi ll9
TEHNIUM septembrie 2005
TEHNIUM PC
o ratl de transfer mai mare de 40MBIa deoarece
lucrează la 3.3V;
- SE (Sing1e Endad): se mal u1ilizellzl şi termenul
.reglliar" care este impropriu; standardul iniţial de SCS I
la acesta lace refari,e. Semflillul poate al fie perturbat
de zgomot (semroal perturbator eldem);
- LVOIMSE (LVOI" Multimode Single Endedj: este o
inleo1!Iţi LVD care f&ce comutarea din lVO In SE când
este necesară conectarea la SE a unul lVo.
Perlorma!~e ansamblului estlel obIinut Wf II mu" dmi·
.
d ti p SE Pri
nua te. compar tArKIu ·se ca o conexIune
urmare. fizi(: se poate face conexiunea. dar paria'·
manJele se pierd.
Conexiuni de tipul lVD-HVD nu aunt tolerale.
ReaClia depinOO de ~~lile ot:~te:
- pe,iIe<cllVD pe o reI&;) (conIfOlef fi .....antual a~e
periferice) de . HVO duce IiIlnchidefea riferlcel:
- peoileoică HVO pe o retea LVD duce la lnehlderea
Intregi retela.
Cablul este realizat din 25 sau 34 da perechi de fire
splralate din Cu, izolate. care trebuie sA prezinte Intre
cele doud capete o impedanlll de 11 0·135 n.
Poate avea pAnA la 6m lun~ime daca este vorba de
un S~ seSI. 3m pentru Fast SCSL sa .. U~ .. sesl cu
pinA la 4 I(}.uri lIC\iIIe 4i doar 1.5m pentru mar mu~ de
4 I(}'~I active.
~nlru a deteflnina daca portul seSI este HVD sau
SE. se opreşte PC ......I. se dacupleazA cabllIi şi se
•
.
"
".
măsoară
rezisten!a intre anumllll*1l ai portutlli. funcţia
de tipul oonectorulul . astfel:
Intre 2 ş i 24 pentru conecto, cu 50 de plnl tip
Centronics;
Intre 3 şi 49 pentru COI\ftClor cu 50 de pirli tip
00-50;
Intre 2 şi 33 pentru conector cu 68 de pin!.
OacA 'Alloarea obIinuIă esle de cat_ zecimi de
otvn. atune! este ~ de SCSI ~ SE; daca se obIlne
o valoare mal mare de 1 ohm aste un seSI tip HVD.
Avantajullolosirll unui port SCSI aste aceta că
spre deosebire de IDE. care se bazeaza In plOpO'1le de
95% pe procesor ~ transferul datelor. sesi necesită
doar 5% pentru bulfe, (memoria .tampon1 . In plus se
pol conecta mal muhe periferice care pol 1UCf8 simuhan
(pânAlB 15). Este insă mal COStîsil0ar8 soIU\ÎII cu SCSt
Notl.l . Am evitat traduce.ea din limbe engul a
ecelor termeni care prin aceasta ar II pierdut
din înţeles şi In plu~ prezentaţi In acestă
manieră VOr fi uşor reperall In manua lele
diverselor componente pentru PC care pre·
zintă un port SCSt
2. Am Iolos~ termenul de "pe,ilericA° pentru
orit:e dispozitiv care se conectead It un port
- de otHcei oonexlu~ exterNi (adIcA in alara
oona~i centrale).
CABLU
TESTOR DE
CORNEL S I EFĂNescu
mOO"'
Pre!9fltăm incI
pentru verillcarea
cablurilor de relea şi nu numai. realizat In două variante
oonstruetiva (lig. 1. fig. 2). Montaju l este le bf,zA un
nl.lfTl8rAtor In i nelrea~zat dintr·un regislru la care Ieş i rea
'"
•••
r
l'
i'
~f\~
.
i"
~~
- '~ •
~
i'
-J.-.
•••
"
>i"
•
T EHNIUM septembrie 1005
.
"
>-
.-
"
se conedead la Intrare. Pentru un registru cu N blsta·
bili rtzultl un nvmărltor cu N st ări. Se deplaseazA un 1
sau un O. stAr~e fiind complet dacodilicate. Un astlel de
nl.lfTliirlito, trebuie p ravlzut cu un circuit de In illa~zare
1fl',
l' ~
•••
i' T
,
r
• (1,'o
>-
i"
1n~
1,1••
•••
•
\-
1
11
•
TEHNIUM PC
,.
... .. ." .,.
..
.."
'Of-
,
" •
,,, .,
r--' t...-J
••
"
2
-.
"
•
....
••
.•
..
..
,j.
." ..
"
~,,~
~
.
"
.-...
~"J
...
.
""
~,, ~
-
,
,
..•
.....
•••
•••
~"
~.
~.
."""
...
... ,
,
",
.. ,....
, '"
"
y
••
.
" '"
••
"
..•
..
" ..
... .
,
Li
"
"'''~
.
"""
",
.,
•
p "
.. ,...
Li "....
."
ca re să fie actionat atat le punerea sub tensiune, cAt
şi o.ri de căte ori este nevoie.
In figura 1 este prezentat un numMălor 11'1 inel rea·
lizal cu 4 bislabile de tip D. din două circu ite inegrate
CMOS MMC 4013. Bistabilele au i ntrări şi ieşiri inde -
doar 4 bistabile pentru că se testează cablul p&
perechi ş i nu pe lir<l; pentru mai multe detalii, reve<le\i
revista TEHN IUM nr. 412004 . Pentru a nu incărca
ieş irile bislabllelor se folosesc tranzistoarele OI -as.
perJdente . Transferul informatiei log ice plezente la
intrarea DATA se face la tranz itia po<~jvă a frnpu lsului
de ceas CLQCK, Comanda bistab il ului pa intrArile
SET şi RESET este i ndependentă de semnalul de
ceas şi se reat i zeaz~ pe nivel "' " logic. S-au utilizat
poate
"'
~.
i
,
I
r;lJ
~f...
12
;,;
,
,, 1
'"
' I'~
..
! :'
1,
"
aClionea~ă
~
I~ţ;
.F1~ I
' .~,
"
"
prin apăsare (deschidere) câteva
secunde (4 s - 5 s), sau poate sA fie normal desch is,
dar in acost ca~ trobuie menl inut Încllis cât limp se
fac măsurătorile. in ambe le cazuri aCliona rea tui SWt
""
,
.,
Ci rcu itul de reset esle realizat cu un buton SW1, care
fi, normal Închis
pentru reset
I,
~
I':jl
•:!lI1
,
' ~,
'l4il1,
3a
TE HNIUM .eptembrle 1005
•
TEHNIUM PC
.,
"".,
"
8 8118 8 8 8 8
['J8~ : :E88 [.:·1~
8 "" 8·[~ ." 8~ "
~J<lt3 8
D8... D8..,
••
..
, o
[.~
LI .
..
., .,
••
•o
•
o
•o
--"
o
"
,, 0
o
1f1"~
,E [.J
"'"
"
ii ~' ~
.,
.
"' "'
...
"'
..88888 8••
•
..8
"~
o
!!l--::!l
1_Cf
il
o
•
o
[.J
"
o
o
••
o
I. Ţ
,
.1
TEHNIUM o.. p.embrie 2005
3b
"
o
.. o
o
"
~
r- ~~
o
d·~
.. ..
88
D
" D
.IP! 8", [;] !P', 8.,~
.,. 8·"
1->18·. [~' IG'" [EG·.
r. el
.~
r
D8."
•••
~l
•
" 0
CI
"H
"
88 8
o
o
o
o
o
o
...
"
~
"
~
1.
4b
13
TEHNţUM
se real izează după conectarea tensiunii de alimenta re
(+9 Vj , Bistabllele sunt conectate intre ele prin leQa ree
ieşiri, negate la intrarea de ceas a urmAtorulUI, iar
intrarea de RESET a l i ecărui bistabil esle conectată
pnnl,-un c ircuit de Întârziere RC (R t Ct, R2C2 , RSCS.
PC
Notă. Deoarece mai mulţi c~ itori ne-au sesizat cll
schema testorului de cablu (figura 2) din TEHN IUM nr_
412004 este greu lizibilă , o republicâm alăturat In figura
5, cu scuze le de rigoa re.
R4C4. 2,2 MO, 1,5 )lF) la ieşirea d ir ectă Q a aceluiaş i
bistabll. Circu itul 00 lnl~r:ziere AC determină ş i timpu l
ciit
sunt comandate
tranzistoare le, dec i cât
timp se aprind diodele
LED
cores p unzătoa re
fI'!,%hii testale.
In figura 2
este
prezental un circu il mai
econom ic. real i.et cu
porJi ŞI -N U din Integra-
tul MMC 4011 sau
MMC 4093. Circuitul de
reseI este rea lizat Cu
RleS (2,2 Mn, 2,2)lF)
ş i aej ioneazâ automat
la punerea sub tens i·
une. La c~teva secunde
după punerea sub len·
siune , ieşi rile porţilor
a,C,D vor 1rece În · 0"
log ic, mai puţin A. Care
de pinde de constanta
A1C5; pAnă la incăr,
carea 1111 C5tranzistorul
OI respectiv Q6 sunt
comandate, iar C2
descărcat (aproximat iv
ace i aşI potenlia l pe
armătur; +VDD . După
Tncărcarea
lui C5,
ieşirea po<1 ii UlA (pin
3) trece i n ·0" logic,
determinănd bloca rea
tranzistorului OI (05) şi
inceperea Încărcării lui
C2(470 nF) pr in R3(2,2
Mn). Ieşirea po!,!ii ula
(pin 4) trece in ·1 " logic
, i comandă tranzistorul
02(06) In saturaţ ie şi
descărcarea
lui C3.
După incărcarea lui C2 ,
i eş i rea po.,i i Ula trece
In '0" logic şi comandă
ma i departe poarta
U I C ~.a.m_d
O
altă
apl i caţie
practică
a acestor circuite (fig. 1. fig , 2) este
adaptarea
pent ru
aC1 iona rea unor l anţur i
(ghirlande) luminoase.
Numărul ce lulelor din
scheme poate să l ie
oricât de ma re. - În
luncţie de do rinţe sau
nec.esMţ i.
In figuril e 3 şi 4 sunt
prezentate cablaje le şi
pla nurile de Implantare
cu componente electronice. Montajele sunt
alimentate de la o
balerie de 9 V
14
?\
•
" f
9
-
,- ,'l
-•
"
.11-11
.1
1-1-1i
I•~ 8 5aS<58 l':1 â8 B
" g -" ••
•
o
v
~
o
o
~
'1
~
---.
"
b a-
:;J'~
••
,1"
OM
•
..
-
-
•
--
•
i'
•
'l
•
•
-
i'
Â
"
~~ F
v
•
-"
l:' "" '1
5
TEHNIUM se ptembrie 2005
LABORATOR
esle mecanismul şi În cazul În care ana lizăm variaţia
tens iunii de intrare. Astlet, o creştere sau o scădere a
acaSleia va provoca o creştere , respectiv o scădere a
curenlu lui pin diodă, variaţ i a ce va fi preluata de rezis·
toru l de balast R, lens iunea pe sarcină ramănând apro·
ximat iv constantă , deci Slab il i zală.
1. Mli rirea curentul ui de sarcina la un stabilizator
cu dioda Zene r de mici putere
Rezu ltă din cele de mai sus cii dioda Zener consumă
şi ea ene rgie electr i că de la sursă. consum ce depinde
de curentul prin diodă şi de tensiunea stabilizata. De
aceea se labrica o gamă destul de largă de diode Zener.
care nu diferă numa i prin tensiunea de slabilizare. ci ş i
prin curenlul maxim pe care·1 supolti, respectiv pute rea
maximă d is i pal ă. care este produsUl dintre tensiunea
Zener maximă şi curentul maxim suportat de diode in
cauză. Diodele Zener cel mai frecvent intalnite pot
suporta puteri de ordinu l a 1W, (:<lea ce penlru o diodă
de I OV. de exemplu o diodă de lipu l PL1QZ. Înseamnă
un curent maxim prin diodă de numai 100rnA. valoare
care in unele s ituaţii nu este satisfăcătoare. Se fabrică ş i
diode de zeci de
v
ioda Zener este cel mal simplu dispozitiv elec-
D tronic stabi lizator de tensiune. Pe aplica!ile direCle În acest scop. acest dispozrtw electronic are o
lângă
muHitudine de laţete. de ca lităţi ~ i chiar secrete, a căror
cunoaştere I ă r geşle spectrul de aplicatii. Uneori. In practica e lecironlşlli or amalorl, sunt s~uaţll În care. din li psa
COmponanlelor necesare, sunlem nevoiV să.apelăm la
unele artificii pentru a so l uţiona problema. In cele ce
urmaază sunt prezentate cAteva astrel de ap l icaţii ,
cule se din diverse publicaţii de spe<:ia litate, pe care
le-am experimenlat. unele de voie. altele de nevoie.
sperănd că VOr pUlaa fi de folos, mai ales conslructori lor
amalori lncepători . Menllonez faplul că În figurile din
artico l apar două simbo uri puţin dlfenle pentru dioda
Zener, ambele tii nd foarte frecvent utmzate In Illeralura
de spe<:ial itate europeană.
Fără a inlra În deta lii le fenomene lor ce !llNefnează
func1 ionarea acestui dispoziliv. vo i reamInti succ int
mecanismu l de stabilizare. prin analiza caracteristicii
tens iune - curent reprezentală În fi gu ra f . După cum se
vede, la o anumila valoare a lensiun ii de polarizare
inversă. Uz, care depinde de struclura Inlrlnsecă a jonc1iunii. dioda se deschide. variaţia curentutui fiind foa rle
mare pent ru varia! ii mici ale lensiuni i aplicate la bornele
aceSleia. PUlem spune alunei, cu slJlicient de bună
aproximatie, că tensiunea la bornele diode i se menţine
constantă. deşi curentul prin diodă cunoaşle o variaţie În
limile destul de largi. Adău!lând schemei un rezistor ca
In figura 1, obtinem cel meI simpllJ stabili zator de tensiune. Rezistorul R se dimensionează astlellncă.t curentul
prin d i odă să poală avea o variaţie cel puţin În lim itele
In ca re se estimează că se va modifica cu rentul prin
sarc i nă,ţinănd conl şi de varia!i il e est imale pentru
tens iunea de Intrare.
Pentru a descrie simpiisi fenomenu l de
stabili zare. putem considera dioda In con·
ducţie inversă ca un rezervor de CUrenl,
care În situa! ia În cere curentul de
sarc i nă
această
creşle,
compensează
creşlere,
codând
din curentul său. Dacă
sarcinii
scade curentu l absorb it de
sarcină, această variaţi e
este preluată de diodă.
al cărei curent c reşte.
şi 1n lelul acesta, prin
aceSI joc al cu renţi lor,
curentu l tota l deb itat
de sursă şi tensiunea
pe sarcină râmăn
aproape constante.
ded s·a obţinut o stabilizara Asemănător
MAI PUTIN
,
CONVENTIONALE
,
SI
, UNELE ARTIFICII UTILE
Ing. GHEORGHE REVENCO
•.
•
,
1
UTILIZARI
ALE DIODElOR ZENER
,
m
"
"
U"""S , - ----" -
,,
,,
,,,
,,,
~~'''~:;r'
destul de
"'
"
TEHNIUM sept embrie 2005
fir,m-,
"
,.
scumpe şi, din păcate, actualmente sunt greu
obtenabile pe pia\8 noastră. Dacă dorm totuşi să
realizăm un stabilizator de acest tip penlru curenţi
mai mari. ce·i de făcut?
O posibilitate ar fi conectarea In parale l a mai
multor diode Zener de acelat tip. AceaSla lnsă nu
este o soluţie roKOmandab il , deoareca, pe Iăngă
aspectul economic, dispersia Inerenlă a parametritor diodelor ar afecla nelavorabll Slabilizarea,
~ curenţii prin a<:ele diode s-ar repartiza inegal.
xiSIă totu~ o sollJţie simp lă , mai bună şi foarte
ieftină. Ast el, real izănd un montaj ca acela din
f igura 2a, rezu~ă o diod;'i Zener a cărei d i s i paţie
maximă se mult iplică aproximatw cu lactoru l de
15
LABORATOR
ampl~ic:are
fn CU'e<11 p. Deci, daca
vom loIosi. de exemplu. un tranzistor
de tipul 2J1&3055. care are p _ 30,
folosind o diodă Zene' cu Pd ~ I W,
se poate obllfl8 o diodă echiYalenl.!i
ce va putea disipa o putere de
aproximativ 2QW. Stabilizarea va fi
cu atăt mai bună Cu cât p va fi mai
mare. exlsla deci l$f',ta\ia de a alege
0,
Ui;;2-::;U,,'
R,. ~
Imi"
,1 Ul suntte<1siunile de
ies,re. respeeciv de intra,,:,. Iar Irrm
esle Cuftntul mninl el diodei Zene<.
Nu trebuie pierduta din vedere necesitatea monttiri tranzistorului pe un
radlatOl' corespunzilto'. daca este
lA'lde U2
L
" "!l©
,
,
~
0,
tranzisloare cu p ctit mai mare. dar
alegerea lranzislarului nu se va lace
In ""mui rilnd dupa valoarea lactorulul de amplilicare In curent, ci
dupil curentul şi disipalia maxima
sup<)(tabllA de acesta. atAtln circuit·
ul de colecto.-. c't şi In cal de baza.
Dacii In uemplul de mai sus s·ar
lalosi un tranzistor BC109. care
poate avea p l! 500. ar rezurla tearetic: o diodă de peste 500W, numai
cii acesttranZl5tOf nu poate s~r1a
un curent de bază de l00mA şi ni!=i
o .. !It
colector de 500W. In
fig ura 2 loot prezentate trei van·
pnte posibile pentru scopul propus.
In figura 2a se IoICIseşte 00 tIanzis·
lor npn, In ~gura 2b 00 tranzistOl'
pnP. Ia r In figura 2c avem un mootaj
da repetOl' pe emitor, sarcina fiind
conectatil directln circuitul da emi·
tor. De remarcat faptul că dioda
eCh ivalentă aslla l ob1inu tă va avea
tensiunea de stabilizare mai mare
decât a diodei Zener ut ilizate , in
cazul schemelor din figurile 28 şi 2tl.
adăugându-se la aceasta tensiun'!8
oază - emitor a tranzrstorului. In
cazul repetorului din figura 2c, dioda
echivalentA va aYeS o tensiune de
stabilizare mal micii decl!t a diodei
Zener, cu tensiunea em~or - bază a
tranzrstorului. Referitor la r'OUf'l 2a,
lrebu!lt men110nal faplul ca dacii In
lurocţlooare curentul de sarcină
scade sub valoarea curentului
minim (le deschidere al diode!, petltru menţine rea perlormantelor de
stabilizare este i ndicată montarea
ullUi rez istor intre baza ş i em itorul
lranzistorulul , ca In l igura 2b, a că r ui
valoare sa delermină din rel aţia
-, "
16
2
"-o
0'
·r·r,.l,
;'/" 1>1' •
ro
cioasâ alegere a acestOl' componente, ŞI ma, ales alege'ea oplrna a
curentului prin tl1lnZlSlof (dooarece
valo,"ea coeficientului do tempeI1It ură dep,no:!e de acMl curent),
perm,ta real'zarea unei diode
ed1ivalente aproape per1ecl compensată termic. Metoda se IoIoseşte
la 'ealiza,.a dlodelo, de ,el e,i nţ;!.
"' ,;><
io'.
"
"" "
ro
o
"'
o,
"
."
'" "'
3
cazul. Dioda Zener echivalentă,
ob\inu1A dupA schema din figura 2a,
este frecvent ut~lzatti In mootaje de
r--;===7::::-----,
"
~
"
•
•
"
care sunl elemente de circu~ ce fIU
e~celeazti pnn dlslpa\le, având insă
o stabilitete ramarcabi lă. Firme le
producatoare de componente sem i.
canductoara oferil asde l de diade.
care da lapt sunt n i şta circuite inte·
IITta (de a~amplu. (flOdele Ph ili ps
X45 - 8ZX5Q).
2. Mări rea l aclOfului de slabilizare la I l abll lzaloarele cu di ode
Zener
Srmplitatea slabiltzatoarelor cu
diode Zener se "plllteşle" pnn performan\e m.1 modeste decAt In
cazul $Iabillzaloarelor Intagrllte, sau
al schemelor cu amploticalor de
e<oare. O ameliorflr. CO<'/s;oorabilă a
r>8rlormanlelor se poate oiliine
lotuşi loarle simplu. foI(>S ind două
(sau mal multe) diode In cascadă ,
ca ln I lg ura 3. Aslla l. dacii varial ia
tonslunii de Iltli ire. raportat ă la va ri al ia tens iunri de Int rare prin primul
aUe
AUi
Rd1
Al
etaj se poate scrie _ _ • __
"'
pentru cele douA ataje vom avea
~="-~~""==~~~
_'U_'.
unde Rdt şi
proiecţie a sarcini la sup<atensiune.
AUi
prin lIm~are, sau ca s.iguranJ.li. dacă
rezislorul de balast eSla Înlocun cu o
Rd2 sunt rezistenlele dinamice ale
siguranţA.
diodelor.
ca'lI de reogulli sunt mult
Foloslrea combinaliei dioda·
tranzislor. mai sus prezentata , mai mai mici decl\t AI şi A2. deci va·
Ioa rea raportului va fi considerabil
are un avantaj. DiO<k!I{o Zener au un
coaliciant de lemperaturi! pozniv. iar mal mică. Desigur. lens1unea Zene r
joncţiunea bază - IImitor a tranz is·
a primei diod. va trebui s~ lie mai
toare lo r npn cu Si are un coeficient
mare decAI a celei de a doua, şi cu
de tllmp.ratură negat iv. O ju di·
T EH N tU M .ept.,mbri., 2005
LABORATOR
căt aceasta diferentă va fi mai mare,
Cu atât A2 va trebui să!ie mai mare,
deci stabi!;zarea va fi mai bună.
Dezavantajul sol utiei constă in
necesitalea de a avea o sllrsă primară de tensiune ma i mare şi in
micşora'ea randamentu lui, deoe·
rece pe R2 se va prodllCe o d isipa,ie
ca ace la din figura 5, oblinem o
d iodă echivalentă
tensiune
de stab ilizare este
diferenta
tens lun ,lor Zener efe celor două
diode, polul pozitiv fiind la catodul
.
"'
su plimentară.
O
altă
modalitalo de a obl ine o
ma 'e stabi litate a tens iunii de i eş i re
constă În inlrodLJCerea diodei Zene'
În unul din braţele unei punl i echi li ·
brate. Ca În figura 4, cu conditia A!
~ R2 şi A3 _ Ad , unde Rd este rezis·
len,a diode L Această schem ă eSla
recomandab i lă pract ic numai Ca
sursa de referinta. foarte stab il a la
variaţ iile
tens iunii de intrare.
Dezavanlajul acesle i scheme consta in rezisten,a de i eş ire mult mai
ma re decât In cazu l stabilizaloarelor
din figurile 1 şi 3.
3. Stabililarea unei tens iuni de
valoare micii
Dalorita dive'sităţ ii fenomenelor
fiz;ce ce concură la obtinerea carac·
teristicii "de prăbuşi'e' În condllC\ia
"wersa , curbura ş i panta acestei
caraClellslici derHnd d e tensiunea
inversa apl icată , Astfel, diodele cu
Uz
<: 6V oferă o sta bili zare mai
proastă decat ce le cu Uz > BV, care
au o caracteristică mult mai abruptă.
Aealizlind insă un montaj ln punte,
căre i
egală cu
a
.
0,
"
.
5
y. ,
'"
'"
.
diode] cu Uz mai mare. jn figur.l 5
s·a considerat Uz1 <: Uz2. De aici
,1-
.
•
-ci;
6
"
!
apare ideea că dacă se inverseaza
cele două diode (opera1iune Ioarte
comod de executat cu un simplu
comutator, d,odele avand un punct
~omun), se ob1ine , daca se <;!ofe~te,
lIl\Iersarea Ioarte comodă a po la·
fllli,i , sursei astfel stsb ,lizata.
Aceasla inversare poate li ş l leleco·
mandalll , dacă se foloseşte in locul
comutatorului un releu adecvat
Dacă dorim sll stabilizlim o tensiune
de 3V. VOm putea util iza o diodA
Ze ner d e 12V şi una da 9.1V.
Metoda are aplicabilitate nu numai
pentru stabil izarea tensiunilor m;ci,
ci şi in ca zurile În care nu dispunem
de o dioda pentru tensiunea <;!orită,
dar putem face combina,ii cu alte
diode Aezistoa rele Rt şi A2 se
dlmensione"zlI d,n aceleaşi considerente mentionate la incepulut arti·
colului pentru stabilizatorul simplu
cu O diodll Zener. RezlslOru l AA are
rolul de compensare te'mică , fIind
facuttat iv. Un dezavantaj al acestei
scheme consta, În faptul că te nsi·
unea astfel stab,lizatli nu poate avea
punCi de masli comun cu SUrS6 pri·
mara , Este de la sine Înţeles că la
aceastll schema In punte putem
aplica foarte bine ideea de la punc·
tul 1, mărind , daca este cazu l,
curenţii stabiliza,i cu ajutorul unor
tranzistoare de putere corespunză­
toare. sau optănd pentru o compen·
sare termică. EXIstă circuite inte·
,
n ee
,
10130
9
,
8
,
zy se
,
~
5
'"
,
<'ee
• _
le: '
lt1"~1
s
JB
15
7a
TEH NIUM
J
~~
,ept.,rnbcl~
1005
2e
es
2
,
u
,
H+-'I'"'~T
•
.'
B Y7 (1
15
2~
7b
17
LABORATOR
gratII profesionala, unele cu scheme
mal lMJIuato, care combină cele
douA idei p8f11ru obţine rea unor
diode de referinţA performante pentru tensiuni mici (de e~emplu. ser iil e
LM103 şi LM1 13 pentru tensiuni In
gama 1,2·5,6V).
Jone~ unli baU unul tr .... u.to. ca diodA
4. FoIoslr..
,-
emitor
II
Jonc ţiunea
tran~isloll re lor
emll(lf·badi
opn,
ţIC1ariza t<'i
IXIrv;kJctoam po-emUi o capacitate a
cArei valoare depinda de natura
••
'N
t
~
a
In
sens invers, adiel .. pe em itor, are
caracteristica
de
dioda
~
Zene •.
Tensiunea nominalA Zene. II ""ei
u tlel de diode I t allă cuprinsă intre
6,1V fi 8V, IIYAnd LWI coeficief>l de
l~ralura
• 1\
•
(Jfpenderlt de nivelul
curentului ~ dl0d6. euprins Intre
2·3 mVI"C. R.~I$\en!a dlnamicJ
u te determinatA de mArimsa CU'(lI1 -
lu lul in regim static, prezent~nd va·
lorl mai mari chl. r de l oon la
lranzistoarela cle curent mic . Cu
tranzlstoare de cur, nt ma re se !Xl'
o
8
slrt.IC1Ura
100 la cur8fl\i SLlIici de peste SmA.
IobsIl0
Colectorul se recomandă să tie
legat la emitor. se poate seu<tcirl::ui·
ta şi la baZă. sau poIIl(I fi lăsat In
{lol. In Umpul funcţionArii ca diodă
2:eoo. sa prrnluce o oogradare e
CAŞ11guiui in CUrtnl el lranzlslorulul
la nivel mic. De aceea . se recomandă ca lranzl$toruI care a IoSI
IoIDsiI ca diQdl Zener s.!I nu mal lie
IoIDsiI ca a~ifoea1Of la niveluri mici.
5. Olod!l Zener vltlllblU!
Moolaj!JI Ioarle ~ u din Ii~ u..
6 permila obţineree unei diode
Zener echiva lenle. a cArai lensiune
de stab iliz are este ~eriebllA in limite
ep ,ooablle. Tensiunea stab ilizatA
depinde da dioOII util l a1li ş i de valoarea reostalului P. Valoarea minmA
se ob\ine pen1rU P=O. tind egală eu
Uz+O.7V. f olosind l,1l'I lranzistOf
2N2219. Roo3IIO. P-sMl $i (1 diodA
PLSV1. am oolinut o diodă slabi~za·
toare vaf iab~a In lim lleltl 5.8·4QV.
Perlormanjele d epind loarl.
pulin de tranZlSlon.ol uti~~I. dar tre·
bult avui În veoere laplu! că acesta
trebuie să ,...,ort. un curen1 de
colector cel p!.I\in egal OI cel al
diodel Zener LJ1iti~te. &li sup(lrte
Inlre colector amilor SUflllusui de
tensiune şi dlsipal'a rezultat~ din
produsul acestor mArimI. Exista in
literatura $i scheme ITI3I evQIuate de
mont:., cu 2-3 1r8nZistoara. sau cu
empf
toara operaţionaie . denu·
m~e mpropriu "diode Zenar vari·
,1
abiltl". Acestea luni de /apt montaje
de stabiliZ-llre ce nu expkIateaz.l
fenomenul Zener.
6. Ul lI1zl rea diode lor lener În
calltete de varlcl p
In general . orice joncţiu ne seml·
" :::;!::=iT
• • • -,
o
obIine rezlslenje dll'lllmiee e/liar sub
18
~i
şi
semlcondt.ICtoarelor
de polatlzarea
,,~ ." . ...,,,.
,
•
.
••
•
•
joncţjunil
••
~r
."
9
raspoctlva. De regulA. aceasta
se dore~te 5A fio cAt mai
nW;4 f i cat mal pu ţon dependBnIă de
poIari~re. dar $-81,1 Iea/iZM şi st~
turl semilXlnduCloare la Care
_ ast! capacitate poate aYea va·
Iori relativ mari şi variaOlIe În limile
ap,ooablle. In luneţie de po!a ri~area
aplicata. Aceslea sunl dlodele ~ari ·
cap. care au o teri' uti liza'e.
scoţ â nd
din "sc.n" conde-n·
utcarele "",iablle macarico. cam
In aceeaşi manie" In caM dispwiWeIe sernir::OIlduetoere 81,1 eliminat
luburile electronice. DacA penlru
capac~ate
".
,
~
"
10
aplicaţi
In domeniul VHf·UHF. unde
Iun! nocasarn capacitA!' variab<te
cel mull de ordinul zecilor de pF.
8lCl sUI pe pi aţă o dlwrsltate deslul
de mere de diode varicap care
rAspund cerintelor. Ia frecvente mai
IOaH. untio se ce, capa.cilăţi vari·
abile de sute de pF. • ~uaţia este mal
proastă. Este drept cA in ealalBage
H gAsesc şi diode varlcap de
capacitate mal ma ,e (de exemplu.
ee 113). dar acestea sunt destul de
sc umpe şi. actua lmente. din Investi·
gaţiile fAcuta. nu sunt obtenBb~B pe
p1eta noastril. Satvarea o putBm gasi
InşA. Ia diodele Zenar.
făIA
a intra In Bl<pllcaţia
fenomenelor. raţinem laplUl ca o
<Iiodă Zener polarizată In sens
~YI!rs. aşa cum de fapt se poIarlzeaza şi diodele va,icap. premta o
capecitate ~a ,iabi I ă In limite destul
de larg i. luncţie de tipul acesteia. In
IIgur lle 7a şi 7b sunt prezentata
curbele de variaţie a capacităţii In
Iunclle de poIarizare, penuu cateva
tipl.wl de .tode Zellllf. AceS1e eurbe
au !ost ricicate experlmenlal şi eu
vabare Ofientativă. deoarece dis·
per;sla valOOlol eSle destul de mare
chia r In cadrul acelu la~ tip de d iodă .
ŞI le dlodele varlcap ""Veritabi la'
e~lstă o dispersie destul de mara a
va1orilol Intre diode de acel",i tip.
da, din acast punct de vede[tI
d10dele Zener sunt Infe,loare. In
IIg Ul1 8 este prezentată. pen1ru
compare ţie. caracteristica unei
diode varicap 88113. preluată din
catalogul firmai Siemens. Dupa cum
era şi de a~teptal. diodela de pute re
mal mare au capacităţi mai mari.
Aceasta se vada clar In figura 7b.
unde dioda BZX7Q C 15. care are o
putere dlsipata de 2,5W. are la o
poIerlzare de IV. o capacilate de
cea 2300 pF. Iar dioda 40Z12. de
4W. ejunge la o calacltate maxima
de aproape 9000p . Diodele Zene,
romaneşt, de lW. din lemiila PL. .•
eu o variaţ ie a capacilAţil compa ,abilA cu dioda eZV95C75 (figura 7a).
lIdicj aproximativ In limitele 200000pF. T, eIluie remarcal taplui cA
pentru o poIarilaft sub 2V. variajia
capacitAţil este foarte prorn.ontata.
dar fooc:ţionarea In aceasta zonA.
penuu silualia In care sem nalul
alternativ aplicat pe diodă este mara
(calul oscilatoa,e lor. de e~emplu).
nu esle reoomandebl l6. deoarece
dioda poate aju~ In conduc!ie
directă 100-0 semialt.rnen)i a sem·
nalulul. IlroducAnd distorti....i ele
KftlUÎ11. ln a stlel de situa~ rec0mandă folosirea a doui
monlata ca In figura 9.
Majoritatea dlodalor varicap
admit tensiuni de pola,lzare de până
TEHNIUH leple<nbrie 200 5
LABORATOO
la 3OV, in cazul diodelor Zener, insA,
VIIlreOOi sA ţinem cont de tensiunea
Zaner, pentru a nu se aju nge cu
pelari18rea ptnli la deschiderea
diodei În s.ens inver$. Vom prelera
astlel <lode de tensiune mai mare.
Domeniul de aplicare a ace$tui
artllriu este destul tSo vast, AsUel.
se ~t 'ea li n foarte comod oscilatoare va riabila In AF ş i HF comandate În tens iune. 9FO, filtre de AF
VllriabHe. eomandlilld simultan, cu
.cee;l$l tensiune, două seu mal
mu~e elemente (liR"" RC, filtre dublu
•
°
*
R'
en,'
n
"'1"
"
...'" ,....' ,..,.,,"...
·" ...
"0
." " '.
"
.,
••
cca 0.7V, Rezistorul Rv are rolul de
a asigura deschiderea dioclei Zener
la un cu rent la care aceasla are o
rezistentă dinamic , eore sp un~a·
103"" lIP teaţiei dori18. in acest Iei $6
obţine un cuplaj direet In curent con\inuu, CU O Ill ~ist
dinamicli in
emitor foarte mICA ( sub t oo).
8. Folosi rea dia delor Zen er in
cl r~ultui de co lect
n scIIema din !Igu. a 11 esta
IIUSlrelă posibilaatea de cuplaj difKt
ifltta dou.A etaje, repetorul echtpat
Cu TI şi amplijicatarul echipat cuT2 .
.,
-,
0'0
-"
.. .... '.
••
.
,
....,..
"' •
';::-!
"
'_M
,
•
..,..
o,
•
-"
~\
-"
•
,"-..
..
o,
,
.L
"
-"
",
'2
•
T. punte Wien etc.). Nu se recomandâ ÎnSi! 1oI0$"ea aceStor diode
peste t OMHz. deoarece la frecv9flle
ma i mari. c'flIIcteri$t ica tensiune curent preZIntA un fe nomen de hi$'
zls
. .. 9 este prezentei .....
n figu
S1m~ oscilalor care pOate fi mod ....
lat in frecvenJ.l. Pentru valorile componentelor din schemă şi l .. t 5,lH.
fre<:Vef11a de osttlaţÎEt este de apro·
Xlmat iv 2MH z. ob ţll'lA nd u-se o devi·
a11e de frecvenţA de cea 500HZ/mV.
De Interes practic poate II şi
realizarea de oscilatoare de
Irecvooţe relatrv joase. vobuIate intr.o
plajă mare, cu alutorul unor diode
Zener <te mare capaCItate (vezi figura 7b) , In acest caz, tensiu nea li niar
variabilă de vob ula re (dinlele de lerăstrău) va t""OOI as Uel axată incăt
dioda s ă nu ej'-"'QA În zona de con·
duclie di<ectli.
1. Folosirea dlod.,!o. Zener In
cl r~ uitul d e emitor
In anuml le situati i. pentru
pola rizarea coresflUnzătoare a jonc.
Ilun;i bază - emitor aste preferabil a
se folosi in klcul r1zistorului de emitor O diodi'i Zene<. n Ilgu.. 10 a-"
WUStrat un astlel da caz. Diode va
trebui sA aiW Uz de O valoare care.
pusa in OPOZIţie cu potenţIalul bazei
tranzist orului fala de ma d . să
rezulte o tensiu ne b az ă-em ito r de
'''1
TEHN IUH ..,pte...b..... l00S
'".
'.
'.
-
la care nu es1e de Interes prez8I1\8
unul rezistor in am~or. Deoarece
tOflsiunea continuă pe reziSlorui din
em itorul repetorulu; aSle apropialii
de cea de alimentara, un cu plal
di rect cu T2 nu as te posibil.
IntroducAnd Însă In circuitul de
colector o diodă CU U~ de valoare
COfl\/ef\ilbiIă. care să P""ta o parte
djn tensiune. potenţialul emilorulul
pOlIte deY<!ni compatibil pIIf1tru un
cuplaj direct. regimul dInam ic al
repetoru lui nefiind alactat. deoareca
rezistenla diode; aste foarta micA.
ln!Jerlerea unei diode Zener In
colectorul unui 1l1IrIzistor de jclasA
tenslul'lll p8nn;ta luncţionarea acestuia la lenslunl mari. surplusul de
tens luna Ti ind pralual de dio dA.
Desigur, In acest ca~ sunt de interes
diode de tensiune mal mare. La
~Ie se pOl Inserla ma, multe
diode Zener. pentl)l a se obţine tensiUl'llla necesară. In Ilgura 12 este
prezen1ată schema unui stabilizator
pent ru o tensIune de 250VI25mA.
folosind un tranzistor ce suportă
Intre co lector şl &m~or numai 9OV.
Dioda preia In acaat caz 2OOV. tan·
siunea ,n!re colectorul şi emaorul
tranzistorului fiInd de aproximatIV
5OV. Ideea este aplicabilă ~i pentru
stabilizarea uoor tensiuni de ordinul
kV.
Amp lificatorul
ope ra liona l
MC1439 , care aici are funcţi a de
19
lABORATOR
comparatOf, poale fi Inlocuit cu
R08709. ieI tranzistorul a l. In
acest caz, cu BOI3?, 8D139, sau
chiar BC140. SC Ul .
I
a)
"
".I
impedanjei de sarcină. Exemple pot
fi !!8f18rarea unei lellSÎUnl linlar veri..
abile pon ll1C1\rcarea unul conden-
lor cale lucreazA In regiunea de
condue\l8 oonnalA. hnianl. poate
satal cu un curent constant, sau
(" U<tt/r
.I
y.,,' " ' I
";."'/ '"
---L
U,'?1.fd
,,,, /
,-,
,-- ---,I
_, I
,1
Il
I
L_ . L1- J i ~ :
'- _ _
1Ir
'1
• ...J
,,,,,, "
-1-
- -mc4rca rea
9. Folosi rea diode lor leneI In
cl rcullu l
bază
emito r.
Sta bi liuloa rele de curent
In anum~e aplica!>. sunt nece-
sa re SurSe Care sa debiteze un
curent constant , bine determinat şi
indepondent de natura şi valoarea
In I lg ur. 13 este pre~entat cel
mai SImplu genenl10r de aCHt gen.
Aezlstorul Rl asigură punctUl opt im
de lunc!ionare al dlodei pentru care
]-
17a
\,J
DZ2
'"
••
~
/'..
~.,
,
\,J
R
16
"
V
-,
UI
4;
~
,.Q. ,
Ul 2
,,
,
Zer>e<.
~
UZI
,,
bazeI este men1,nut constant. Acest
lucru poa te fi rea lizat cu o diodă
unUI aCl.II11ulalof Cu un
curent constan\, indiferent de starea
de Incilcare a ecestula. Aceste
generatoare de CUf8fl1 cons18nl se
caracterizeaza printr-o rezistenli!
interni! foarle mare comperativ cu
impedan1a de sarcină. Orlee uanzis-
011
15
IJ"lII,t
b)
.,
20
fi
consIderat ca un generalOf de
curent constant. dac~ potenţia l u l
",
'" "
'H
,,
,
- ,,
'.
!ul,/ ~
17b
'"
TEHNIUM
.~ pt ~mbrle
2005
lABORATOR
sti Tn !apIu! ci obtinem un cuplaj cu
pierderi minime ela ampl~udine, Tn
curent continuu, daci cu un nlspuns
In lracveAlA Ioane tu>, ca ta amplifoealoarele opeI'iIiiOAilIe.
11. Foknlrea dlodelor Zene!" ca
IIm ltator de amplitud ine
Este ştiut laplUl ci orice diodă, in
Re $i
Oom
,
,.,
Oecl
injectat
danla de
putea II
"
'il;
li'
"
"
Qlp'
..
r
} - /1( llfC"
••
'
~
'"
".
il i
I sem1 cazu l
un semnal
da altă
-'-
'.
"
18
",
"
derivajle
'"
'"
19
r
r
r
menlare.
element de cuplal
Oeoarece dioda Zener are In
eonduCjie d irecti o rezistenlă foarte
mici., este preferată ca &tement de
cuplaj Intre doua puncte cu polenjial
continuu diferit, ca In l lgura 14.
F'antru aceasta eS18 neces ar ca
d~erenja de potenjiallntre punctele
ce urmeazA
lI e cuplate să tie
El9alA cu valoarea no minală a tensi·
unii Zen er. Avantaj ul princ ipal con·
sa
TEHNIUH ..,peembrl4l100S
21
lABORATOR
ieşire va fi de cea 180V, atât in gol,
bun, se pot obtine semnale de test RealizAnd un monta) ca In figura
cAt şi in sarcină, pentru o tens iune chiar peste 25MHz. Desigur. nivelu l 20, se poate obtine un vollmetru
de intrare de 220V/SOHz. Privitor la acestor semnale esle Ioarte mic, care să acopere pe toată scala
curentu l de sarcină, acesta nu lre- suficient totuşi pentru testarea sis- numai intervalul de variaţie dor~.
bui e sA depAşească valoarea ma- temelor de recePtie In HF. Ideea se
ximă adm i să de diode. Nu trebuie
poat9 aplica şi la montaju l din figura După cum se vede din schema de
pierdut din V&dere faptu l că un astfel 18.
principiu propusă, avem un montaj
de redlJCtornu oferă o separaţie galIn punte, In care un braţ este constivan ică intre sursă şi sarcină . Ideea
tuit de o diodă Zener, preferabil o
are apticeb ililate ~i In curenl contidiodă de referinţă . Tensiunea de
nuu, răspunsut circu itului in acest
caz fiind ~ust rat 1n figura 17b.
măsurat se aplică pe o diagona lă ,
12.. Folosirea diOdetor Zener ca
iar pe cealaltă se conectează un
generator de zgomot şi de seminstrument de mhură, preferab il cu
nale sinusoidale
zero la mij locul scalei. şi o rezi sten1ă
Este cunoscut faptu l că diodele
aditi IJnală pentru a stabili sensibiliZener prodlJC. In mod parazit. o tentatea necesară . Rezistorul Rz are
siune de zgomot de ordinul
m ilivo~i lor, Intr-o bandă de la zero
rolul de a asigura curentu l newsar
pănă
la peste 2.00~Hz. Acest
deschiderii diode i. iar divizorl.lf Rt,
fenomen parazit poate fi exploatat
R2 va determ ina potentialul punctului B faţă de anodul diodei. Dacă pe
pentru reaijza raa unor generatoare
de zgomot alb, util penlru verifiR2 va fi o cădere de tens iun e egală
carea ampl ilicatoarelor de joasă
frecvenţă. Pentru a obţ ine o ten sicu Uz, punctele A şi B VO r fi la acelaşi
une de zgomot cAt mai mare, este
potenţial , curentul plin instrume ntul
de măs ură fiind nul. in momentut 1n
indicat să se foloseascA diode cu Uz
> 6V. care să lucreze În zona de cot
care tensiunea de măsurat, Uo,
a caracteristicii. deci la curenţi mici.
creşte sau scade. poten1ialu l puncO schemă prac ti că este cea
prezentată In figura 18_ Se poate
Aplicatiil e ma i sus prezentate. tului B urmăreşte aceeaşi variaţie,
folosi orice tip de tranzistor, preia- care spar să fie de interes pentru dar potenţialul punctul ui A este
rabi l cu Pde va loare mare. , _______________________, menţ in ut de dioda Zener
Rezistorul variab il din emila va loarea Uz constan Iti. in aceste condiţii, prin
toru l primului tranz istor
are rolul de a reg la curenin st rument va circula un
tu l prin d iodă , stabi lind
..
..
!
curentacăn.i ...abare va fi
punctul de funcţionare
optim, care as igură nivelul
"" ,
U
U
maxim al semnalului gene,
I•
0- z
raI. Cu tranz istorul T2 s-a
~~
Te" ,
Rv
rea li zat un simplu repeto r,
" .. r~..,",
Rv se va dimensiona
pentru a beneficia de o
i mpedanjă de ieş ire mică.
In funcţie de sensibiliDacă nu este necesar
tatea inslrumentulul utiun nivel de zgomot mai
::
lizat ş i va trebu i să fie
ajustabil, ca ş i unu l din
mare decllt 2-5mV, se
poate folosi o schemă
rezistoarete Rl sau R2.
mu lt mai s imp lă, fării
penlru II se putea stabili
amplificator. ca În figura 1_______________________" li mitele scalei şi reglajul
19. Aici semnalUl de zgode zero.
mot se extrage prin C1. Partea ma i electronişti i amatori ma i mu ll sau
Pentru pretenţii ma i mari. sensiinteresanlii, cu utilitate practică , mai pUlin avansaţi, nu epuizează bilitatea ramurii de măsură poate fi
constă In posibilitatea de a extrage
modalităţile de util izare a diodelo r Îmbunătăţ ită folosind un amplifICato r
foarte u~r. din spectrul de zgomol Zener. despre care s·ar putea scrie operaţional , ca 1n f igura 2.1 , unde
alb, cu ajutorul unor circu~e aco r- Încă mu lte pag ini. Voi Încheia insă este redatA o schemă preluată din
_,_"~~,-'~ , o
cu o aplicaţie din domeniul instru- Ine ratura ""'rmană , a că r ui sca l ă
UO D,
~D
'~
~"
~~Uo ~
, ,-~ ,
"
"
"
,•
-'
mentelor de măsură, care În I ~a- este 6-12V.~spe~.ru ,var e arg, rea IZ n... u-se
astfel poate cel mai simplu genera- ratură apa re sub denum irea de 1upă
tor de semnale, util in diverse teste. de tensi une" sau "voItmetru cu scalA
Frecvenla semnahJlu i astfel generat d ilatată".
BIBLIOGRAFIE
este determinatA de valon le lui C4 şi
Sunt situaţi i in care esle de
DI ODA ZENEA, V. Vu lpe şi colecL. Potenliometrui Rl perm ite interes monitorizarea prec isă a vari_ tivu l, Ed. Tehnică. 1975
obl in erea punctulu i optim de aţiei unei tensiun i In juru l unei va lori
TECHNISCHE
MIITEILUNG
fu ncţionare, pentru care amp lidate. care In va loare absolulă esle Siemens, 1990
tud inea semnalelor este max i mă.
mult mai mare decAt va riatia esti ElEKTOR nr. 611995
Cu montaju l din figura 19. fo losind mată, şi nu poate fi citită cu precizie
Colectia publi catiei TEHNIUM
bob ina cu factor de ca litate foarte
Cata log semiconductori Siemens
pe scala unui voltmelru obişnu it
21
"_,_ "m--"
22
',_" '""
TEHNIUM septemb rie 2005
LABORATOR
o GRESEAlĂ
MINORĂ
,
w
MAJORA
CU CON
At...,ci m-am lămurit despre ce aste
vorba. Montalu l funcţiane relativ
bina • LED·ul (le semnalizare
pâlpăie ritmic - dar rezu"atela erau
a~e pe dos . Co<ed afişata, tra·
tlmau să fie 000048. raspec1iv
000997.
ProtJatlil ~psa de experienţă a
constructorutui .... spus cuvAntut,
f4candlt-f să se desalree tline ta
partea du electrcric:A. dar a trecut
cu vederea partea de eriImeIie6.
Este adlM!iral cj un numlr cu mal
rnuNe cifre se citeşte sau se $CfIe du
la stânga le dreapta. dar cifra care
repre:rintă unilllţile esla Iotduaona
•
ce em el(8flli·
I rnontajul, conStruil
pa două plAcUle, ~ am
refăcut câl&Yl1 conexl.
uni, mi-am pregatit cele
necesare pentru e·1
supu ne
la
protlă.
Schema de principiu
dupll care fusese rea·
~~at pllrea să fia CU din
revista "Tahnlum" nr.
211988 , pag. 14 (pe ca re
o reprodllCem In figurile
alăturate - n.r.).
L·am alimentat cu 5
V c.c., fiind alcitu lt
numa i cu circu ite inte·
grate TIL, ~i am văzut
d eliŞOll re1a se aprind
loate Ş8S<l. I·am aplicat
la intrare lJI'l samnalluat
ele !II un livizor cu rezis·
Hlrlle. conectat la ieşirea
o"
o'
,,,
'"
'"
ulHma.
cea
din
partea dreaptă. Da la
aceasta, spre SIAnga, urmeazA una
dupA
alta
cUra
zeciIof, a wtelof, a
/lV9m In vedere că
s/5Iemul de 5Crie<e şi
ded şi de afi,are utilizat
pentru nlll'l'l&re "te un
,1,·
.o.
"' .
o"
.o .
o U
"'.
lem poz~ional.
in catul nostru, eilra
unitli~for a fost plasatA sA
fie prwna din pertee $lAngA
şi de aici a ieş~ rezultatul
pe dos.. La aceasta c0n-
tribuie ptObatl~ SI faptul cj ,
in destul de multa schame
de Irecwn\ll1B1ru numeric,
primul Ilt.II!\ArAtor, cel care
numA'" unităţile, "ta 1101.1·
raI In panea sting! e
lui
de
mmlllrAtoare
OOeadice. Tet ak:1 se vine.$l
cu semnalul de numArat. fn
estlet de s~ue\jj, acai c0nstructor]
ama tor1
care
obişn uiesc d:.,i realiuza
montajela, ca amplasament
al componentelor, aş. cum
58 !i~ ureaza In schema de
prinCIpiu, al009 uneori 56
comita erOlilea de mal SUG.
,rru-
., ,
......
"
..
,,'~
. .,'.,
- ...
' .. 'OI
.. ",."~ooJ
~
~,
~
.
...
~
,
-..
.,. . .,
~..
~
~"
"
T EH N IUM se ptembrie 2005
23
HI - FI
REGI
A
• REDAREA
SI
,
MAGNETICA
SEMNALELOR AUDIO
-
Pagini raallzate de prof. Ing. EMIL MARIAN
(Urmare din nr. trecut)
1.4.3.
Înregistrarea
cu
polarizara folos in d curenţi de
inalt~ Ire<:ven lă
La inre.gistrarea cu polariza re În
curent continuu. incon'fflnientul pro·
centaj ului de distorsiuni nalin iare
ridicat eSle accentuat şi de zgomotul
de fond nep lăcut evidenliat În mod
special in li psa semnalu lui de inregistrare. Acesl element sup limentar
micsorează categoric
dinamica
inregistrării. Datorită acestor cons iderente. s-a cautat Un nou sistem de
poIarizare care să lă rgească dinamica semf\alu lui inreg istrat şi tolodata să redl.lCă zgomotu l care apare
i n paulele semnalu lui audio util,
Ce r inţe l e menţionate sunt Indepli·
nite de sistemu l de P<lla,izare care
foloseste curentu l alternativ de
ina ltă
frecvenţă,
Această
căru i frecvenţă se situează deasupra limitei superioare a spectrului
de frecvenlă sonor (f P<llarizare _ 50
". 150 kHz) şi a cărui amplitud ine
este mai mică decât a cu,entu lui de
ştergere (deci nu se atinge saturajia
magnetică) . atunci pe banda mag-
metodă
permite obl inerea unei dlnamici a
Înregistrării de cea 60 dB. Un raport
semnal-zgomot
de
valoare
asemănătoare şi un zgomot de rond
minim in pauze. Concomaent , pro·
centaju l tolal de distorsiuni THD
scade sub 1%, astfel IncAt la ,eda,e
inregi strarea reflec1ă prac1ic Întocmai semnalul audio origina l.
Pent ru a uşu ra Înţelegerea
fenomenelor care au loc la inregistrarea
magnetică
fo losind
pelari;ulrea de cursnt alternativ se
lac i niţial cAteva iP<lteze simplificatoare, ulterior aducăndu-se co rec:ţii­
le necesare. Se presupune că forma
repart iliei cămpulu i magnetic În
Întrel ier esle dreptunghiulara (creşle
24
de la zero la Hmax pe o distanţă
foarte scurlă, îş i păstrează această
valoare pe toată l ăţimea ÎntreliefUlui
şi apei revine la Ze rOpe o distanţă la
fel de scurtă). Dacă prin Înf~şurarea
capului magnatic de inregistrare ci,cu l ă numai curentul de pola rizara, a
, e""
_ BA, ..
13
TEHNtUM sepl embrie 2005
HI - FI
nellc! se Inregistreaz.l acesI semnal uUrasonor. Inregistrarea asle distorsionatA datorită nel iniarit~1iI caracteristic~ Srem .. I(H), iar inducţia
magneticA remanent6 Srem este
ce r8CIenzatA de prezen!a armonici
de ordinul 3. Dup~ ietirea din zona
IntteUerulul, datorită fenomenului de
t;lemagnetitare, care se man/leStă
cu atât mai puternic cu cât frecventa
semna lului InrsQistrat este mai
mare, 5erooalele Inregistrati sunt
atenuate. in momer!lUI redâli apare
ti fenomenul da lArgire a intrelifln.dui
(fenomen ce se va stud ia ulterior) ,
cere se manilesUi mult mai irllens la
lrecvenţete
l nane. Practic, se
erHază
nouă atenuare a semnalu l ~i de polarizare inregistrat.
DalOl'itâ /aplului el amp~rocatorul de
redare aste construit II$lIeI lnclt sa
lucreze numai In bande de
audioireevenlA. CiI rezultat final se
obil""
alenwre considerabilă a
semnalului unrasonor inregistrat deci. o tensiune electrică ce prezint6 amplitudine foarte redusi (cornparabilll cu cea a 19omotulul de
Ior!d). Acest semnal ulttaSOr1Or r'II.I se
poate percepe de catre organul
auditiv UIT\8ll (urft<:he). Semnalul
ullra$OOOl' se poate lOIu~i auzi dedi,
printr-un art~iciu oarecare, banda
magneticA Inregistrala se deplaseazA prin fala capului maptie de
redare cu viteză cere are un ordin
!le mArime mai mic decât cellni1ial.
In acest mod se micşorează
mecanic frecventa semnalului inregis lrat. Spre exemplu, daci s-a
inregistrat banda magnetică Ioiosind
.., semnal ultrasonor cu frecvenţă
de 80 kHz, iar la redam banda se
deplesea u. de 10 ori mal Incet,
curantu l de polarizare se aLJde ce un
S8fIV1al da audiofraevenţă de 8 kHz.
faptul se poate evidenlia la pornirea
cesetof<)lltjlUI (porniraa mecant&mului de antrenare a benzii magnetice),
dind, dacă ,-a Inregistrat numai
curentul de polarizara inilial , se
aude un flUierat a carui !recven)ă
creşlo şi Intensitatoa scade pe
mAsura
cre~terii
vitezei
de
anlranare a benzU magnetice. In
momentu.1 atingerii \/Itetei de reg im
a acesteia, fluieratul cfspare com plet Dac! la bornele capului magnetle de Inregistrare, pe l'nllă
curentul de po larizare de Tnaltă
frllCWnţă se adaugi un culent continuu, rezt4tatul este obtI'leree unui
~u,ent a~ernativ sinusoidal u lmet~c. Inregistrarea se face Inlr-un
°
14
°
°
°
1
•
T EHNIUM Iept"mb~le 2005
mod similar cazului polarizAfij In
curent continuu. Iar semnalu l de
TnMltă !recv&l1jă r'II.I mal este distorslonal. Se oI:Ifi'Mt In linal o magnetl ure eon!inlNl a benzii magnelice
cărei a I se l uprapune magnetizarea
alternativl datoratA cămpolul maQnatie de lnaltli frecvElfl\ă, alenuat4
datorită cauzelor menjiorlate anterior. La redare răm âne numai electul
că~1uI magnetic continuu, ca,e
eraeaz.ă o i'lduc\ie magnetică ramanent;! de valoare constanlA. Datorita
acestui fapt,la redare nu ar trebu i s~
se audă nimle (nu se induce nici CI
tensiune eleetromotoare). Apare
toluşi zgomotul (IAşAIt) provocat de
I'I8Omogenltataa benzjl magnetice,
Ienornen foarte asemănător celui
obtinut la In~trarea cu poIarlzal1l
de curent continuu.
Să analizAm sltua11a In care la
bornele eapLâlI ~ de inregistrare se InsumeuA cu rentul de
polarizare cu un curent alternat iv de
frecvenţă audio (Insumare şi nu
moduIajie, deoarece se presup~e
o earacterl$ tică de transfer liniară a
elementu lui de insumatI. Valoarea
Inslanlanee
a curentului de
audiofr&C\Jenţă
Objinui
prin
Insumarea celor doi curenll este
egaIa cu media aritmetică a ~810.ikl,
"'stan&anee proprii CUfbBi In!4şură­
toare, JAF .. ~1+12)1'2. carnCleristica
rezunat4 nu este simetrică fală de
axa de
a
simetrie ln~ialA
celor doi
curenţi,
iar cele doua curbe
Infăşurltoare sunt In permanenţă la
aeeeaş.! distanl-l una faţli de cealaltA
(vezi figura 13), Cei doi cUfen1i de
Irecwn1a diferite se pot separa ralativ u~ (cu ajutorul unul filtru trecejos). In cazul In cere Insumarea
celor doi curen~ se face pe o POflIune ne l iniară a caracterlsticii de
inSUlTla1& (ciad modlllara), senv\8Jul
,?Ial are trei compoueme principale,
" anume semnalul Ofiginal 00 inaliA
frecveniă, semna lul su m6, fi+la $1
semnalUl diferenţl, fi-ta_In acesl caz
sepa ralea
componenltl
de
aucliofrecverllă eu frecvenja fa se
poate tace numai cu ajutorul unul
element neW'olar (detector neIiniar,
diso;riminator etc. ). Se observă ca
Tnatta frecvenţă moduIatl este In
permanen1ă simetrică faţi de a~a
abscis,lor_ Aplicind la bomele
capuk.Ji magna!ic de Inleglstral1l ..,
cu rent obţinut din combinarea
curentului de audiolrecven1a cu cel
de i nalt! 1n:!cven!6, la o \/Itază de
depla!!-ara a benzii magnetica destul
de mara, curentu l de audiofrecvenla
se ~te coosldera cootinw in inter_
valul de timp In cefe o particulă elementară a ban~ magnetice treca
prin fala IntrefierUlul, Pe bBnda magnetiel se inregistrMzli componente
ce preZinta ambala trecYente.
DatoritA alurel caracteristic;; de
25
HI - FI
translu. dinamic. Brem • f(H).
curentul de ina!tlI~Iă este dis·
torsionat (ca ~ In cezul In care se
In registrează doar cu rentul de
polarizare).
Curentul
de
audiofrecventa IlUpn!lPUS este lros6
nedistorsionat. deoarece valorile de
,
...... sonom. Ampitudw.ea 101este de
2·3 ori mai mare decit afll!)l~!rlnea
semnalului 00 audiofrteWf1 ţă şi ar
putea produce disto rsiuni nellniere
In moment ul amplilicArii semnalului
aLldio ut~ de către amplilleatorul de
auciolreeven\ă. COnetUl ta lm&dială
15
vârf ale semnalulJl total se s~lMIaz6
pe portiunile liniant ale caracteris1ici
de tmns1er. Valoaree Instantanee a
inductiel magne!lce remanoote de
audl olreevenţ! sa dete rmin A din
aemlsuma valoril or Instantanee ale
u racteristD totele (vezl ilgu ra. t 3),
şi anume 8RAF • (BRI .. BR2)12. Tn
c.zul ln cant curentul de potaril.a re
cu frecven\ă lnatll prezintă asimetrii
datorita aparijiei armonlcii a doua
(deci, dacA ere o componef1tA 00
curent conti'1uu), aceasta se inre·
glstrează pe barrda magnetică şi
induce in capul magnetic de redare,
dator~~ neomogenMlii benzii, un
zgomot puternic. ca urmare a aces·
tui fapt. este absolut oocesar ca
pntzenţa componenlel de curent
con~nuu să rle eliminatA comptet de
la bornele capului manetlc de Inre·
glstrare. Se observ! cA Inregistrarea
cu poIarizare de InaltA frecvenţă
laee ca pe banda magnetică să lie
pracllc Inregistrate douA semnale
electrîce, şi anume semnalul de
audlofrecven\ă şi semnalul de
frecven\A inaltA.
Acesta din urml Insă nu se
poate auzi la redare deoarece &1
este situat In banda IreC\H!n1elo r
este Pl"ezenţa absolut necesară a
unui Ilitru tr_iol, conectat In
Ian1u1 audio 00 II.ICCede capul mag·
netlc 00 redare. ~tf\j atenuarea
semna lului de frecvenlă InaM . Se
observA cA pentru fiecare curent de
poIarlzare de ;MltA frecvenţA care
creeuă un cămp magnetic de
I!IITIpiitUline Hl se poate eonstrui o
caracteristică de tmnsfer BRAF _
I(HAF) pentru H' . COIISlant.
Constru Cl'a dlagramei din f igura
14 se bazează pe leptu l cA acjiooea
c6mpului magnetic de audio ,
I recvenlă HAF are ce rezu ltat
muteree puoctelor mijlocii ale sinusoQei ce reprezinti curentul da
auciolf8CVl!f11A la drea,lla şi la sttm·
ga pe caractenstlca de transfer
Brem .. f(H). Pootf\j obllnerea carac·
leristicii 00 transler BRAF .. f(HA F,
H~) se mută practic caracteristica de
tren sla rinilială Br " I(H) la dreapta şi
la stinga origini i axelor de c0ordonate cu o valoare &9iIIA cu amplitudinea ~Iui de polarizare 00~Ul. Uherlor, se delernW1A semiSlIma Inductilor magnetice remaMnte BR t ~ BR2, aflate pe ordenatele celor douA diagrame BRI ..
I(H) şi BR2 • I(H). Rezu ltA relaţia
eRAF • (BR I..aR2)f2. Unn:t toate
punctele determinate In acest 1&1 se
obţine caracteristica de transler cAutatA. BRAF .. I(HAF. Hit), pentru Hit
.. consta nt. Se observă Imediat că
acţiunea polarizarii lolof,i f"ld un
curent de lnahă l recvenli eorostă in
nnlarizarea earacteristici de transler
Brem .. I(H) In jurul ons;ntl ti prelungirea portiunilor liniare ale el Iată de
B~ualla polarizării In CUf&f1t conti·
nuu. Camcteristlea 00 transfer BRAF
• I(HAF, Hit) ne indicA porţ iun ea li·
nuri ca re poate fi folos~6 pentru
imprimarell benlji magnetice, şi
totodatA panta acest,i porţiuni.
Pentru fiecare arnpl~!rlne a cAmputul magnetic de inaltii Irecven)ă Hit
se obline o caracteristicA cismcta.
BRAF • f(HAF), cu o pantă şi o
porj lune liniară proPl"ie. In figura 15
sunt reprezentate dilerite caracteristici BRAF • I(HAF), pentru cAteva
valori uzu~ 1e ale câmpulul magnetic
de lnaltă Irecwnlli Hil. Analizând
gupul de diagrame se observă cA
penuu valoarea Hn .. O, tbgrama
rezultatA reprezintA caracteristica
de transfer i'1111a1A Bram . f(H), care
implici
distorsiunile
na llnl are
ma~lme (ca rul li psei polarlzMi). Pe
masurA ce creşte amplitudinea câm·
putul mBlTletic de lnaltă frecven\A
H~. se observă cA se mare~e şi
pOrţiunea li niară a dlagrameler
eRAF .. I(HAF)_ />entf\j o anumită
valoare a cimpului magnetic Hif, se
observi că porţi""ee IlnlerA oste
maxlml. In această sltual le Sll pol
inregistra semnalale audio de amplitudine mare, IAră tlstorsluni şi tot·
odaI! cu un raport $eIMal·zgomot
foarte bun (maxim).
MArind in conjjf'Ulr, ampli·
tudinea cAmpului magnetic H~, se
ob.servA cA porţiunea ~nlarA a ca·
racterl stlell BRAF • F(HAF) se
m lcşorea d. iar pan ta el creşte .
Acest lucru esle echivalent la redare
cu apari)la unei tensiuni de
euciolrecven)ă mari, Insa CU distorsiuni THO Insemna te.
MArind şi mai muW amp!~udinea
campulul magnetic Hil, se observa
cA porţ iuoo~ liniafl1 a C8racteristicii
BRAF .. f( HAF) creşte, dar totodat~
panta el ~. Acesta conctuzii se
pol sintetiza Pl"w. oonstf\jlrea simullan!, tlagrarnelor THD% .. t(ln), şi
UAF .. f(I~), prezentate In fli\IfB 16,
...
,
THO% • procentajul da distorsl·
uni arrnonlce nalinia..;
Ii i . curentul de Inalti frecve nţă;
TEHNtUH septembrie 1005
•
HI - FI
UAF
•
tensiunea
de
la bornele
capului magnetic de redare.
Se observa că minimumul dlstorslunilor THD nu are loc la aceeaşi
valo~re a curentului de poIarizare
pentru care se obţine maximumul
tensiunii de radare UAF. Minimumu l
procentajului THD se obţine pentru
dou/i va lori ale curentului de
polariza re. şi anume lifl şi iif2'
Dacă pentru polarllare se alage
valoarea curentului lifl' Ia mici variatii ale acestuia (spre exemp lu,
îndepărtarea accidentală a capului
magnetic de inregistrare de banda
magnetică) se obţin creşterllmpor­
tante ale coeficientului THD, deci
mari distorsiuni in ceea ce priveşte
selTll1alul audio util. Datorită acestui
fapt, in practică se fo loseşte valoarea lif2' un curent de polarizare
de 2-3 ori mai mare ca ampl~udine
decAt va loarea curentului de
audiolrecvenţă. Această situatie
corespunda celui de-al doi lea minim
al coeficientutui THD. O creştere
exagerată a curentului de polarizare
nu se recomandă, deoarece acest
lucru are ca efect mărirea efactivă a
intrefieruhJi de hJcru propriu capului
magnetic de inreg istrare. Faptul
i mp lică o dispersie mai mare a cAm·
puiul magnetic de polarizare Hif'
aplatizarea formei distribuţiei câm·
plJlui magnetic deoarece in această
s ituaţie ar apărea foarte pf()llunţat
componenta sa transversată . Un
efect imediat este demagnetizarea
parJ ială a benzii magnetice după
i nregistrare.
Fenomenul
este
deosebit de accentuat în cazul
înreg i strări i semna lelor audio de
Irecvenţă inaltă. Alegerea punctului
de foocţi onare optim este In practică
deosebit de difici l ă, deoarece în
afara considerente lor menţ i onate
anterior, variaţ i a curentu lui de
polarizare iif infiuenţea4ă şi alţi fac'
lori În afara procentajului de dislorsi·
uni THD (zgomotul, banda de
frecvenţă transmisă, electul de
copiere al benzii magnetice etc.), un
att factor important il const ituie
frecvenţa cu rentului de poIarizare.
Penlru ca lnf/işurătoarea caracteristicii BRAF .f(H) să urmărească precis semnalu l electric inregistrat cu
frecvenţă situată la lim~a superioară
In banda de audiolrecvenţă esle
~udiolrecvenţă obţinută
!
,
T EHNIUM septembrie 2005
necesar ca frecvenţa curentu lui de
polarizare lif să fie cM mal mare. Ea
nu poate lua totuşi valori prea mari.
datorita faptu lui că pierderile in
capul magnetic de Inregistrare cresc
accentuat o dată cu mărirea
frecvenţei curentului de polarizare
lif. Spre exempfu, dacă În jumătale
de Intrefier se doreşte să avem 5
variaţii de ampl itudine, Iar lungimea
intrefierului este de 40~m , lun gimea
de unda )"if a curentu lui de inattă
Irecvenţă IiI are valoarea )"il ~ 20/5 ~
41'm. Pentru o viteză a benz ii magnetice de 76 cmls se obţine:
F. vn... 76 x 10. 2/4 x 10.6 .. 19
x 1O+ 4 Hz ~ 190kH4.
Din considerente practice . care
Includ creşterea pierderilor In mate·
riale le feromagnetice o daM cu
creşterea frecvenţei, de obicei se
lucrează cu o frecvenţă a curentului
de polarizare iif de cea tOO kHz. Un
alt conslderent care optează pentru
o frecvenţă mare a curentului de
polar izare iif este faptul că.
deoarece In mod practic caracteris·
tica BRAF • f(HAF) nu este perfect
~niară. apar distorsiuni de intermodulaţie TID ale inducţiei magnetice
BRAF. Acest fenomen Im p l ică
apar~ia tonurilor de inteferentă dinIre armonicile semnalului audio şi
curentul de polarizarB In (distorsiuni
TtD) . D i ferenţele fii - fAF se pot
situa In banda de audiofrecvenţă
cauti\nd fenomene deoseb it de
neplăcute În momentul audiţiei pro·
gramu lui sonor. Spre exemplu:
Fii .. 50 kHz, IAF . 9,8 kHz
Armonica II: fA2. fif- 2fAF .. 50·
2x9,8. 30,4 kHz
Armon ica IIt: fA3 • m - 3fAF "
5O·3x9.8 _ 20.6 kHz
Armon ica IV: fA4 " fii - 4fAF "
5O.4x9.8 ~ 10.8 kHz
Armonica V: IA5 . fii - 5fAF ~ 50·
SX9,e • 1 kHz
Se observă că arnlOO icile IV şi V
se
s ituează
În
banda
de
audiolrecvenţ/i şi. deşi curenţii IA3
şi lAS corespunzatori au amplitudinea mică. se insumeză Cu
curentullAF (ce determ i nă semnalul
audio uti l), fapt deosebil de nep lăcul
in momentu l audiţlei programului
sonor. Datorită acestor conside ·
renle, o dată cu folosirea unei ca·
racterlstlci BRAF • f{HAF) cu o
l iniar~ate cât mai bună, se caută să
se lucreze cu un curent de
polarizare in de frecvenţă cât mai
mare. in acest caz fenomenele de
Interferenţ/i genereaz/i In banda de
audiofrecvenţă armonice cu amplitu·
dini foarte reduse, practic insesi·
zabile In momentul audiţiei programului sonor.
(Continuare În nr. viitor)
16
ZI
PREAMPLIFICATOARE
AUDIO r - - - - - - - - - - - ,
HI-FI
Ing. BARBU POPESCU
in cele ce
u rmează
sunt prezentate
schemele 6e princ ipiu a două p,eamplificaloa re alid io şi o varia ntă de bloc de ali-
ma!!la,e,
In figura 1 esta
prezentată
unui pream piilicator care
•• •
schema
Ul l lizează
cir_
cuitul co rector de Ion realizat cu
potenţio me l,el e P2 (,rabi,,") şi P3
("bass") şi piesele aferente. wneclat În
bucla de ' lIacţle negat ivă a un ui cirCU it
intograt TLOn.
Potenţlometrul
Pl
serveşte
la
reg larea VO lumului, ia r P2 la r8\llarea balansu lui; K l este comutatorul monostereo. Pentru reglarea volumu lui, in locul
lui PI se
recoma nd ă
fo lo sIrea unul
potenliometru cu pr i ză şi a reţe l e i corespunzătoare de corecţie fiziologică a ""Iurnului.
Perfo rmante le obţinute sunt
Nivel de intre re:
N.vel de ieşire :
150 mV
IV
Coreq ie ton "bass": :t16 dB la 20 H~
Corecţie Ion "treble" :t t6 dB la 20 kHz
Distorsiuni armonice: ,;0,02%
Raport semnal-zgomot: 80 d B
Comutatorul K2 pe rmite realiza rea
unei caracteristici de frecvenţă linia re In
pozIţia "LIN"; semireglabilul SI (reglat
inil ialla cea 51(0) serveşte la egalt~area
nivelulUI de i eşire al preampl ificatoru lu l.
Dacă se doreşte re<:lucerea sens lbiInăl ii , A3 se poate eli mina.
Condensatoa rele C4 şi C5 se reoo mandli să fie bipolare. ia r Ct2 ş i Ctt
ceram ice.
Prin folosi rea unor circuite integrate
ma i pertormante (OPA 26(4), pertormanţele se 1mbunătălesc,
in ligura 2 este prezentată schema
unu i preamplilicatm realizat cu c ircuitu l
integral TL072. Comutatoru l KI serveşte
la se lectarea surse lor de sem nal, al cliro r
nivel de intrare se stabileşte cu ssmi.
regla bilele SI şi S2.
Etajul de intrare rea li zat cu l'!. TL072
şi piesele alerente are rolul de a amp lili·
ca semnalul aud io pâ n ă la nivelul cerul
de ca rectoru l de Ion. Pote nliom elrul PI
are ro lul de a reg la ba lansul mire canale
Semnalul amp lil icat eSle aplicat pr in
littrul A6 , ce teşi ri i de monito r şi oor9C·
loru lui de ton propriu-zis, realizal cu
112T1.072. potenl klmetrele P2 şi P3 Ş I
piesele alerente,
Schema coreClorului, p rel uată din
t9\lista W IRELESS WOALD nr. 1544, se
28
o
•
•
,
,•
L ___________________
1
TEHNIUM septembri e 2005
HI . FI
,
distinge prin simp litate ş i performanje foarte
bune.
Semnalul aLldia esla alanual inijial cu cca
20 dB prin inlermediul grupului R9, Rl 3, În
zona frecvenjelor medii, urmăfld ca refacerea
caracteristicii de frecvenjă să se obj,nă In
luncjie de poz ilia cursoru lui potenl ,ometrelor
P2 şi P3: cu asterisc sunt marcate capetele
care corespund ridicări i max ime a caracteristicii de frecvenjă ,
Semna lul audio co rectal este aplicat prin
comutatoru l K2 circu itulu i de controt f,ziologic
al
vo lumu lu"
realizat
cu
ajuloru l
potenliometru lui P4 şi al grupului RIS, R16,
RH, C1S. C14_Dacă nU se doreşte corecl'e
fiziologică a volumului, grupul se poate elimina. Con densatoarele C7, Ct4 se recomandă
să fie bipolare, iar C3 şi C4 ce ramice,
Reslul componentelo, trebuie să fie de
bună calitate, cu o 10i eranlă de 10%,
Performanlele oblinule sunt:
200 mV
Nive l de int rare:
Nive l de ieşire:
750 mV
Corecţ i e ton "bass·: : lSdB la 20Hz
Corecţie Ion ,reble- : 1506 la 20kHz
Distorsiuni armoniee: SO ,02%
~aport semnaVzgomot: SedB
In figura 3 este prezentată schema une i
Surse de alimentare care asi,9ură alimentarea
cu 15V folosind sursa de alimentare a etajului de putere, de cea 45+50 V: se distinge circuitul sup limentar raalizal cu RI. R2 ş i
diodele OI , 02, 03, 04, care are rolul de a
reduca nivelul te nsiu ni i de alimentare de la
50V la cca 24V.
Condensataa rel .. C3, C4, CS,
vor fi
ceram ice, iar circu itele integrate 78 t S şi 1915
vor fi montate pe rad iatoa re da 8-10 cm ,
Realizate cu componente de bun ă ca litate,
montajel e vor oleri depli nă satisfaqie.
ca
,
I
•
TEHN1UM .~pt"rnbd" 2005
29
HI - FI
_ ....Y
E
ONARII
...... 0
v
RCUSYICE
practice fundamentale pol fi def ini·
tarii.
ŞI
Despre ine1tIte acustlCe "eal puţin
bune" s·au publicat pAnA acum In
revista TEHNIUM zeci şi zocl de (uti·
cofe, fiecare cu part icu lar itAţile lor şi
cu dlVf!rse soluţii tehnlett de
irnbunătAp.e e performanţelor,
Solulii constructive de incinte
acustlCe sunl muniple şi dive<$Il, [)a.
oare sunl toete elOclenle intr·un
spaliu d~kX:uit Cu o suprafaţă 00
cea 25 m !Iau nici atAI?
Problema unei sonOlizărl compo·
lenle reprezintA In permanenţ!l un
$UbiEK:\ at cercetAlii ştiinlilice din
domeniul electroacust ic, Una este
sti facem sononzarea Hl-Fl in automobi l, altceva In camera ce tace
parte din apartamentul In ca ra
Hxulm şi Cu totul allfe l sa pun pro,
blemele pentru un spaţiu mare &au
IoiIrte mare (INlru, cmeme eIC.), ca
n nu mai VOrbim de SOnorizlr8a
spaţiilor dasch,se {stadion, leatru (le
vară etc.). OIn precoca sonorlzArilor
"de toate leluril(l" s-a constatat un
lucru uimitor: problema majoră o
C<lOstitu;a redarea corectă nGdisto'·
sronată Iti mal ales eorrgruenlă a
sunetelor de Ireeve<rI<'i Ioan. Deşi
amplificator'" audio trimite spre iti·
Clntele aCustice puterea electrică
bogată in gama de Irecvente joase.
boxele nu·şl lac daloria?
30
se pa.a că zona de lucru cam
redarea COIaclă, amplă şi
totodatA nedistorslonatA a sunete lor
de f.ecvenl~ joas~ reprezintă In
contInuare un subiecl permenent de
cereatare, Astlel sa explică toate
C(l(lstl1JC\lole. mai muK !iaU mai P~
sotisti(:e,ta, ale unor itlernte acustica
care in Urma Unof conSIderente teo·
retice şi ullerior practica, Iau pro·
pe"ii foalte mari, şi nu de putine ori
ne ocupA in apartalTl8l1t un spaliu
mam.
Industria prodrdtoa.e de difuzoare de joasa a progreset enorm.
Cu un difUZOr m1ativ bun $i cu o
mara delA de imagimr.lle tehnică sa
pot Qbţlne rezultate acustice foarte
bune. CUM?
Prima
condiţie
pef1!fU
o
sonoriUAI bună o conslltule PIOOJrerea unor djluzoare "cel pUI,n
bune",
DeSigur că prelul de cost al drtu·
zoare lQr rep r ezi ntă de ce le mai
mu lta ori O problemă majorA pe nt ru
constructorul amator, de, all1el nu
pretl $(1 poalel Nu vă bezaţi total pe
caracterÎ$tlcile externe ate d ilu zoarelor prezentate cu lux de amă­
nunte In cataloagele firmelof producAtoare. Ele sunt valabile pentru
un lot de difuzoa re, dar d iferenţe l e
pny~te
TOTUSI!
Avem iocrnte acustica realiz8te
de o firma (Lrleorl da prestigrul) $111,1
am realizat artizanal LrI sel da incinte acu stice, care la "ascultare" nu
confi rmA pretenţiile noastre eleclrOBcuSllce din dIferite motive .
Sunetele de Irecvenjli joa&ă şi
foarte JOasA nu $(1 aud, nu eXlSt.l!i
sau nu sun! p-u$(l In evidenţă (le
boxele pe car~ toem-alle-am realizat
dupA "proiecte competente",
UNDE ESTE "DEFECTl! L"?
Daloctele polIi mul1 lple, In primul
rlrnd. se conleazA lundamental pe
performanlele d ifuzoarelor acl'll.
zll'00Bte, cale lac pane din dotaree
Incintei acustice. Dacă drluroarele
sunt "60 mana B doua". nrciodata nu
~m pulea obline parlormanje HI·FI,
Pe de altă parle, un difuzor "buneste automalltl un d~uz(lf SClJlllp ce
PrG! de achiZIţII), care IIU eSle intl)!·
deeuna la 'dispotrţla linarv:.ar~- a
unul constfUC1Of de iocînte acustica ,
In a"A ordine (le Idei, o iOClntA
~custică , Ind,ferent de ti pul şi
r ~a l izarea el practică, reprezintA o
C(l<1strucţie
fizicA foarta bine
delrnM. Un centmetru in pfus sau in
minus la dImenSIunile ei fiZIce
mieşoreatil din start perlormanlele
Iri est lmate in~iat,
Un al1 conside rcmt exll em de
importanl îl constituie laleaua sepa'
ratoare. OI! dirijeazi practIC p-ula<ea
eleetrica spre fiecare difuzor spe.
cializat În redarN sunetelor cu un
anum~ ~n.J de IflK:\Ienla (joasA,
medie ~ inakA). O relea separa·
tQa re prost dimenslonat~ distruge
din sta rt perlormenlele difuzQare!or,
T EHN 1UM
~pt.,..., bri"
lOO S
•
Hl - A
care pot fi foarte bune, dar nu sunt
puse in va loare.
Să presupunem că am rea lizat
intr-un fel sau altul incintele acuslica
dOlate cu difuzoare foarle bune,
respectând ' stnet" dimensiuni le lor
fizice. Dar. efectuând o serie de
incercări practice. sunetele de
frecventă joasă "nu prea se aud" sau
sunt redate nesatisfacător pentru un
audiofil cu ureche muzicală. Cu alte
cuvinte, amplificatorul de putere
aud io este ' lini ar" ca bandă de
frecvenţă . boxele sunt real iz ate
"competent". dar. totuşi nu sună
cum trebuie.
CE ESTE DE FĂCUT?
So lutia tahnică e relativ si mplă. şi
anume: mărirea "d i r ij ată" a ampl ~u­
dini i semnale lor electrice de
frecvenţă joasă ş i foarte joasă. intervenind elicient in lanţul aud io pr9·
priu ampl~icatoarelor de putere. In
acest fe l se poate "compensa"
fUflCţionarea unui difuzor "de joase"
mai teneş. deja achiziţionat. parte
integra ntă a unei incinte acustice
industriale sau realizată artizanal.
Actua lmente, un ampl if icator
aud io de putere rea li zat de firmele
sl ră ine nu ma i prezintă corector de
ton şi nici vu-metru! Probabil că se
presupune că lucrează "finiar" (şi de
cele mai multe ori chiar o face), iar
orice comentariu asupra lui esta
inutil. GRE$EALĂ GRAVĂ! Dar, SUfprinzător, acceptată de producătorii
de ech ipamente audio.
Unii constructori de incinte acustica, "lncântaţ i" de tot lelul de indicaţii ale unor firme străine In privinţa
amortizarii reflexi ilor ş i a undelor
"stationare" din incintă. "lrldoapă"
traseul acusti c al sunete lor de
frecvenţă joasă cu materiallor>03bseftlan\. Solu]ia tehnică este com ·
plet g reş ită. deoarece conform
cercetărilor in domeniu l electroa-
custieii , rezistenţa electrică echivalen tă a comp lexu lu i difuzor de
joasă+ inclntă creşle O dată cu
m icşorarea frecvenţei semna lului
electric ce poartă informaţia sonoră
care priveşte sunete le de frecvenţă
joasă.
Astfel, deş i amplificatoru l audio
de putere este foarte bun, prestaţi a
lui devine indoielnică in zona semnale lor electrice de frecventă joasă.
deoarece "i i creşte" impedanta de
sarc i nă 'pe joase".
Aulomat puterea electricA debitată va fi mai mică acustic şi din
această cauză fl\l S(l aud sUflBtele
de frecvenţă joas;:!.
Evident că plină acum ne-am
refer it la ansamblu l difuzor "de
joase", foa rte tlun - incintă acustică
"aşa cum e". Solut ia tehnică imediată este eliminarea ' pllipum ii" de
material fonoabsorbant din i nc intă şi
doar tapetarea peretilor incintei
acustica cu el (strat gros de cea 7tO mm. amplasat cu precădere la
co lturi sau ram/orsări).
Intlimplător "am participat" la o
astfe l de modffica ra, iar rezultate le
elactroacustice au fost imediat concludente , rid icAndu-se automat
nivelul sunetelor de frecvenţă joasă
şi foarte JoasA. IflCinta acusti că a
"inceput să sune" cu totul altfel (in
sens benefIC).
Problema
I de In-
cinte acustice au incercat diverse
artificii tehnice. In scopu l de a compensa '"oarecum" acest neajuns natural, rezultatele practice nu au dus
Intotdeauna la obţinerea solutiei
optime. Compromisuri le fide l ~ ate i n
bandă aud io-consum majorat de
putere nu sunt totdeauna b ineven~e.
Pentru rezolvarea probfemei tretlu ie să fornlm "de la origine", şi
anume s ne reamintim că OSCiiajiil e
acustice. sunetele, au la baza in armaţi a sonoră cod ificată generată de
un semna l eleclric. deci pract ic.
pănă la urmă conversia energ ie
electrică - energie acustică. De aici
apare un considerent major. şi
anume: folosind "anumite" corectiii
in privinţa transmiterii energiei electrice care poartă informaţia sonora .
se poate amel iora prestatia convertorului eleclroacustie de tip incintă
acustică.
Cu alte cuvinte. acţionând corn·
petent "pe partea electrică". putem
să imbunătă,i m fundamental "pa rtea
acustică" . Iată că egal izoru l de
frecvente, ce aparat electroacustic
distinct. devine ca l puţin "inleresant"! EI reprezintă insa o investitie
destul de substanţial ă ca preţ de
cost, mai eles la produsele industriate realizate de firmele stra ine.
Iar dateta probfemei sunl clare:
"meduta" şi "lnalteta" sa aud bine.
clar, competent etc .. dar ' joesele" nu
prea sunt la nivelu l aşteptări lor.
IN ZONA FAECVEN TElOA
JOASE TREBU IE ACŢIONAT!
In acest sens propun o soluţie
tehn i că simplă. eficient~ şi cu rezultate practice foarte bune, de altfel
uti li zată cu succes acum căteva zeci
de ani, dar evident pierdută In
"negurile" Istoriei aud iol
Cu alte cuvinte, parafrazlind un
bun prieten audiofil, "nimic nu este
I
nou sub soare", cu
t2
TEHNtUM .epternbci.. 2005
~
24 V
31
HI - Fl
Insii că "ce este bun nu trebuie uitat
" 'r,tunenc-.
n artico lul
de laIII propun o
solutie electronicII de Imbunătătlra a
randamentu lul eledroacustic al unul
diluzor specializat In redarea
sunetelOf do frecventll jo<!sli şi
Ioarte joasă , irldilerent de bpuf incintef electroacust~ exist""'e in
delaraa audiofilulul.
Pracizez do la Incepul cA
ae.a5t~ sofuţie tehnicII 'nu lacO!
mlraoo le", dar reuşeşte practic sA
coboare cu a octava punctul de
taiare de --3dB al benzii de Iracven\II
loasa, pastrllnd In aceiaşi ~mp o calitate pellecti a raproduceril sonore.
Schema elecll'ÎcA a montajului
este prezentatA In t;gura alaturata.
StI observă cA eSle prezentată '0
s.ingurll cale" de eotec\ie il semnalului electraacustle provenit de la
amplificata/ul aud io de pute re, dar
c~alle căi (pentru semnalul stereo
sau QUadro/ S\..t identice.
Montaju este realiZat cu un circun Integrat do zgomot redU$. de lip
LM324, 11. 084, (Iar In locul lor se
pol folosi şi a~e circu~e inlegrate cu
per/ormanle "rapk:l ,i nezgomotos".
cara actua mente abul'ldi!: fn oIertele
firme lor străine .
Pentru o cale a şemnalulu i aoolo
se 'lOr folosi doua amplifocatoare
opE!f8.JionaIe, pemru montajul stereo
patru , iar pentru montajul Quadro
douIli montaje stereo identice.
Anali;dind sch&ml electrică. se
observă cii primul ampliricator ape18lional este ampl8.sat lnlr-o oonftguraţie electronicII de lip I~tru ·activ
lrece-sus de ordinul doi. Fr9Cvenla
lui de tAiere este de cce 20 Hz.
Acest lucru !MIII din start satu·
1111" amplificatorului audio de putere
cu semnala eleelrioe sub 20 Hz,
care pol proyenI acddell1al (Ia 18. lrad uctoore electroacustice de a~ tip
decit CD plaYllr-u1.
Din slart am ....itat ca incinta
acustică să davin6 "un tun subsonle". Evident, pulerea instalată a
amplificatorulul audio este relativ
mică, dar 8lllIf~icatea fi redarea
sunetelor sub 20 !-Iz polite in timp sti
l ie dezastruo;osti pentru stillAlatea
audio/jIului.
Peste 20 I-llllmplille6m -degaja\"
semnale de freevenlA Joad. Acest
lucru 11 lac all1t ampllllClltorul opera\OOal AI, cAt şi amplilieatoru l
operajlonal A2_
Stlobservli ca grupul CI , C2, RI
reprezinta un filllu treca-SUI
amplasat la intrarea n&lnvelSOIIre a
ampl~icaton.*..oi opE!f8.\iOOII l AI.
Cefe doua MIe trece-jos A3, R4.
C3, C4 şi R8, C7, C6, A7 sunt
emplasate In buclele de reacţ ie negativă de I reeven\6 aie amplifica-
32
Ioarelor operajionale AI şi A2.
Divizorul de tensiune As, AS aslgurA P.?Iarizare8 111 eurell1 continuu a
amp l,ficatorului opera\lonal AI.
Rezisterl\a R2 dellneşte Impedanja
de Intrar& a amptilicatorufui apenI\iOOIIl AI, iar II!nsl...,.. lui (Ia ieşire
(In curell1 continuu) poIarireaz,ă
dirad amplilicatoruf opeoa\iOnl1l A2.
Condenutoruf C5 reprezintA un Mraj
suplmentar allen$iuni de poIarizare
pentru cele d~ amplilicatoare
apemlionale AI ~ A2 .
Dar funcţionarea lor eficiantă In
oonfigumlia de filtra treal-jos se
bueaz,ă pe alegerea coreclll a va·
Iorilor eondef1saloareior C4 C7_
Daca panta de llliere 'pe JOIIS8" a
incintei acustice pe eere vrem "să o
eorllCl4m- este de 12 d81octav4, cu
general Intiilni! practic, rezullil cii
aste pe deplin posibil s! rea l izăm o
coraCJie perIIICIă la Ym lta de jos a
ber1zil aud io. deoarece oe le ooLJă
.mplilicatoare
oparaiionale
af!1llasate ca filtre trece-)os cu o
panta "invefsA-, ad ică de creştere,
au _ş i valoare. DaI penlrU a
realiu aceştlucru , pomirn de la incinta aCIIstidi oojll. pre~enta in lanlul
alectroacustic, urmAnd sll alegem
valori le optime ala celor oouă condensaloare C4 şi C7.
Acest Iu= sa va f _ In ~ie
de ~tul de tălBre le --3 dB al il'gltel 8CU$lice cam se corecteazA acusIic. Ta~1 de mal )o$ Cl4'mde vabriie condensa!oarelQr C4 fi C7 pentru
~ situal', adict pao;foc <lverse
Irecwrl\a de tăiere la - 3 clEI al& inclntalor acustice. O dati coracJia fiind
efectuatI, noua frecwnjll de tăiere la
-3 dB a incintel acuslice se
cIapIe$Eladi .., )os" ee ll"ecventă cu o
oc:I!Ml, fapt care reprezlnt.li un cilştig
,i
aeustie ap<9CiabiL
Deoarece montajuf este relativ
stmpk.l. nu am dat o $ChemA de
cablaj, cam evident $8 adaptează
tunclfe de tiput circu itului Integrat
aeh izi\lonat şi de gabaritu l componentelor I!~tric<:t paslYe utlizate.
Repet indi o data regulilo de
bul,
Iegăturf cat mal Kurle Intrn
componentele pasfve 41 aetiw;
lipsa buclei de masa :
traseu de cuadrl?ol al montaJu lui:
traseul de masll gros de ce l
P\l\in 3 mm;
case distincte pentru intrări,
1e,lre ti alimentare;
_
ecranarea montajului.
Alimell1area cu energte electrica
a montejului $EI va lac. de III o sursă
de tensrune contfnul\ stabllitat;\., cu
ten $lu nea de lucru cuprinsA int re
12V-24V. Consumu l da curent este
nes.e-mnllicativ (10-' 5 mA) .
Corectoruf de 100 prazentat se va
int&rcala fizic Înlra SlQ8 de semnal
şi empiiflCaloruf audio de putere.
Preeize~ cii montajul poete lurniza,
IArA p'!0blem&, un semnal eleetric
ampllllcat In zona Ir8C\lsnleior
joase. care depăşeşte lejer valoarea
de 4 Vw. După realizarea pnlC1 ic/i a
montajului, evident, ec ranat CQrl!SpunzOtor in seopuj pAatr'rW raportului $8.fI1nal-zgomot al ampf~ica\oru ­
k.lÎ audio de pUlefe, apare insă o
problemA. Anume: UNDE ALEGEM
FRECVENŢA DE COAECŢIE A
INCINTEI ACUSTICE?
Punctul de tăiere inî\ial de -3 dB
al Inclntel acustice nu poata fi
cunoscut praclic decAt cu un
eehlpament sofi~ticat
(cameră
SI.IrdA, microfon profeslonel, amplificator ultrallnear da semnal mic,
radresor de plllCilie etc_). Desigur
eA acesl echlJ"lfT'&rlt nu MI aM la
lno::t.mana constructorului amator de
Incinte acustice .
Solulla tehn icA o reprezinta
testarea prin in locuirea diverselor
valori ale condEmsatoorelor C4 şi C7
(vezi tabelul prezentat anterior). In
contormitate eu performanlele
Iniliaie ele incmelor elecllOICUstice
"corectate". Adevăratul audio/il dotat
cu ureche muzicaLA va sesize i'nedlat "cel mai bun razuRat acustic-.
Bibliografie
STANOM1A,D..
Electroacustica,
Ed.
Didactică
şi
PedaQOllic.!i, Bucureşti_ 1968
MĂRIAN. E.. Montaje electroaeostice Ht_FI. Editura TeIv"Ilct . 1997
- - • CoIec!ia revî$tel "Tehnium".
1994-2004
- , • Cofec\ie revistei
TAO NICS TODAY
ELEC-
INTERNAŢ I ONAL , 1900
TEH N IU H septembrie 1005
,
,
'.
,
Hl- FI
un etaj ' ctl!cod", AvantaJe'e acestui
'rl i/iciu sunt
A
Dator~i
eapacitAtiI pa.atite
mici se reduce tlactul "MILLER" p'&cum şi Interdependente dlnlr(l
folosite; grupu l L4, R41 se poate
eli mina, ca In figura 1.
Pentru • prlMlni apa ritia de
oseilil,ii se pol conecta eonden-
curentul ~ colector şi tensiunea
Uce a lui T2 ("EARLY;, ,edutânduse distOfslun~e In regim dir1amic.
B. Se
1mbool.tăţeşte
satOlllrfl eeramiee de 47Q.tOOO pF
Intr, bua f' colectorul tranzistoarelor finale .
Pentru cel care folosesc lroc inte
acusbce de 80. In Ilgur. 3 • este
prezenlata o Ylrlenlă a etajulul linel
c reşterea amp lificării
cu traru:istOllrfl compleme<1tare.
Pt/ntru cel care doresc să
foloseasci:l tranzIstoare Darlington
da ptJtere , În Ilgu r. 3 b 851& prezen tatii o astfel de variantă; $li distinpe
adaptarea eu '''';ele urn'litOlllItl.
C. Se obin. o amplilieere mai
mare Cu distOl'$iUnl ma. ""ei, Ceea
ee a perml,
partii flllale prin rOOlJCer,. va lorii
rezistenţei RIS de la 1800 ~ 1000.
compensand .... se
scădefea
ampli-
Introducerea dioO$l suplimantare
•
Ing. BARBU POPESCU
posibi l, nolaJiile componenlelor din
schema orlQinelii.
Pmci~1tIe probimle cere au
apărul In calul amplilicalorulul
OUAD 405 .U fost:
1. Dlltor" lu nile ,1 %gomotul
etajului d. In trare
EtajU l de intrare este rea lilal cu
circurtul integrat TL071 şi are rolul
de a amplifica selm.lul da intrare
de cea 15 Olt şi de a mel1\Î"e prin
inlermedlul reacţi ei Mgativa da
curent conllnuu tensiunaa de nul pa
sarcină .
p...,
Introducerea tranzistorului
TI3 şi a pieselor alerente (RE, RS,
DI2. 013) . bsI creal un generator
de curent ear. şunteală lranzistorul
"pnp" din atelul linal clasA AS al circuitu lui Intagrat, Imbunat6tlndu-sa
prin
asllal
parformantale ,
luncţIonarea In clasA A. Zgomotul şi
distorsiunlle
au
Io$t
redusa
mÎCŞO<And valoarea rezlsten\9i R6
de la 330kClia 180 kCl: va loarea lui
C4 a !ost mArită la l00nF, pentru a
mantme aceeaşi constantă de ~mp.
Conoensatorul C2 $1 'et:Dmandii
Mi tie nepolarlzal.
In colectorul trartllstoruLIi T2, in
locul grupului R17, C7 a losl intro·
dus tranzistorul Tl2, roalizAndu ·se
TEHNIUM septembrie 1005
Iicari i etajului de intrare, mantinandu-sa pe ansamblu aceeaşi sansibiI tata a amp/'dlcalorului.
Condensatorul
I20pF
conecteau In ooIectorut lui Tl2.
2. EteJul f inal
Principala problemA o reprezintă
comportarea mai slabă In cazul
lalosirii Inclntalor de Impadan)6
redusa (40 ). In acest caz, considefănd un c~enl de sarcină de 4A
(presupunem că limilltorul de
curent nu actloneeză) şi un leclor de
emplificare ~20 pentru T9, acesta
va necesite un c~ent de COIT\IIndA
de 0,2A. AcesI curent de comandă
mlIrit duce la cr8lfterea distofsiu11110r.
Situatia $1 pnal e remedia
Inlocuind trantiSlorW T9 cu grupu l
T9, Tl 1, TII ', ca In ligura 2, Pentru
TIO, TlO'. TII , T11 ', rwultate bune
au fost obJinule cu tranzistoarele KD
503 şi 2N 3n3,
Re'listel1ţa la R35 ş i R36 le ob ţin
prin conectarea in paralel a douA
rezistoare de O,HlI'JW.
Grl4lUrile 13, R41, L4, R37 au
roIui de a limite viteza de raspoos a
tranzist08l'lllof finale, precum ~i de a
"filtra" arm anlclle superlaare care
epar, In funcţia de tral1zistoarele
ce ,.
se
06'. Se remarcă rezistanţa R2, care
are rdul de a $e~ra clrcuilul de
mesă de inlrare de cel de i eşire,
slmbolizele In mod diterit.
PentnJ &implnicera, In schema
din figura 2 a !oat lolosil circuitul de
limita re de curent util izat ," aUAD
405-1; modillclr.ct R35 şi R36 la
O, I 015W, r.e poate adapta circui1u1
de limitate de le QUAD 4OS-2, nel
sup8I1or.
ModiflCllrtle propusa se pol epli·
ca (etaj de Intrare Ş~S8U elaJ linal) In
IUIlC!Je de l1eces~Ali la toate ~ari·
al1l"e de OUAD 4OS-112.
In revista "1'EHN IUM" rw. 7/1992
sunl prezenlate pe larg schema
amp lilicatarulul
QUAlJ 405·1,
Schema call1aju lui, canSlrucl ia
lIobinelof L.2 , L3, lA elc.
Componentele loIos~e Ir,buie să
fie de bunA cel~ale; atoo!Je le componentele )lira!" cere se ascund so..C
sigla unor firme renumile.
Teala variantale prezenlate au
!osl experimentata cu rezultale
foana bune; OUAD 41l5-R "sun;\"
practic la iei ce un OUAD 306 sau
'"
AutOOJI nu va l i IAcut răspunzAlar
pentru
eventualele
prableme
a păr ute din ~ina utitizatorulli.
33
,
HI - FI
, ,
G O
,~'±,i,ţ'~r~'!~'l'~"
"
"
....
;
,,
;
I
j
,
;
... I ! h"iI"t: ~
"I
li . ' ;..
; : ,....
l--"
mi
.,I
)
.
l l1
, 1
j
, , ,; ..
..
"1. " ,i , Hî,
,
,," ;, I
.':1
.... .,
'I ,
I
fi
i.,
~~
i
j
,
I
,
~ i;.j li !
,,'li
,
i'
__ n· ·;
!
I
•
,
i
,±:t
:1:1
' •. ,
.............. . !
;;
••
,
"
• 1
,,)
"
:.
l!:,
"..
•
~I
, ..
WH
n f!H!
l:
"
" "(Y; "
"'1'
i'1. !il i
r+
';' --+_~+flJ"L1-=,.j
II ! .1
,,1",
"
IT " ..
II!' ...,,-, .. I- "-c.-1,·;~-t---j-:Ic-.,.f
" i' l
,
.
!.-
:;I i I
" '-t....J
.,
L...ţ~!'~'=;_--1
"
,L.,' .'"-o','J' .J!:"r' "'•" '"1
, II
ii
·,''''.
·,.........
,!
1
[.,,'1 l il '
'~'J'J"'; '- ",!--L'-"'C "',
iIC:"f""""Ţ
.,;1.
I
..
l.u
• .
·~"
:
''l l"';l;;!
,,, 'i' 1
~~
•
34
I
i!-7'(
I
'
: I
·.............
... . . .. . ... ..........
. . "..
.
,.' "''0''''' ' ' ' ' ,," ""
,
,, ,
, . . '.
' ,<;
j4b ·;j
TEHNIUM septembrie 2005
--
- -
,
m
Z
R.u
Z
C
,,,
"
r<'..~
<,
d.
3
•,.
•
"
-
,..".
e,
h
"-,,
"
o
o
r..-
'">-t
," "-LI
~
~
~
c:z.........
,• •
II
JI.,
11161<
~
",~,
n.<>~
" '\' f ./'
3·":';'
,.. -
c"
:j~
,he....
c
"
,
ro
fI.~"'
~
.1.
'.
__ ...
~lo u"
7C"'
,("
'''''A
~::r
'."-4.
~".
'.
I
r"
I,",~ ,
"
-t:J~
2N~
.re
(CU'
--
7"' _
r.~
- ~,
-<J.,
/1...
" " .....
•.,/..
LM301A
~~ ;o.,m../)
7,
1
""''''~
••r
C/t.
~.;.A./Cw.
il"
,(JI
Na.a
T10. no', T11 . TI l' ~ KD50J (2N3773)
/1 ..
...
;:,~
I
"7'-'"
O, IJ<
•
~
t.",
U.n..
tr",,,"
150fl penlru le
L,
1;
".-
u.....
J'J" .... lf~
~
~
,;,,/"""'"
'".....
~
1> ,,, ... ..,.
ROE
,
,~
l'<./r
81
1_",:.
1~t..JC
'u
Jt.V,"",~
Ti,
~r:,;c,~
./
+;n'l'.
.u_e.. l!......
IV.
__
"',>.
r,.... ~
.
~
~J
,,,"'.,
'>
4•
.-
e~1
' )
Vr.
;o-
L
r:::.
A
''''
U"...
'"
no....
~~
C>,?
j,l~A.
'"
e
t~'"~r.l\....J..
'T'-I'"
C,',. "'~I"'''/'''~
p
.I. . ....L
z...R.,
Ci
~
,.
'"
u"....
H ; " 1"?--"/.Ir,
'H
<::tAr
' __
~,."r
~
"-1''''
f
""'A-
'4e~
164
-'-
JI.,r
r,
$!z
Cit
c,
......
"
.1
,...,..
J.l~ ....
6,6r
-tJ~
L~
4
"
r,.'
1",
"B~
,(»
'''F
"
~t4
c"J""
Z24
°/1:,.
1>"
'''''~'''J.
4'Cf~
1_ "'1';
I ,.....,
= ~
Ţ c,.'
I
";-S"/I .•~ .
~ ••
- ~.
J
'"
"
HI - A
>
,
l
<:
$
"
""
~
,
-,
<Y!
,.l
-'
"1"
~
• ,• ,
;;-" ~ ,••
ţ ii
~
,-"
~,
~
,
.
~
•"
d
"
q
o
q
g~
~x
ggi
••
",~ -
.ţţ~
..
""O
00
·
--~
•••..
• • 8_
., .,
u
~
>
-u
~
_o
,
.'-.
"
••
•
"
•
TEHN IUH septembrie 1005
r
HI - FI
Introducere. Dacă ar li să ne Iădm luaţ i de valul
d in electronică, constructia artizanală, in
SISTEM
realizărilor
cOndijii de amator, a un ul sistem audio de calitate pare
o acţiune hazardată din mai multe motive:
- confuzia voită şi creată de mai multe cercuri interesale că aşa ceva nu este posibil şi , la p reţurile actuale,
o asemSrJe8 intreprindere nu şi-ar avea rostul;
_ informa rea părtin itoare a publicaţiilor de profit de
pe pială, având la bazA interesul prod ocătorilor şi impo ,·
HI - FI
PENTRU
lalo,;lor;
- cu regret trebuie amintit şi faptul că mu lţi din cei
ca ro ar dori sA abordeze un astfel de proiect nu stăpă­
nasc noţiun i de bazA şi , ce-; ma i grav, caută să obţi nă
rezu ltate facile, fA ră il. dori sa aprofundeze partea leo·
reticli, II adevărat , mai grea, dar care le-a r pLJIea
dezvăl ui parlea cea mai interesantă: trecerea de le un
executant care reproduce un montaj deja re a~zat, la
laza mult mai inte resantă a kleilor proprii ~ i punerea lor
În practică;
_ de multe on avântu l celui inte resat este t/i iat de
·specl ali~tl·r cu o vast " cu tur'd e p rospect Ş .I d e o bieei
~i cu posibllit/il i matariale care te abordează "savanf:
Ce. bă. e,ti tu SO NY? Să-I' arăt eu ce mi-am trasi 'i iti
.,
prezintă achizilia: un sistem banal. de masă, dar cu
nu me pompos , care, d in cau za cofldiliilor ec(IIlOI'nice din
capita~sm ul romAnesc, este inacces ibil multo r iubitori ai
mu zicii de calitate. Am Intălnit de multe ori ~i cazuri in
care un sistem aud io a fost ach izll ionat doar ca o
AUDIOFILI
Ing" AUREUAN MATEESCU
Inclnr;} Volgt
1,3 - derleclor din spumă poliuretanicA (rszB de
50 mm pentru 1 ş/ dIl 100 mm pentru 3)
2
reţea dIl de
separare
4 -_ materiei
smortiZJtre
M
rl I
ete 1111 necessre pentru O pereche:
Flllil 977 li 250 mm, 2 buc.;
Spate 1100 JI 250 mm, 2 buc.;
Laterale /100 li 300 mm, 4 buc.:
Fund 282 li 250 m m; 2 buc.:
Cspac 264 li 250 mm, 2 buc.:
Perete Interlor 815 JI 250 mm, 2 buc.
-======================:
investilie
ce lada.ach
bine
intr-un living
100 mp" ' şi
iziţionarea
căruia de
a ,_____
contat doa r prelull
Realitataa zi lei de azi este relativ
comp led şi poli Înt ălni cele mai dive rse
cazuri. D acă un real amator de m uzică ,
dărurt de natură cu ambiţie , pricepere şi
perseve r enţă. dar cu posibiiităl1 materi ale
mai puţin robuste. doreş te să-ş i Încerce
forţele Intr-o Intreprindere de acest gen, îi
garantez că va avea reale satisfacJii , mai
ates atunci căn d rezervel9 fin anciare
alocate muz icii nu ii permit accesul la
ceea ce şi-ar dori, sau cand ce Îşi
permite din magazine "sună departe de
pretenlii le sale".
Primul lucru care treb uie avut În
vedere este că nu trebu ie abordat acest
oomeniu cu ideea greşită de a construi
"CEL MAI BUN .. ." d in lume, din simplul
motiv că aşa ceva NU EXISTĂI Ce place
unei urechi este departe de a satisface
preten ţiile alte ia şi aceasta se poate
constitui În a II-a lege a Inaltei fidelităIi. O
altii abordare greşită este aceea a ideilor
preconcepute, că numa i un anume tip de
schemă sau de componente poate oferi
cele mai bune rezultate. Nimic mai g reşrt!
Important este să oblii sooelu l pe ca re-I
ooreşt i, care te satisface atunci căn d
ascul ţi discul la care ţ ii ce l mai mult Şi
asta indiferent de tipul incintei, al
amplificatoru lui sa u al CD-playerulul. Cu
modni cările d e rigoare, se imp un e zicala I =fol",z"z~
din batrăni: "Nu-i frumos ce e frumos, e
frumos ce-mi p lace mie!" Hilar. dar
adevă rat câte feme l ar II rămas nemări ·
~
tate da că nu ar fi existat găooirea care a
dat naştere aceste i zicale popu lare. perfect adevărate şi In domen iul in d iscuţie.
TE HN IU M septembr ie 2005
'" i
I
I
-
",
25<>
.{-.\
Tj
1<
li-
P I
I
I.
I
1
~
HI - FI
2
"'
~~
..
j
•
~~"
",
•
~iI"'"
2.35",K
c, '
F
II"ţ..l
•
-
"""
Reţeaua de seplJr/Jr6
Bobinele se execută fiiri miez, cu drmii CuEm flJ
'mm
obţine din 10,u: + 6,8 p.F
C2 vor avea montat tII paralel c;fte un con·
densator de 0,1 pFl100 V, tip MKP sau MKT
CI se
CI
şi
Cerinţele Impuse unui sistem audio/il. Nu voi trece
la o ÎnşiraTe de norme şi parametri tehnici care trebuie
respectal i pentru Incadrarea In standardele din domeniu
pentru d rllJ este cazul. Cine doreşte poate să abordeze
problema profood; surpri:w ve consta In faptu l că un s;stem a l cătuit din componente ca re respectă loate
norme le scrise nu va trece proba unei BudiU; oo lecliVll ,
unii dintre participantii ta audilie consider,lnd dI sistemul
are diferite "delecta de audi\le": timbru neplăcut, SUM!
obositor. lipsă de transparenţă, li psa unor deta lii sonore
etc. Aceasta dator~ă faptu lui că percepţi a urechii umane
nu este aceeaşi de la o persoană la a lta. Vă gând i!i la ce
s-ar aiunge dacă toata urechile ar avea aceeaşi percep!ie~ Un singur producător a r produce toate componente le: incinta ideală, amplificetorul ideal, suma da
sem nal ideală ele. Cumplită viziune! Cu ad9\lă rat cam ..
"comunistă" .
Incinta acustică. Denum ită
pe bună dreptate "Ve riga slabă" a
l anţului audio, incinta poate
aduce cele mai multe neajunsuri
În
ca litatea
acestuia.
Randamentu l slab de transformare a energ iei a lectrice În
energie mecanică (tipic În jur de
1%-2%) reprezintă pană la urmă
ce l ma' mic neajuns. colora1ia
timbrală. comportamentu l la puteri mari, Îm bătrlinirea mate-
riaJelor constituind dezavantaje mu lt mai Însemnate.
Reclame le prezintă d iferite traductoare (difulolare) care
echipează incinta X sau Y şi care au rezolvat nu ştiu ce
problemă deosebită, dar, Îmi pun înt,eharea de ce traductorul În cauză nu aste folosit in domeniut profesional? De Ce inc intela de referi nlă ut ilizează. Ia aproape
toate firme le de renume, traductoare profesionale sau
traductoare derivate din acestea? De ce firmele constructoare se laudă cu introducerea În construcţia oou i
d ifuzor a unui element ut ili zat curent la difuzoarele profesionale, sau, cu dotarea unei incinte llQ\J realizate cu
traductoara pIO?
8un.ul simţ ne trim ite cu gându l la o IOl/ica simpla: in
do!"enlu l profesional, ca În orice domeniU serios. trebu,e respectata anum ite condiţ" de calitate, fiabil itate
etc ., Care impun standa rde de ca li late a execuţia i , a controlu lui da ca l ~a ta. care asigură desfăşurarea In bune
cond.~ il a unor evenimente artistice. Cum se simt spectatoni , dar şi artiştii. dacă În timp ul concerlulu i incep să
se defectaze ampl lficatoarele sau se ·ard" difuzoare din
com~onenţa incinte lor de sonori",,'e? Desigur, estfel da
evenl,!,enta nu pot ti evitate 100%. dar un ech ipament
de caijtata reduce şansele de producere a unor astfel da
evenimente.
Dacă optaţ i pantru achiziţ ionarea incintelor acustice,
Încercaţ i să Intruniţi ma i multe elemente Înainte de a da
banii pe ceva:
~ ascunaţi inCÎnle le cuplate cu amplificatorul cu care
vor lucra, la volum mare, dar şi mic, Cu genurile de mu z ică pe ca re le ascultaţi frecvent;
_ ~ nu ascultaţi sfaturile altora, nu ai vor privi lung şi
tnst la sarcolagele cu difuzoara care au fost aroizilionate Într-un moment de entuziasm creat de prieten ii sfiituitorl sau de pl ăcuţa lucitoare ce ~rtli o marcli "prea
OOa cu nosc~!A·1 Nu este o garanţ ia jl calitA!i; in toate
cazun le, ma, ales in zi le le noastra. Ince rcali să atlali
car.a firme ce umplu piala da produsa ieftina ech i pează
săli de concert sa u studiouri da Înregistrare şi produc,
Încă, difuzoarele acasă, nu in strllfundurile Asiei, în
localii necunoscute şi namenl ionate in nici un prospect
sau broşură de reclamă. Preluri le mici in condi1iile unai
concurenţe acerbe conduc, chiar În cazul unor firme
cOIate excelent, la coborirea ştachete i. Afirmalii le unei
3
Schema eleclrlc' a ampliricalorulul
Toate rezlstoare/e sunt de
0,25 W şi maximum 15%
Condensatoare/e au tensiunea de lucru de minimum
'"
TI-T5 • 8C560C, tranzis·
toare la 45V/IOOO mA, zgomot
mic, câştig mare
T6 = 8D14O; T7 '" 8DI39
T8,. IRF530, HEXFET canal
N,IOOVI1 4A
T9 = IRF9530, HEXFET
canal P, 100 V/12 A
38
TE HNIUH septembrie 1005
•
HI - FI
•
Clreultul
Imprlmal
al
IJmp llllea /oru-
•
lui din Ilgura ;
la,a
plaea/IJ,
/45xll0mm
•
D
•
()
rev;sle de profil ce ridică În s l ăvi un produs nu sun! cre·
diblle In multe ca~u rl, fiind geOOr,lle de ,eClam, plătitA
de firmA şi de scojl'J1 com&J'Clal al publica!iel. n pkls.
lKeIe~ fraze scliprtoarB le veI; citi despre aR produs. al
allei firme. ~ urm4torul articol!
[)f,c! dor~i să aborda!; construclia unui &islam
logica vA va $p\ll'le ci un produs pro 8Sle de preferat
unuia "no Nlme", Cu pu~nă muncă pute~ să eonslIu~i un
tat
.. o
să
-
~'"
· standard izez·
i
1
.udio.
ampr.licalor sau o incinlA care poate concura cu cele cu
. EllÎdllnt eli
"m
pr9ten!lI. Ce' cale d ispun şi de o dotare mal bun!. sau
au 8cct1S le ea. po1 lace ~ determinA.i sau reglaje de acustica tip VoiQI, pe care t
wooIere. Acestea au tost
fill$ţe, In poste 40 de ani
de lucru In domeniul
bricolalulul· ml·au trecut
pr., mAnA mu lte rea lizari
de renu"..,. ca re nu $·au
ridicat i, nive lul acestuia.
In decursul timpului
am publi cat In pagini le
revistei destule scheme
de ampli ficatoare sau
0011$1".>01'; de incinte
aeusHee, pe cara le 'BeC>mand $1 acum pen1ru eA,
realizate IngriJtt. dau COOl·
plalA I18hslaC\ie reatlza·
torulul. Pentru el nu ne
vom Intoaree eeum la
reati~6rile
mai
vechi
(poale vom r_ni asupra
unora d,ntrB ele In aII
,b?; #r~/'u/.
numAr), \/Oi propune ceva
,f/Y.~ZD
6 ",
nou l tAt Tn domeniul
r ..., r,j" '" R SK /3f
amp litk;atoarelor, eAt şi al
TI,r2 r 2 ~II'H2",epd.?
Inqllalor.
~
~ .2~; 1'.9
7;;')7 _ :zM~ ~.&17/.39
In ultimul timp am eA u·
de incinta
tipuri de
"~ffi
ru
TEH NIUM ..ptemb.-;" 2005
39
HI · FI
dlspIXl (Tamoy 638 Profile
Plus) In ceea ce
,.
,••
.>
1lIo'''81l111 In
~.
priveşte
cAt
~
in
ceea ee priY8$Ie comporta-
mGr'llul la volum mic
I
t-H
şi
mare. c:oIonI~a timbfalli ş.i
echilibrul tonaI. Cei care le-au
8saJnat pAnA In prezent ro
au tlcu1 remarci deprecia·
tlY9, sermalAnd mai mult
dlferen!el, de presiune
sono,A (normala, pIOn
folosirea II trei woolere CU
SPL·uri dife rit&) ~i une le
dilerenţ'
,
•
~
•
I
lone le in
anu m~e
domemj de frecvenlă , rlOfme le de M ieI. Ca tWMler II
!ost utilizata. aceeaşi calclA
de m6tase de 28 mm prockJ.a de P. Audio. dar În Irei
variante diferite: PCT 300
P. Audio) ti douA variante
DT 300 şi D28N) produse
de P. Audio $1 comercial·
izale
de
MONACOR
seria
(Ga,mllnla)
In
NumDer One. Unimele două
au nanşele de dlmensilmi
I
mal miel. PentN ~ care nu
au probleme de spaliu,
recomand utilizaraa tipului
PCT 300 , carII as i gură o
dispersie In spaţiu ş i lor-
••
marea unei imag,ni sonore
exeeptionale comparatl~ Cu
produse de mare ,enume.
Incinta nu B'B dimensiuni foarte mari ş.i poata li
ex&Culalil din PAL CU
groSimea de 18 mm, tăiai
fnlr-un alelier specializat
pentru il se a$igurn. o asamblare u~ril, Pll\eile nu se
vor depoz,t., ei se VOf
a$.flmbla In t,mp cat mai
scurt d~ tilJere, pen1ru a
se evita delonnarea. Delal ii
de mOl'uaj am dat cu alle
ocazii. In cazul În care dori~
să ull liza!i PAL me lam inat,
elanşaroa şi lipirea se fac
cu silicon transpa rent, iar
asigurarea asamblAri i, În
ambele cezurl, se face Cu
şuruburi lip Rlgips 3.5 x 45
mm.
•
•
I
40
Pentru "purişti" men·
110nez că Inc'n1a este
deschi$;l, făr4 presiuni
int,me mari cere să I\ei:e$1\, utilizarea urLII material
mal gl'9$ $.fiU mal go"etI (q>
HDF). In plus, dimensiunile
f,zic' c. şi prezen1a
peutlelui InlerlOl' conferă
.vanlalul asigurarii unei
rigiclllA1i sporite $' reduc
posibilitatea fOl'marii de
unde sta1ionare. Dar cine
doreŞle poale uliliza şi aM
TE HNtU M sepu mbri" 1 005
HI - FI
~purl de materiale, cu re!lp9Ctarea dimensliWlor Inte·
rioare. Un Il'atament cu meterial bitumino&. IIWf1tua! In
plAci. nu diUl'oHzl. din contră. mai ales dacA eonstruede materia! adecvat. 5G pOale tIImu $1
plutj
ei de circa 5 mm gmsme, CBle va fi UpltJ pe
pere! intel'ÎOli paraleli (Iateralll- DupA d&finiliYarea m0ntajului ~eIof componente (tra<Loctoare, retea de
sapa'Me. coroedunl ale.) 5& va plasa in interiorul incin·
tei o fl$1e de material ti{l MineU, vata $!ntetiellolosU ~
dptu$,at.a llelroeklr de Ilună, având grosimea de 30-40
mm, !ăjlmea de 250 mm ~llungime3 de circa 1500 mm,
conform figurii 1. Dupa eceastă operajie se va trece le
conectarea $1 montarea lrad t.tetoarelor In fiecare Incln"
şi la efectuarel probelor de al.ldijie.
Dacă sa utilizeaza traductoarele recomarldale,
având In vedere ci dispersia parametrilor este mici, nu
$.Unt naeesare ajusIA" ale materialului de amol1lzafe.
Modificarea efontit4!il sau a calităţii matlll'lalull,jl de amortUare :r~~n g_ral, următoarele efecte (valal)llia orice
~de
IA):
- creşterea canmă!iI materialului 5& traduce acustlc
prin
cre,tlf88
volumului neintai
cu p6nA le 30.e,
N
- tE
"""
n!el o fonnA utilizarea "filtrelof pentru boxe- allate in
come<I, din urmAtoarele considerente:
nu sunt calculale şt optimiut& pentru traductoarelll specificate;
chiar reţelele de uz pro, vAnOJte de firmele de
profil, sunt conslrUite pentru ane traducloare;
produsele din comet! sun! realizate In serie, cu
componente ieftine. cu disperSie mare e YlIlolior şi
sollllii iefl'R;!. care nu respectj de cale mei mu~e ori
lrnperaliYale tehnice minima.
Utlllzaji, pe căt posibH, condeNlatoare al folie, cu
teflSiunea de It.teru de minimum tOOV ,i bobine fArlt
[I1 i81. CU sarmă de cupru emal lat cu dia metrul de 1 mm.
In cal eidrem. ut ilizat; condensatoare eleetro litice nepalarlzatll. Dacă aveţi r\(Ilăm urlrl, sollclta!1sprijinul redactiei
sau el autorului (0744·846.249).
Traductoare recomandate. Experlmenttirile efectu·
ate de-a tU flQUl a peste trei ani cu Indnte Voigt au arAtat
",
IA de
concepută In anul '928 ca o ncin·
in momentul de lat' este uti~zată ca
Incinta Voigt,
bandă largă.
,
-U"""'"
,.
....N """"' ...
- In cazul in·
VOlgt 5&
amoftlzeazl mei
Ik.
puternic woolerul.
frecvan\ll de rezo'
.
nanţă a acestuia,
montat In Inc intă,
....
creşte. controlAndu-se mai bin e
2~ 1?
deplasări l e mem·
branel wooferelor
cu FI < 40 Hz,
W!)ofere nerecomandate de altlel
,..~01
pentru ecest tip
L+
de incinte;
".,~
scAderea
cantit6ttl de materf' . 4c/P7/9
rial IonoabSOlbant
RoL .. ~4.t /.211' 517..,
T.l.
~,6b/35
pAna la e~ clu­
derea sa nu Nte
recOl'l'\flndst4: pe
unul din peretii
para leli
este
necesar. ptasarea unUI strat de malenal de amol1lzare
inch'ltli pe două căI, so/ufi& caro evlt4 ulllzarea In)' traduţ·
de 20 mm grollme penlru a preveni formarea undelor tor de bandă largă foarte scump , 1eu lim ltliri normale. In
plus. tehtlOlogia actuală poate furniza traduetoare care
stationare. Daci woolerut folosit este de cal itati $1 nu
apar relon~nţa nep lacute c are colorea~ă frecvenţele pot acoperi cu uşunn\ă domenIul al.ldlo, aslgurâ nd a
medii, se poata merge pe un minimum de material de InallA cal ilate a aooi!ie! ~I o putere acustlcl ce acoperă
amortizare. Numai testele de aud~le, preferabil ~.
cele mai multE! aplicaţ II;
mtiv (:IJ o tneint4 de relerin!~ de Dună ca~tate, pot indica
•
wooIeruJ utilizat nu ere cerinle sll1ctO privind
parametrii Thlele - Smatl sau orice a~l parametri elec·
soIuIla optimA:
- reZOf\8l1!ele In domeniul mediilor se rezolvA prin tro-mecanicl. Orice wooler de calitate poate ~ ldut cu
IfIQIOlo&re& 5tralUiui de material de amortizare plasat In rezuMate care depind In final de &lCper1enta celui care-!
utitizează. 5G pot utiliza wooIera eare au Oi, sub 0.5 sau
spatele wooIallAui Si III inceputul p61niei EIXI_=
- orice +/. i n exces inrălIIăteşte perIormell\lIa. peste această valoare. deci wooIere; racomIIndale pen·
Utilizare. lllldueloarelor recomandate v.tl lare$t& de 1IU incinle ba$$-.eI\el< sau wooI_ car-eucto. fără limi·
exparlen!& d~ictle' ln cazul In care şt experiel'l\8 (tv. nu tiri sll1cte. OricUm, In 108te cnorlte se recoma~ 8 nu
esle foarte vastA In domeniul constructiei de IflCinte.
se depă$I parametriI indica!1 <le proct.K:Ator. avlind in
Un ah elemant important este legat de re!eaue de
vedere ca ronta Voipt nu asigur' o IncArcare foa.l1e
$&p~lr.re. Valorile componenteklr au fost determinate
pronuntată a spatelui wooIerulul ca In cazul incintei
oop.tl multlpte experlmemlri pentru a se obtina o calitate Inchise sau bass-rellex. De aceea se recomandă premaximA a sunetu lui. Din mai multe considerente a fOSt calliie in aplica rea unor puteri mari pe wooferele care au
evitatA uti lizarea de reţllle de comlxmsera, ca re rezolVa
F$ < 30 H ~ şi Xmax relativ mic, pentru a se evita dislorunele probleme ş i craeati! alte le noI. Nu recomand sub
siona rea sunetu lui ~i avarleru wooleru lui prinlr-o
cintel
e,
:t
~
~""
•
,.
[J ~-,
T'
..
-{
«
7
TE HN tU M septembrie 2005
r-
e{.
- -- - - _.
~
.~
"" .
_.
rJG:l
.
41
HI · A
II)CCUrsÎe prea mare a membranei;
-Incinta sa poate utiliza şi ca subwooler (sta\lorwIr),
pentru tr&eluctoere ~te, cu douI bobIne, aSlg..And l,IIl ri$pll'lS In IrBCVI'IIJ\ă mult mai ~ear dedit l,IIl
subwooler bass-renll)C_
Pentru aceaslA incintA au bsI selectate douI tradur:toare care ,mbini pu<brmanle pro cu un pre\ de COSI
leAlut 1'11 de IradoeIoarele unor lirme cu mari preleoţll.
Acestetll sunt
- woofen.d 8f'W3 produs de Se-Ieniurn (SUA) la
locatia N din Brazilia, r:are a mai fost pre18l11at In
paginile revistei. Acesta are impe-dan\a de 8 ohml, o pIJter9 nomina lA de t 25 W AMS şi SPL _ 92 !I3I1W/1 m;
- ca twaalar a fost adoptat PCT 300, produs de P.
Aud io In Thailanda . Acesta are o calotă de mAtase
impregnatA, cu diametru l de 28 mm, care asigură O
reproducere WnearA p&ste 30 kHz. Hornul de cuplaj cu
mediul, cu dlametrul de 170 mm, asigurA O diSp&rsle
axcelantA a aun-Btulul, facilitând formarea unei Imagini
9t8111O largi şi proIunda. Tweeterul cispune de propria
oe
leltin ce se găseşte eurenl ln maga:inele
prolil.
Foarte multe alte indicalil au Iotl publicate in
nOOlllrele deja apărute alo te'IIstel, pe eare multi cititori
se plang ca nu Io-au pUIUl procurat Pol sA spun doar
alăt FACEJI ABONAMENT LA OFtCULE POŞTALE şi
nu vA rl'I8I puieţi plinge pe vitor de camn\D1e de
di,UZIII'I_ Dacă doriţi nIormalil suplimentare, ne puteţi
contilcla.
In numerele urmăloare voi reveni lsupn! utiizarii
djlu~oarelor coaxlale, dar şi la varienle ale incintei Voigl
CII utilizeaza Iraductoare de diametre mai ma" de 8 ",
re~iv 200 rTVn.
Incinta prezentatA In prima parle a arlicolutui are o
putere maximă admisă de 125 W, o lmpa.dantA de e
ohm i şi, foane imponant, o presiune acuslicA" de 92
d6l1W/1m (SPL m soun<! preseure lev&I). Valoarea
aceasta li asigu~ posibmtatea de a lucra In bune cond i1ii
cu amplificatoare cu pllleri de Ieşire relativ mici, cum
Bunt cele CU tubuti utilizata da audlofili. Dacl1lacam un
calcul simplu, bazat pa. taplul cA la dublarea puterii alee-
r- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ,
8
",
...
.....
,.;-;r-------,----r--r----.,. .~~
,,"...
trlO8
traduetorululaplicate
obJinem
o
Cf$$lIIre cu 3 dB a
nivelului
sonor,
2'~ ob\~am:
- 1IiI1W
921f1
- 1a2W
951f1
,!a4W
96!B
"'#!
,la8W
101!B
·1a16W
104!B
rY
-1a32 W
t07!B
-1';/
-1a\W W
110te
Z$,JJ,
MA opresc la 64 W
din mai multe considerente:
_ reamintesc faptul
ca o creştere cu 6 dB
a nivelului sonor este
perC8Ptd de urechea
umaNi ca o dublare a
nivelului sonor;
_ un niImI sonor de
110 de eslll aproape
da pra9!!! timitA de
s~ta al ura______________________________...J chil
umane un nivel
L
sonor de această vacameI'l1 de amortlzara ~I are o pI.ltere de 30 W AMS, Ioare poate determinB In timp defecte de percep1ie audiSF'L. 92 dB,ItW!l m faci litează realizarea re\elel de
tivi Ireversibile;
separare fărA alemante suplimenta re de adapta" a
_ ta 128 W se ajunge la puterea maximA a wooferucelor doui traductoare.
I\JI; apWcarea pe o durată mare a unul semnat electric cu
P.Audio produca mai mu lle variante ale acestui reuş it
aceaslA valoare are ca elect IncAlzirea boblnai, urmată
Ira!IuCtor, Inclus;v cu ma9'!et de neodimium, pentru
da o seria da aKe fenomene nedorite: creşterea rez isfirme ca MonaC(lr (Germama). dar care nu sunt echipate
tente; În c.c. a bobinei, fUnejionarea defactUOilsă a
eu hamul man1ionat şi nu mai au dispersia la Iei de pro. retelal de separare, cere nu me i "Vede- valo8rea de 8
nun\atA. Personal am tastat ~I aC9Ste variante, care au
ohml a iTlpedantei wooIerulut, ci o valoare mult mai
pa.rb'man!e comparabile cu lweetarela produse da cale mare, o posibilA şi probabilA ~~Ire a puterii aplicate
mai reruYllte li-ma, dar nu pol depăşi performanliltlputwlKllerului. soldalA CU "prAJlrea N;
lui per 300.
- pentru majoritatea amplillcatoarelor aflate In uz, 64
Cele douA tra<tuctoare sunt legate la o relea de se- W P!?B'a insemna pI.lterea pe care amplificatorul nu o
parare de tip BUllelWOJ1h cu panta de 12 !I3Ioctavi. ma. lMeazA "curată·, ci cu un procentaj de distorsiuni
Puri4til pot U1iiZa O placă de OOme care permite bl-lWe "fatal" pentru incintA: sinusoidale sum delofrnate, sem$1 bi........,g-ul, realil.tnd cele două secliunl separat. pe nelu! iljUngB aproape dreptl,lllghhAar, astfel cA etajul final
ptAcuta de circuit lipita direct de terminalele plicil de 1r1onsferi la ieşire un semnal cara are vabaraa tensiunii
boma.
de alimentara minus câţiva VOIţi, reţeaua de separ.ue nu
eooexiunile ~terne se axec~tă eu cablu pentru In- mal looC!ioneazll corect $ll_tarul VII primi mai multă
cinte, cu S8CIlunea de 2,5 rTVn (cuno!oCU1 sub denu- energia, p& care nu o poata disipa, cu consecinte cunosmlraa Monster Cat>le), În realitale acest tip de cablu cute.
pOate II procurat doar de la magalinul Muzica (Luxlona)
De aceea , ampllicatorul trebuie sA allll capacitatea
la ci rca 8 USDIm. Blneln1eles că se poata uti lil i $1 cel de a livra un semna l curat, lari distorsiun i, la o pulere
"'...' '
Z"
şi
42
TEHNtUM le ptembrle 2005
Hţ -
de tIouA ori mal mare decât puterea nomina lă a incintei,
ş i să
fie utilizat rezonabil, sub
această
valoare, pentrlJ II
fi siguri că la c.'l semnal cu d inamica foarte mare, cum
este În cazul muzicii slmlonice sau rock, vArlurii e de
semnal nu \101 fi distorsionate. Se poala spune eli şi In
utj li zarea unui sistem audio se impun un pic de cu~ură
$i bun simţ.
Dar să ne Intoarcem la punctul de plecare: o presiurle acusticâ de 92 dB In camera de audiţie este o valoare de plecare foarte buna şl cu doar 32 W se poate
ajunge la 107 dB (echivalent Cu un luneI In apropiere) ,
deci construind un ampl ificator capab il să liVr8le 50~
W, cu un coeticient de distorsiun i sub 0,1%. putem să
facem aud iţii pentru toate genurile de muzică. Am ales o
va loare II puteri i de ieşire destul de mldi pentru zilele
noastre din considerente prar:tice:
_ amp lificatoru! trebuie să fie relativ simplu de executat şi reg lat. Aeproducerea unei scheme ce poate livra
500 W/canal nu garantează că veţi putea obţine această
putere_Din experienlă ştiu că un număr Insemnat din cei
care au abordat ast el de construCj H, fără a avea experien1a necesară , au plâns bani i ce s-au dus pe apa
Sâmbete i când amplificatorul, "din cauze misterioase",
s-a ars;
_ la puteri relativ mici, problemele de rezolval sunt
mal puţi ne şi mai ietllne, a511el că ne putem permite
adoptarea unor soluţi i de High-End in cooa ce priveşte
ali mentarea, filtrarea etc_ sau utilizarea unor oomponsnte de cal itete:
_ trebuie avut in vedere că nici in domeniul ampl ificatoa relor nu există "cel mei bun amp lificator". fn plus,
abordarea schemelor foarte complicate, care reZ()fv!\
toate problemele, nu asigura apriori calitatea dorită II
sunelUlui d in lipsa posibilităţilor de sortare şi ut ilizare II
anumitor componente, lipsa unor echipamente de test
etc. Menţionez incă o dată că reproducerea orbeşte II
unei scheme, indiferent ce, nu asigură niciodată
luncţio-narea şi mal ales atingerea parametrilor acestele.
Cunoştinţele, experienţa, bunul simţ, 1n l inal, sunt baza
succesu lui:
_ foarle muKe din ampl ificatoarale actuale cu pretenţ ii au scheme electrice orientate către definiţia americi\.nă a amplificatorului: o sArmă dreaptă Cu câştigi
fn decursul timpului am publicat mal multe scheme
de ampiilicatoare, recomandate sisteme lor pentru
audiofih, scheme pe care le recomand ~i acum . In cele
ce urmează voi prezenta scheme ech ipate cu tranzistoare bipolare şi MOSFET, dar şi scheme echipate integral cu tranzistoare FET şi MOSFET. laIA cAteva avantaje ale utilizări i tranzistoarelor MOSFET In amplificatoarele de putere:
- acaste tranzistoare au un coeficient term ic pozitiv ~i
nu suleră de derivă term ică. La creşterea temperat uni
joncţiuni i , rezistenţa joncţiun ii crelite, limitând curentul
ce trece prin joncţ iune:
- MOSFE'r-unle sunt dispozitive foarle rapide, de
30-100 ori mal rapide <lecAttranzistoarele bipola re. Pot
livra puterea maximă la Ieşire pentru frec::vooţe de peste
20 kHz;
- pot suporta, pe perioade scurte, supratens iunl sau
supracurenţi, comparativ cu dispozitivele bipolare;
- 1n cond iţ ii reale, fiabilitatea MOSFET-uril or este
mult {Ilai mare Iată de bipolare, ch iar cu protecţii in Cir·
cuit. In plus, atunci când se defectează nu prO\lOO.că
defecte catastrofale In circuit, ca in cazul blpolaretor,
care distrug ~i perechea cu care lucreazA, dar ~i etajul
anterior:
- necesitA valori mici ale curenţilor pentru funCjionare
corectă, astfel că circuitele Sl.ll1t mult mai simple şi mai
fiabilE>:
TEHNIUM septembrie 200S
A
_ atunci când sunt suprapompate cu semnate cu va lori peste limită, prazinIA o ca racteristicA "moa le" - solt
clipping - generAnd distorsiuni armonice de ordin par,
ca şi ampliflClltoarele cu tuburi, nu armonice impare ca
in cawlamp l ~icatoare lor cu bipolare:
_ ideea câ ampl ificatoarale cu MOSFET-uri au un
factor de amortizare scâzut vine de la Inceputul apariţ i e i
acestor dlspoz~ive , care aveau "mltAri ce azi au dispArut.ln prezent, problema factorului de amorlizare este
legatA mai pl.lţin de amplificator şi tipLJf său, şi mai mu~
de cabluri şi reţe lele pasive de separare.
Contrar credinţei mu ltor constructori amatori, un
amplificator de mare putere nu este uşor de oonstru it şi
pus la punct, din care cauzA am ales prezentarea unor
montaje care, fieca re in parte, dispun da calită1i care pot
satisface o categorie sau alta de audiofi li. Unele montaje au mai fost prezentate in numere mai vechi ale reistel, dar rămăn In actua litate prin performanţe.
PrimUl montaj, prezentat in figura 3, fo l oseşte
tranzistoare bipolare in prime le etaje, tinalul lii nd conceput cu tranzlstoae MOSFET complementare produse
de Internationa l Aectrtier.
Datele tehnice sunt:
- o putere nominală 00 circa 25 WAMS pe o sarcină
de 8 ohm i, măsurată cu o undă sinusoi delă cu frecven1a
de 1000 Hz aplicaIA la intrare:
_ sensibilitalea 200 mV pentru pute rea nominală:
- rAspunsul În frar:ventă este liniar Între 20 Hz şi 20
kHz'
..: coeficientul total de distorsiun i armonice este de
mlllC imum 0,05% la 10 kHz şi o putere de ieşire de 20W:
la 1 kHz acest coeficient este de max imum O,Ot%.
Amp liflcatorul se poate cupla direct la ieşirea
surse lor de semna l cum sunt CO-playerul, tunerul sau
deck:-ul. Se adaugă un potenţ lometru de 10 kohmi logaritmic la intrare ŞI eventual un comutator cu mai multe
poziţii pentru căte sursa de semnal se utilizează. Pentru
stereo, poten\iometru l şi comutatorul vor avea, normal,
două secţiuni _
Tra nzistoarele T6 şi T7 \lOr fi echipate cu radiatoare
de U, spaţiu l pentru ele f,ind prevAzut pe circu~ul imprimat.
Pentru a evita zgomotul da fonei, co~ec1aţi corect, cu
legături scurle şi cablu l iţat eie 2,5 mm ,alimentarea cu
curent şi ieşi rea amplilicatorului. Tranzistoarele finale se
IIOr monta pe radiatoare corespunZătoare (circa 100
cm 2 ), avAnd in vedere o izolare electrică corespunzAtoare. AlB este eie tipul bobinat. Trimerul Al t trebuie să
tie de bună cali tate, preferabil pe suport ceramic.
Amp lificatorul ciispune de un etaj de intrare diferential
(TI şi T2), alimentat dintr-un generator de curent cu T3
ş i T4. In jurul lui T7 este format etajul pilot, a~mentat din
generatorul format de T5 şi T6. C u Intrarea in scurlc ircuit
şi un AVO'metru conectat Între drena lu i T8 ş i +Vcc se
reglează curentul de mers În gol la valoarea de 100 mA,
suficient de mare pentru a nu avea distorsiuni de racordare. VIIloa rea curentului de repaus se poate mări Cu
precauţ i e, verificAnd templlratura rad iatoru lul după
Intrarea I n echi li bru termic. In acest fel se poate lorJa
funcţionarea la nivel mic de putere in clasă A pentru distorsiun i reduse I n cazul În care dispersia parametrilor
tranzistoare lor finale este prea mare. Un exemp lu de circu it imprimat (mono) este prezentat 1n figura 4.
Un alt exemplu de amplificator LIIilizand MOSFET'uri
ca tranzistoare de ieşi re, montaj care a mai fost publicat,
este cel din figura 5. Performantele acestu i montaj sunt:
- puterea de Ieşire 100 W RMS pe o sarcină de e
ohmi, pentru un semnal de Intrare de 1 v:
- impedan\a de intrare esle de 50 k!l;
- coeficientul total de distorsiuni armonice este de
in
formă
43
HI - FI
O.O~%
in gama da
frecvenţă
da IS
H~
la SO kHz.
10 cazul În ca'e nu se găsesc tranzistoarele de tip SA
şi SD, aceslea pol fi inloculte cu tranzistoare din seria
BD Cli lensillllea da colector mare şi cu coeficient de
amplffica re cât mai mare, In special TI şi T2 .
Din trimerul Rl1 se reg lează curentu l de repaus la o
valoare cuprinsă Intre 20 şi 40 mA. In tunelle de dispersie parametrilor lranzisloarelor finale. T3, 4, TS se vor
monta pe rad iatoare de lip U. Se va acorda o atentie
sporită
montajului tranzistoarolof finale,
c~re
vor dis-
pune de Un radiator de minimum 300 CITI pe flscare
canal.
Montajul este capabil să furnizeze o pule'e de ieşire
care
s~
satisfacă
marea
maj()r~ate II cerinţe lor
de
sonorizare În regim casn ic, in cond;,;; de calitate exce·
lentă a sunetulu i.
Voi reveni la Un montaj adresat În special aud iotililor
care d ispun de incinte acustice Cu presiunea acustică
mare, peste 92 dBtN/m , care pot uti liza, pentru aud il ii
de Îna ltă ca litate, un amplificator În clasă A ca
fu rnizează circa 17 W pe O sarcină de 8 ohmi. alimentat
la 40 V. Ampmicatoru l consumă aproape 90 W din sursa
de alimentare, In regim continuu. Deoarece a epărl.ll relativ recent, nu voi face multe precizări, dar nu it recomand ce lor fără de experienlă.
Amp lificatoarele eudio de putere simetrice sunl
ech ipate aproape fără excepţi e cu un circu~ simplu care
evită aparilia unor zgomote nedorite la pornirea şi
oprirea alimentăr ii cu energie, zgomote care ,a par
datorită regimurilor tran~torii de pornire , Două vanante
simple.a le acestui tip de circuit sunt prezentate In figurile
7 şi 8. In esenlă, un re leu conectează indntele la ie~i rea
ampli/icatorulul cu o Întârziere de căleva secunde, până
ce montajut se echilibrează. La deconectare, va Întrerupe imediat conexhJllea cu incintele. Durata Întârzieri i
se poate mări sau micşora vari ind capacitatea conclensatoru lui C2. respectiv CI. Cel mai important lucru la utilizarea acestui tip de montaj este utilizarea unui releu de
foarte bună calitate, eventual cu conlacte de putere
(m inimum 10 A) În vid, pentru a nu Inlroduce reZistentă
mare de contact În circuit.
pană acum nu am abordal sursele de energie pontru
amplificatoarele prezentate. Aici putem să adoptăm
soluţii apropiete de rea~zări le de prestig iu ce pol fi
văzute in reviste le de specia litate. bineÎnleles cu o cheltuială suplimentară corespunzăloare, dar care asigură o
1mbunătăţire clară a parametrilor:
~ diafonle mare;
_ stabil itate ridicală a amplificatoru lui;
_ dinamică 1mbună tălită;
- fiabi lilate crescută;
- raport semnaVzgomot mult 1mbunătăţit:
- intretinere şi depanare
mai uşoare.
Pentru a ajunge la aceste avantaje se impun u rmă­
toarele măsUri:
_ renuntarea la soluţia economică a unul singur
transformator şi a sursei unice;
_ utilizarea a două transformatoare cu pierderi mici,
toroidale, cu puterea de 2,5 ori mal mare decăt puterea
nominală a amplificatorului pe fiecare canal. Astfel,
fiecare canal va dispune de sursa sa de alimentare,
Independenlă şi suficienl de puternică pentru a suporta
vârlu rile de putere fără O reducere semnificativă a tensiunii, evitând riscul de a introduce montajulln clipping. cu
aparitia distorsiunitor;
- se va incerca utilizarea d iodelor rlpide de putere
pentru redresarea curentului alternativ. n cazul În care
nu se pot procura, util izaţi punt i de buna cal itate, având
tensiunea de lucru de 200 vol!i ş i un curent admisibil de
cel putin două ori mai mare dacăt curantul max im cerut
mun
44
de montaj;
_ condens,atoarele elect rolitlce de calitate reprezintă
efectiv O problemă de procurat, şt ii nd că aceastora II se
cere un curent de Incărcare·descărcare cât mai mare,
dar, foarte important, şi o mare rapiditate la Jncărcare­
descărcare. Această ultimă cerinţă este greu de satisfă­
cut de condensatoarele aflate In corne". in special de
către cele de ma re capacitate, care sunl şi cele mai
lante
O so l uţ ie a problemei in cauză, mai alas cand este
necesară uti li zarea unui condensator de valoare ş i tensiune mare de lucru, este folosirea În montaj a unei
baterii de condensatoare de capacitate mai mică şi tensiune preferab~ dublă fală de cea so licilată de montaj.
Astfel, În loc de 10 000 ~F/40 V, uli lizali 2 x 4700 ~F/63
V, sau 5 x 2200 ~F/BO V, sau chiar 10 x 1000 ~FllooV_
Costul unei astfel de soluţii nu este cu mult mai mare
decăt In cazul !n care căutaţi o valoare mare a capacMţillntr-un singur ambala). De asemenea, pe condensaloare este no tată şi o temperatură, curent B5 grade
Celsius, sau 105 grade. Preferaţi acest ultim tip de condensator, care va rezista mai bine in limp sub toate
aspecte le;
- decupla!i totdeauna condensatoarale electro litice
de filtraj cu condensatoare de 0.1 ~FI200 V, cU folie. tip
MKT seu MKP;
- constru~i sau utilizaţi o pri ză e lectrică de reţea care
să aibă inclus un filtru care să preia marea majoritala a
"murdări i lor" care vin prin reţeaua de alimentare.
Bineinţeles. nu cer să cumpăraţi cine ştie ce rea lizare
tehnică de mii de euro (sunt disponibile şi ta noi) pentru
că nu se j ustificăI Utilizati o priză de p!imant adecvată şi
corectă , care. Împreună Cu fi ltrul de reţea, va contribu i la
oblinerea unui raport semnal-zgomot mai bun.
Evident că aceste recomandări care cuprind lucruri
În general neabordate de constructorli amatori din
molive financiare, costăI Dar, În lumea construcţii lor
audio cu prelenţii (HI-END), aceslea au devenit ceva de
la sine Înteles.
Probabil unii aşteaplă să vadă şi schemele alimentatoarelor la montajele prezentale, dar nu yoi repela ceva
devenit bana l: fi~ru de reţea, transformator. punle
redresoare, condensatoare de filtrai, sigurante, condensatoare de decuplare, eventual LED martor cu rezistenta de 6mitare a curentului. Important este să incercaţi
să abordaţi recomandăril e de mai sus, iar capacităţile de
filtraj sa fie da minimum 10 000 micro/arazi pe ramură.
Am ascuKat amplificatoare cu mari pretantii care au
lncepl.ll sa clacheze atunci când au dat de greu ,
răguşind reproducerea ba~ilor şi distorsionând şi Ina ltele din lipsă de energ ie: condensatoarele lente ~i insu ficiante ca valoare a capacităţii. Mal semnalez un
fenomen care apare atunci cănd un amplificator. In specia l dintre C<)1e până În 100 W/canal. este "1mpins'
aproape de l i mită: sunetul este pronunţat pe med ii,
· urlat", cu estompa rea ba~ i lor ş i a Înalte lol, plasate
acum undeva "1n spate". Este semnul că şi bobina
wooferelOf s-a ÎnCălZit, şi amplificatorul distorsionează!
De aici la acc idenle regretabile nu mai este decât foarte
putin. Oricum, o astfel de situatie poate duce la modificări geometrice ale poz~lei C<lmponentelor echipaj ului
mobil a l d~uzoarelor, cu COI1secinţe imprevizibile pe
viitor. Materia lele odată Încă lzite peste anumite lim ite , lşi
mOllifică ireversibil anumite proprietăţii
in final mai fac două recomandări celor interesaţi de
aceste construcţii: urmă,~i site-ul www.netxpert.rocare
In vi~orul apropiat va cuprinde lucruri interesanle, şi,
abonaţi-vă la TEHNIUMI
T EH NIUM septembrie 2005
RADIOAMATORISM
Pagini re<l/l./ale cu Sprijinul
Fede rati ei Româ ne de Radioamato ri s m
RECePTOR
SINCRONIDA
v
pentru 7 sau 14 MHz
Schema electr'di din figura alătu rată prezintă 00
reeeptor cu conversie directă (sincrodin.6) destinat
•
recePlIOl'lAril benzilor de 4() m sau 20 m. "FO este 00
oscliator CoIpllts urmat de un repetor pe sursa.
Ffecvenla este regleta ro ajutorul unei diode varleap, Iar
drept sealA se Iotoseşte un instrument de 50!1"Tensiunea lui FTI este stabilizata eu ajutorul
circuitului ICI .
Bobina II foloseşte o carcasă de plastic eu
dillmelrul de 5 mm !Oi millz. Pootru banda de 4() m, II
are 32 de..,;re CuEm 0,22 mm, Iar peI1tru 20 m doar 18
spÎra cs... _la~ conductor.
5e"..,alele de la anl""ă se apld printr-lJn FTB cen·
trat pe mijlocul benzii dorite ş.i apoi ajung .Imetrlc la
NE602 sau NE612. Pa pinu l 6 S8 aplică semnalu l de la
"FO. Ieşirea simetricA se aplică la IC3A. ceea ca
măreşte dinamiCII reeeptorului.
TEH NtUM sept embrie 1005
Y03APG
U rmează 00 Mru paSiv şlooul activ,
nalale ajung la ampliflcatQrul de JF.
d~a
care sem-
Penlru 40 m. bobinele L2 , 1La au cate 32 de spio"e
(conductor CuEm 0.22 mm) pe eelCaSe de plastic ro
diemetrul de 5 mm şi prevAzuta ro miez, Iar In secundar
au eAte B spire din BoOOIe.şi conductor, bobinate la capă.
tul rece al infAşurărilor primare. C 12 şi CI o( au 82pF, iar
CI3 are I OpF.
Pentru 20 m, L2 şi L3 coor1n cite douA ÎnlAşurA rl şi
anume: 18 $pira CuEm 0,22 mm şi, respectiv, 4 spire.
CI 2 şi CI4 _ 33 pF; CI3 _ 7pF.
Allmentarea 58 tace eu tenslu/"lea de 12'1.
Reg lajul consta in stabiliree l recvenlel VFO ·ului
(7 sau 14 MHz). Acoper1rea gemelor se reg eazA cu ajutoru ll u; R3.
Fl I\n,J1 tfOCQ-bandl da la intrare se regleaz~ cu aju·
torul unui generator de selfVlal sau recep\iOl1And semnllJ. din boo.zjle respectMl.
Valorile componentelor
RI
110110, semireQlebii
R2
10 IlO. pot mulind
R3
100 IlO, semlreglabW
R'
R5
R6
R7, RIO
AB, A9
AII
A1 2, A24. R25
A13, A1 4
A15
AlB, A19
A23
56kO
l OOkO
1110
1000
I Mn
I Dkn. pet.Unler
100
2.211n
4700
1511n
101ln . pet. log.
45
RADIOAMATORISM
Ri6, R17
R20, R2i, R22
CI
C3
C6
C7, CIO, CI5, Cla,
ce
C9
C12, C13, C14
CI6
CI7
C20
C21, C22
C23, C24
C25 , C27
C26
C28, C32, C3B
C29
C50
CSl
470kQ
1,OI<n
10~F
56pF, NPO
27pF, NPO
C19
l00nF
10pF, NPO
2,2nF
vaz i taxt
10pF, NPO
47nF, poliestar
221'F '
10OnF, pol iester
82pF
15OnF, po llesler
220nF, po liesler
l00nF, po liesler
C33, C36
100nF
10nF, poliester
lOIlF
lOOI'F
220l'F
100nF
68pF, NPO
471lF
e"
es>
e3'
e'9
e,
C4, C5
en
8F245
8B1 12
78L05
NE602, NE612
TL072·TL082
Frl, FT2
,e,
,e,
'e3
,e,
W
"'38'
Zener
Jl, J2
8,lV
10mH
10~ F
22nF, poliesier
2,7nF, poliesler
Traducere
dup~
Radio Rivista nr, 10/2004
TERMOREGUlATOR
UNIVERSAL
Y03FFF
De nenumărate ari suntem puşi În situaţia În care trebuie să răcim un radialor de sursă de tensiune sau
amptilicator de pulere (audio sau RF), Industrial sau
home made, care nu a fost bine dimensional din punct
de vedere termic, Cea mai la Îndemână sol uţie esle
montarea unui ventilator care să rAcească. Ce IeI de
ventilator? La ce tensiune? De curent continuu sau alternativ? Ventilatoru l sA luncţioneze lot l impu l sau Interml·
tent? Dacă trebuie să funcţioneze intermitent, atunci să
funcţioneze cu o viteză variabi lă sau "ON·OFF"? Ce
debit este necesar pentru o răcire optimă? Acestea sunt
doar câteva IntrebAri la care trebuie sa rAspundem In
astfel de si tuaţiI.
Aparent problema este simplă , Însă de la caz la caz
poate deveni foarte serloasAI În acest articol am să
abo rdez numai o latură a problemei " răcirii" În ech ipa·
mentele electronice, şi anume o să "povestesc" cum am
rezofvat eu problema de care m·am Iov~,
Pentru alimenlarea echipamentelor RXITX folosesc
o sursă de alimentare liniară, industri ată, de la CB. de
13,8V/22A. La momentut aChiziţiei, principaluf crileriu de
selecţi e a fost preţul, InsA s·a dovedit In Ilmp că nu a fost
cea mai bună idee, această sursă fiind util i~ată În regim
"heavy duty", Din păcate, un lucru nu poate să fie şi Ieftin
şi bun, aşa câ, bineInţe l es, această sursă s-a defectat
(de mai mu lte ori), nefiind proiectată pentru un regim de
lucru continuu În sarcină. Invesllgând problema, mi·am
daI seama că sistemu l de răcire nu este suficient. Pentru
a remedia acest lucru aveem Irel soluţii:
1. supradimenSionarea părţ~ electronice (adăugarea
de tranzistoare serie In filtraj);
2, mărirea radiatorului:
3. montarea unui sistem de răcire auxiliar (ventii alor).
Analizănd ipoteticele soluţii, am conchis că soluţ ia nr.
3 este cea mai la Indemână şi cea mai economică.
46
Aşadar, sislemul de râcire il fost ales , mai rămânea
implementarea lui,
Alimentatorul a'EI două surse principa le de căldură:
transformatoru i si rad iatorul di~ atum iniu cu tranzistoare
serie din fi ltraj, Am ales doua ventl latoare CC 12V,
reoondilionate din surse de atimentare de la PC-uri
defecte (d iametrui 80 mm), pe care le-am fbcat de cutie
(pentru transformator) şi de rad iator cu ajutoru l ufI(Ir
hoIzşuruburi,
Prima lazA a proiectului s·a derulat prin alimentarea
acestora in paralel direct din ieşiea sursei de alimentare
(13,8V), Acest lucru mi·a confirmat (după un concurs de
48 de ore) că debnu l de aer generat de cele douâ ventilatoare este suficient pentru a răci al imentatorul.
Totul mergea foarte bine, deci problema se
rezolvase. lnsă .. , cum noi, radioamatorii, fIU ne prea
permitem să avem echipemente dedicate pentru fiecare
activitate În parte, s-a impus o "il doua fatii" a proiectului,
Acest alimenlator mal este folosit şi În afara
concursurilor, pentru alimentarea unui "hand)'" care con·
sumă lA pe emisie, laţă de 20A, cât consumă stalia de
concurs, deci alimentatoru l nu se Incălzeşte aproape
de loc ,
Faptul c~ vantilatoerele se Învart tot timpul esta un
lucru benelic şi cand consumut este maxim şi cănd esle
minim, Însă in nop)ile t~rz ii de '1aclale cu bă ielii", bătiii ­
tul celor două ventllatoare devine enervant.
Cred di ali ghicn că În acest caz, celor două ventila·
toare le trebuia ceva "inteligenlă" ca să "ştie" când să'
pornească şi când sA se oprească.
Există diverse soluţii şi pentru această problemă,
însă eu am ales-o pe cea ma i ieftină şi efic ientă (d in
punctul meu de vedere) : un comparator cu histerezis cu
element de comandă un releu,
TEHNt UH septembrie 1005
RADIOAMATORISM
Cerinjele au lost ca la o temperalură dală să
pomeascll cele două ventilatoare şi sa se oprească ta o
:e mperatu ră mai joasă dadit cea de declanşare.
Schema e lectrică este dată În ligura 1. Componenta
principalâ este amplilicatorul operal ional 741 (eu am
Iolosit un exemplar vechi. fabricat de fPAS) , montat pe
post de comparator cu histerezis, Iar elementu l de
comandă a releu lui de ·ON·OFF'" este tranzistorul T).
Traductoru l de temperatură folosil este un te rmistor
cu coeficient nega tiv de temperatură ·cu şurub", de
4000. Care a fost ataşat radiatorului. Pentru a maxim iza
transferul termic s.a
Iolosit pastă sili·
eonică recuperată
din tranz istoare le
cu german iu de
pute re (AC 180
sau ASZ) . Se
poate folosi ş i aH
tip de termislor
(din punct de
vedere mecan ic şi
eleWic) , insă se
va redimensiona
schema.
Comparato rul
funcţionează
in
fetul următor: pe
intrarea inversoare
Se apl ică o ten siuna (de referi ntă)
din potentiometru l
semi reglab il Pf.
Pe intrarea neinversoare se aplică
o tensiune variatlilă din dil'i~orul
de tensiu ne format
din term istor şi AI.
Când temperatura
creşte , termistorul
lşi
din Pl se va regla temperatu ra la care sa
pa ratoru lui cu histere~is·. adică in tipsa lui P:2, vent il etoare le vor bascula fără oprire intre pon it şi oprit la intervale Ioarte mici.
Pentru comanda ventilatoarelo r am ales funcJia "ON·
OFF"" cu releu. Întrucât nu produce căldură şi nici 1>âlbă i eli " , releu l fiind ori Închis, ori deschis. Tensiunea de la
ieş irea comparator ului se aplică ~ baza tranzistoru lui T
printr·o rezistentă de limitare a curen1Utui. A2. şi in paraIei cu lonctlunea
BE, o d iodă cu sili·
ciu Dt, pentru
asigura rea pragu·
lu i de deschidere
a acestuia. Când
se
aplică
la
Intrarea tranzistorului
"ZEAO"
log ic, acesta este
RL
blocat, deci re leul
2"
este in repaus. In
consecinţă ventila·
toarele cara sunt
legate pe contac·
tul no rmal deschis
nu sunt al imen·
late. Când se
aplică la intra rea
tranz i storului
"UNU" logic, acesta I ntră in con·
duejie. Se Inchid
contactele rs leului
şi
ventitatoarele
pornesc.
Pent ru a păstra
pragu rile de tem·
peratură
setate.
montaju l se va ali·
menta
dintr·un
stabil izator de tensiune 7812 conectat la ieş i rea ati menlaloru lul (13 ,
eV). Montajui se
rea l izează pe o
bucată de cablaj
imprimat d,men'
slonată În funcl ie
de
gaba ritul
pieselor. Traseele
nu sunt critice.
Pe rsona l am
folosit o bucată de
cablaj · universar (vez i ligure 2).
Montajul se poate folosi În orice situaţie unde esle
nevoie de un sislem de răc i re care să nu lase să se
depăşească o temperatu ră max i mă şi să nu se
oprească pănă la atingerea unei tempe raturi minime.
Astfel, În situaţia mea. atund când folosesc "handy·ul",
vent il atoarele "păst rează liniştea·, iar in 'concursuri"
rAcesc din pl in "instalaţia".
in speranţa eli acest montaj v·a fost util, aştepl să
alKllmpresiile cu privire la im plementa rea ş i utilizarea lui
de că tre dum neavoastră .
r---------------------------,
p
micşorează
proporţiona l
rezis·
In con·
te nSIUMa
pe intrarea neinversoare creşte.
Atât ~mp căt tensiunea
aplicată
i ntrării
neinversoa re esle ma i
mic ă decăt cea
tenţa,
secinţă
ap l icată
Aşadar,
pornească ventitatoarele, ier din P2 temperatura la care
acestee să se oprească. Dacă omitem folosirea "com-
int ră rii
inversoare,
la
ieşirea compara·
toru lui o să găsim
o tensiune de circa 0,8V sau ZEAO logic . C~nd tenslunea de pe intrarea neinversoare depăşeşte pe cea de
pe intrarea inversoare, la ieşirea comparatoru lui \I<lm
găsi circa 12V sau UNU LOG IC. Potenţiometrul semireglabil P2 constituie o reaCi ie pozitivă ce aduce o pa rte
din tensiunea de la ieş irea comparatoru lui la intrarea
ne inversoare a acestu ia, astfe l că acesta se transformă
in ·comparator cu hlsterezis". Cu cât rezistenţa lui P2
tinde spre ~ero, cu atât mai mare va fi diferenţa intre
tempe ratura la care pornesc şi Cea la Care se opresc
ventilatoarele.
TEHNIUM septembrie 2005
47
MINIAUTOMATlZĂRllN GOSPODĂRIE
ehrlica modernă incl<Jde folosirea automatizărilor
In toate domeniite de activitate , indiferent de
specificu l lor. in mod evident, domeniul agriculturii nu
putea fi ocolit. Este cunoscut faptul că dazvoltaraa armo·
n i oasă a urlei plante , ind iferent de soiul a i, se bazează
pe trei considerente majore. ş i anume lumina, căldura şi
un sol umed care prezintă compoziţia specifică fiecărei
culturi. Un sol uscat bl ochaază timpuriu creşterea
plantelor, urmată inevitabil de uscarea lor. Acest fapt a
fost menţionat pe larg in oo letinele de ştiri mass·med ia.
şi anume, o vară seceloasă impl ică automat o recoltă
slabă , şi nu de putine ori, inex istenta eil Dacă nu plouă,
recolla nu se fa~! Un ak exemplu elocvent ~ constitu ia
T
cădere de tensiune. Ea provoacă intrarea in stare de
conducjie a tranzistorului T2. Ca urmare, re leul RL I
anClanl788ză. iar contactele normal deschise lR U se
Inch id . Bobina electrovalvei EV este alimentată Cu
energ ie electrică de la reţea, supapa ei se desch ide, iar
apa din rezarvoru l RZ incepe să curgli in ghiveciul cu
fiori.
In momentul in care solul a ajuns la un anumit g rad
de umid itate, se prodoce mlcl;orarea rezistenţei elec·
trice echivalente dintre plăcute le tradoctorulul de umid i·
tate. Acest lucru impl ică ' punerea" la masa montaju lui
electronic a bazei tranzistoru lui T I . Faptu l determină
intrarea În stam de blocare a tranzistorului T1 şi. ulteri·
~
MENTINEREA
,
UMIDITAŢII
Prof. ing. EMIL MARIAN
dezvo ltarea plantalor mal mult sau mai puţin decorative ,
pe care aproapa fiecare lamilie le are in apartament.
Dacii, mai ales in timpu l verii , am plecat in conoodiu t+2
săptămAnl şi, În acest inteNal de timp, plantele nu au
fost udate de rude sau vecin i, le găsim la Intoarce rea din
concediu uscate. Faptu l anu l ează munca noastrA, de
luni de zile, de a menţine in st.are bună O cuKu ră de
plante decorative. Problema umidităţii solului este una
dintre cele mai importante In domeniu l agricukurii.
in acest articol mi·am propus sli prezint un sistem
automat d intre cete mai simpla, care asigură menţinerea
permanentă a unui grad constant de umezeală a solului,
fă ră inte rvenţia di rectă imediată a operatorulu i uman.
Schema lui este prezentatA In figura alăturată.
Funclionarea se ba;ooatil pe analiza efactuată continuu,
a stă rii de umiditate a solului de către un montaj elec·
tronic. Există două situa ţi i distincte, ş i anume: solul este
uscat: solul este umed.
Sesizarea acestui lucru este efectuată de către un
traductor de umid itate, realizat cu ajutoru l a două
plăcuţe metalice, una din cupru (cea dispusă la partea
inferioară) şi cealal tă de aluminiu (dispusă in partea
superioară), amândouă fiind Ingropata In so l, la cea 2/3
din grosimea totală a solu lui (practic B ghiveciu lui in care
se află plantele). Condoctoarete ingropate in sol sunt
protejata de un tub electroizolant, T, ·rezistent la umidi·
tate. Cele d ouă conductoare sunt racordate galvanlc la
mufa M, care tace legătura cu intrarea montajulLJi elec·
tron ic. În prima situaţie, şi anume atunci cAnd solul este
uscat , rezistenţa elect rică ech ivalentă a solu lu i este
mare. Acast locru implică apariţia unui potenţia l electric
de peste 0,6 V in baza tranzistorului TI , polarizat de
către dMzo rul de tenş iune format din rezistentele R2 şi
(Al + AECHIVALE NT sod. Ca urmare a acestui lapt,
tranzisto rul Tt Intră in stare de conducţle şi la borne le
rezisten1ei A3, prin care trece curent electric. apare o
48
or. a tranzistorului T2. Releul RL1 nu mai este alimentat
cu energ ie electrică, iar contactele lui normal·desch ise
lRU se deschid. Faptul blocheazA alimentarea elec·
trovalvei EV de la reţea, supapa ei se Inchide , iar ali·
mentarea cu apă a ghivec iului , din rezervorul RZ, este
opritli. Faptul sa menţine pănă cand solul devine iar re·
lativ uscat. iar ciclul se mpetă.
Ne~sa rul enar98tic al montajulu i electronic este
asigurat de un translormatorde relea de cca 20VA. care
livreatii in infăşurarea secundară O tensilll"le de cea
22V/SOHz. Urmează o punte redresoare. Pl. care trans·
formă tensiunea alternativă i ntr-o tensiune continuă. Iii·
trată de condensatoru l CL Puntea redresoare poate fi
un bloc compact da ti p lPM1. IPM2 etc. , sau se poate
cinfecjiona din 4 diode redresoare de tip F4Q7. lN4QQl
etc. Releul RL 1 este de tipul celor alimentate la o tensi·
une conti nuă de 24 Vc.c .. avănd un consum de cumnt
de cca 100 mA. Contactele re leLJlui IAU trebuie să
"rez iste" la comutalia tensiunii alternative de reţea.
Dioda 01 a fost prevazută pentru anu larea tensiun ilor da
autoinducjia care pot apăma in procesul de comutalie a
tranzistorului T2. care am Ca sarcină Inductivă bobina
releului AU.
R6g/6je/e şi pUrl6rea Iri fullCţiune
Traductorul de umiditate se confeC1ioneazli din două
pllicl.lţe de cupru şi aluminiu. de formă dreptungh i LJlară ,
avănd suprafeţele de cea 14 x 42mm. Se sudeatii ter·
minalele conductorulu l din tuhu l alectroizolant T. Dacă
sudura "pe cupru" este relativ s i mplă. sudura "pe alu·
min iu" este ceva mal laborioasă. Procedeul de sudurli
pe o pl acă de aluminiu a fost descris in paginile revislel
TEHNIUM.
Montaju l electron ic se execută pe o pl lic uţă de cablaj
imprimat. avlind grijă să lăsăm obligatoriu bome pentru
mufa M, contactele ~ privesc bobina electlO'lalvei EV ş i
coloana de alimentare la tensiunea de relea.
TEHNIUM septembrie 2005
MINIAUTOMATlZĂRllN GOSPODĂRIE
apă.
Rezerwrul de ap!i RZ se coofeclioneati dlntr'~
butoi de material ptesllc de cea 50+100 litri. prg.IAzut cu
AJbinetu! Flb In partea IlfefioarA. Rezerwrut FlZ se
amplilseazA pe ~ suport din lerrw1 sau materlele me\lI.
Iice. Mod Qrli i ca partea lui inferioarA si lte dN~
lliYetului ghMIcIultJl cu flori. Se înI,oduce traductorul de
t.miditate In ghiveci. astlel IncAt ptăcu\ele de cupru , 1
aluminiu aă H ,itueze "cam" ta JumAtatII din grosime.
Slratu lui de păm.lnt,lntre ele reafizăndu-sB o distantă de
cca 7 mm. Atentie să nu rupem In timpu l intervenţiei
rAdăel nlle Ilorllorl Dupa amp lasare a ~I rlg ldlzarea IraductOfu lul de umiditate In pamint. prin conductorul fie·
xibil cu douA lira se faCIl legătura galvank:ă la bornele
"să picure" In ghiveci (nu si curga.
un mlnul seu doui, l1li verifica "cu dege-
care trebuie
~. După
tul" dacA solul a rost lA'TI8zit. In aceasta situatie, se
acţioooazi
cu !Jijă cursorul poten\lometrului FIS, iar ca
urma, e a ocestui tapt, eiectrovatv, EV trebuie să
blocheze accesul apei iii ghN9ciu1 cu Hori. ATENŢIE !
Apa nu tmbtlM! "să IliAKeascli'ln ghiveci, Iar pentru acest
u:ru se mai pot face reglaie lincl t i. poz~ieI c ..soruh.i
potenţiometrului R5. Reglajele se tac 1 n timp'. dar după
citsva cicluri sol uscat - sol umed, constructorul va sia·
bili poziţia optimă a cursorului poIenllQmelru lui RS.
Re\llajul l inal du rea ză cea 2+3 sAptAmini. da, cU
RĂBDAREA TRECI ŞI MAREAI
SOLULUI
•
"",,,"
"
,,"
"
4,7 1< 1l
.
"
,~ ,
0,221"1
"
80tJ8
,,"''."
1R"l
"""
"'"
",",
BlBUOGRAFlE
muf&I M. Se umple rezervorul R2 cu e~ (cu robinetul
Rb Inchis), du~ care se allmenteazl eu energie eleetriei mentalul electronic. In ca~ui solului uscat. iliac·
trovatva EV va fi acţionată , Iar apa Incepe si curge: In
ghivaciul cu !lorl. Din robinetul Rb se reglează deb ltul de
T EHNtUM septem brie 2005
C. NITU, 1. MATlAC ,.a. - ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DE AUTOMATIZARE. Ed.
Didactică , i PedagogicA, 1980
•• • Colecţ i a revistei TEH NlUM, anII 1990+2004
•• • Aevisla JAPA N M - nr. 7/1980
49
MINIAUTOMATIZĂRI IN GOSPODĂRIE
..
11
.' ..
1
Schema
cinetică
-
poziţia
Subsemnatul Gliza Bukarestl, domlcillal În localitatea Tg. Mureş,
str. Braşovului nr. 1, ap 425, declar pe propria mea răspundere că acest
proiect denumit "Mecanism pentru lrigarea plante/ar din gradină" esle
o creaţie originală şi nu este copiatli din alte clil'fl sau reviste de acest
gen.
50
1, angrenaj cuplal
Mecanismul proiectat de mine se
in special agricultorilor
care au un te ren agricol lung şi
ingust. de mici dimensiuni.
Acest mecanism de irigare
scuteşte pe agricultor de deplasări
adresează
TE HN IUM .ept" mbrie 1005
MINIAUTOMATlZĂRI TN GOSPODĂRIE
tlUIlle, respec1rv de efortul de clirare a
apel in gAleli pentru a iriga plantele.
Folosond acest mecanism simplu,
~~OrUI nu mai este nevoii să care
a;>A la rtldlClfla plall1elor. EI poate să
.-.pe eu ajutorul unul furWn, dind druI'lUI III ape de III un robinet, care este
aementat de la un reZlIf"VOr, de unde
apa ","e prin CAdare, de la o ină~ime dtr
2·2.5 metri.
Dllr pentru umplarea rezervorului cu
ap~. trebuie acţionat mosoru l făntlinW.
Acest mecanism fllrlcţlo nează In felul
urmAlor:
- In prima fază se umple Cu cI1ileva
galel i dtr ap4 rezarvoru l dtr jos. După
t<lre, cu ajutorul unei manete se
cupleazA mosorul fAntAnii CtJ mecanismul de rid;care a apal, oomullind manela de la dreapte spre stânga, IăcI1ind
asu.! ie9ătura mecanicA CU mecanismul de ridicare a apel, prin Intennediul
anlil'enajului cu gheere 1. Când
cobor'm gAlea" goalA In făntăna.
datorili acestui engr"llnaj unidirecţional.
macanlsmullf1trtl In funC(iune . ridicând
apa din rezervotullnlenor in cel superior CU ajutorul C\IVfIlo< montate echidis·
tant pe un lanj. După ce găteata a
coborAtln IAntAnă ~ s-a ump lut cu apă,
inr:epe urcarea găleţii pli ne cu apă, dar
ang ranajul t mnd unidirecţional, se
decupleeu. Dar datorită angrenajulul
cu gh iara OI. 2, apa ridicată pănă la o
amimită Inlljlme nu $8 revaI5ă inapoi in
rezarvorul de )os datorită gravitaţiei.
pentru ca acest angrenaj cu gheare
blochează acest lucru.
Astlel, cale douA allgreMje cu
phllare se cupleazl allerMIiY (fiind
Implose de cale doua areun").
Mirimea cwelor este in aşa. iei calculatA ca _asia $A lia aga!ă cu volumul gS.leIi de apă, care este de 10 I~ri.
Dar Irabure ţinut conl
de adăndmea
pU1ului 16oI6oii.
După ca a-a umplut r&zervorul superior cu apă, t<lre se aIIA la inăllime de
2 m + 2,5 m. allrieultorul trebui& să
deschidA robinetur de la rezervor, Iar cu
ajutorul unul lurtun montat la oapătul
levi i rezervorului, poate să irige plantele
dir1 ~radllla. Mecanismul de aceea e
lost prevlozUl cu m;rneta de comutere,
pentru CII fAntan. sit poata fi folosilil. ~
pentru a~e " eburi gospodăreşti.
Astlel. ITlllneta se cuplează de la
d'eapta Spre stânga numai cu ocazia
irigIrii pIIIntelor.
La acest sistem mecanic nu este
obligatorie folosirea lanjului al cuve
penllU ridicarea apal; aici poate fi folosit
şi aH şi$lam mecanic de pOmpare Il
apltl dintr·un reZt!lVOf In altuL
In cazul de falA. a lamantul princfpal
il constituie mecanismul intemutd;ar,
ang renajele cu gIleare. In acest proiect
am e les solujla cea mei simp lă, care
este cel mal uşor de reel izat
,i
I
Angrenaj În
poziţia
de(:upl. ,
Mecanism llferen! de ridicare /1 apel penlru Iriga!
•
°
TEHNIUM ... pt"mb~le 2005
51
MINIAllTOMATlZĂRI
De Ioal'1e mu~", ori esta n&cesar un tl'3l\Sformator
care sA stea permanent sub tensiune pentru diverse
aplicaţii, ca redresoare pantru acum ulatoa re aflate sub
t~rca 'a permanentA, comanda sistemelor automate
de ituminare, automatizare şi alarma pelllru Ioculnla alC.
Dacă petl!nJ cazurile obişnuita o simplA sigurantA
asIa sulieientili, In acest cat situalin aSia mal complicata'
şi pretinde soiulil specifice, fiind vorba de un transfor·
mator aflat sub tensiune luni sau ani, uneori IarA posibilitelaa da supraveghere şi a cărui erdere poate produce fnce<1dil sau alta accidante.
Pentru a atinga un grad de siguranţă maUn (absolut
nu exist.-'I) se car luala 8num~e mAsuri îneA din stadiul
de proiec1are.
In primul rAnd esle neeesara o dirnen$IorIare t:eYa
IN GOSPODARIE
gura"!e reprezintă Cure<1lu1 de funcJionar8 (teorelic)
nallmitatii. nu curantul de ardere. Cure<1tut de scund,·
cult pentru transformatoare mij loci i şi mari asta de 5 ... 10
ori mal mara dacAt cel normal şi asi;url a,deraa rapidA
a slguranl8i In acest caz. TImpul de ardem a slguran1e1
iii depi~ relativ mici ala rurentulul ncminal esta dastlA
de lung şi nu poate proteja I!iInsformatorul. Pentru a
raalila şi această prOIecţia se loIosa-şta urmatorul al'1i1iclu: carcasa se lace pu1in mal mare şi cu Ufl "bu~ ...... a"
confecţionat conform Ilguri i 1, In care sa introduce dia·
poz~ivul de protecţi a.
Piesele din f'9l'ra 1 b sa IIDr conleCjlonao tin pertinao~,
textol~ sau $li(:lotextolit de pe care s·a Indepărtat lotla
de cupru, pe căt posibil In concordantA ru mate....lul
careasel, sa \/Of asambla cu niturl din cupru sau alu·
PROTECTIA
,
mai largA le o in(t.JcJie de IT\3X. 10 kGs pentru totele
<.iSponibile In Iara noaS!la, In scopul de a avea un curent
de mers In 001 cat mal mic ~ I , lguran1a că nu apare în
nic i un caz rag lmul de saturalla a mie zului.
Deşi s·au publicat de mulla ofi formuN! da calctJl mai
mult sau mal pujin complexe, revin asupra modulul de
calcul. IoIasind cIIt_ formule verificate prtlclic şi suficient de aeoperi\ollre.
Sectiunea
mia~utui
S ..
./fi unde
S ..
Ie<:ţiufltla
aparentA ~ 0.95. In cm 2 , şi P esta puteraa necesari, In
miniu moale şi rupi aspenzare cu şmlrQhel se vor lipi
Intre eJa reperele 1 ~I 2 şi apoi ansambTut In intariorul
pArţi! anlerloare a car<:asei cu Superglue sau cu adeziv
polluratan lc monocomponent pentru pertinax şi texto lit
sau cu rl~lnA epo)()' pentru &ticlota)(\Qlit, men1inăndu ·1e
presata pănA la I ntArirea adezivului şi curăţind mecanic
_tualele scurperi sau neregularitlll.
Astfel se obIone buzunarul în cara se va Introduce
dispozitIVul propriu-lis de prOIecjIe. Dimensiunile 1ndI·
cata lunt inb-mative şi valabile pentru to\a E 10 sau mal
mari . DacA dispunem de un transformator coresp~zi!i·
TRANSFORMATOARELOR
•
V.A. calculata ca
sumă
a puterilor
infă şun'iri lor
secun-
,~.
NI./I"IW'uI de spire pe YOIt pentru frecven\8 reţelei se
calculeazA cu formula n '" '8OJB.s, lA"lde B 'lIte nclJcjia
aleasli (10 kGs) şi S SflC\ilA"!ea miezului (crrr").
Densitatea da curent se al&ge la wloarea de 2...2.5
Almm2 , diametrul sarma l rezultind din tabela s.au cal·
culăn du-se cu IQfTOO la d
.. A şi J .. AIn·UT,2.
" 1,13
JITJ. , unda d .. mrn, I
tor. acesta se plA"!a sub lensiune şi sa mAsoară cure<1tul
da mars In gol şi IncAlzirea dupA cca o oră da
funcţionare. Daca IncAlzlru aste miel (10 ... tSOC pesta
te~!1I~ra mediului) şi secţiunea rrOfIzului de C(Ij Putin
6 ...8 an . se seci cttllYa toIIt astlel lnc!t d rămW lA"!
spellu liber de 3.2 ..• 3,5 mm. se blocheazl cu o bucATicA
de material izolant şi se măsoară din nou curenllJ. 0&cA
valOllrea lui a crescut cu max. 10% se poata folosi tlans·
lerrpatorul astfel modificat şi s e fac adaptArile din figlJrl.
In general transb-matoarele mal yechl, recuperate
de obicei din aparata de radia sau Lv., !lUni dimensionata
DE RETEA
,
Ing. 1. WNGU
Pentru tfllO$!ormatoareie foarte mid (sub 10 VA), $Oguranla no este utila. curentut de scurtcirto~ 'n pnmar
fiind mal mic decăt curentul nominal al celei mei mici
siguran1e existente, datorit6 rezi stenţei bobinei. Cu etlt
puterea tllll1$lermatorului este mai mare, cu atat necesi·
tatea siguranlal este mai ae\lla. deoarece reZisl~
bobinei scade , 1 rurentu! da scuncllWil creşte ŞI ,n
cazlJi extrema poata arda trans1ormatoruJ in cIItEMI
Iact.rlOO.
Ca atare, se va prevedea !n ~ar o slguran1a cu
va loare nomlnali imediat supenoară curentului con·
sumat in sarcinA normală. Ve loarea nominall a unal si.
52
destul de larg. unaofiloarte larg. şi penrit o asemenea
ITIOCiIIcare. "Recordur asta deţinut - se putea altlel? • de
/osta u.R.5.S .. cu translormatorul de la televizoarele
"Rubm", indicat In "şa tehnică cu p~terea de 137 W la o
sec11une netă a mle~u l ui da 20 cm I
La .uprasardnl, 'nainte de a sa erde, orice trans!or·
matOt se îndilzeşte. la o temperatur4 nepericuioasA
pentru nici un iei de sarma izolat.-' cu .ma ~. dispo~~1VuI
de Pl"0!eCI1e tel1'l"'liet decon9CIeaz6 transtormalorul de la
reţaa.
Acesta (fig. 1) aste compus dinlr· ...... suporl izotam pe
care sunt tixata doolallrme elastice preferabil din bronz
sau alamA, eventual din oţel sau IfIOl( cu diametrul de
TEHNIUH leptem b ... IOO S
M1N1AUTOMA1lZĂRllN GOSPODĂRIE
0.5_.0,6 mrn, bpite 'n1m ele
c:J un aliaj uşor fuzibil, şi esle
.ntrodus in buzunaru l din
earcasă , atlai prin con·
stNC1 ie chIar În locul unda se
produca
căldura.
La
dep6şirea lemparaturK, alia·
.ul se topeşle, firele sa Inda·
Q!rteazA brusc , i, fiind
eoate in seria cu circuilul
prl mar (şi cu siguranla),
dacona<;lează transiorma·
torul.
Allajul se poate procura
de la magazinele de gedgaIUrI, care de la un tImp exislă
s- In )ara noastra, l.Ir1de $Il
g!MSC nişte ~ur~e mici de
ceai wnfecIionate din aliaj
Wood care se topeşte la
70'C, deslinate a lace farse
InVItalllor la diverse reuniun i.
Sunt disponibi le
alte
l ~aJe uşor luzibi le cu tem·
pel1lturl de topira de ia 52'C
pentru ur.ele pastIle fuzibila
de ti sprinklare pAna la cea
11 5"C pentru pa.stlle de la
o.leIa SW p«!SlUrle.
Deoarece temperatura de
lop"e eSle loarte scăzutA,
daca panli1 obişnuiţi nu fac
lală şi pe de aIIA parte allaiu l
nu trebuie nnpurilicet pentrU
$Il schimbă punctul de
topire. Pe locul unda va fi
bucAţica de alial, sarmele se
OOSI\ofesc folosind ea d&ca.
pant cololon",t pentru bronz
ti alamă sau apa tare
(cloru ra de zincl pentru olel
sa u Inox şi in stare ca ldA se
$lo rQl'llocul cu o ea rpă aslfel
ca să rămănă un slral extrem
de $Ub!ira de CO$ilor de care
aloajul $Il r.peşle bine.
PlIIcuţa pe care vor fi fixate cu ca pse sarmele se va
prelucra pe parte a anteno.ra a$a cum se vtde I n
desen, cu un Cutii cu văr!
bine ascu llI , a51fel ca
sirmele să fie IngrQ9ate in
plAcul!, iar pe partea posterioara găunIe sa vor zencu!
$1 după fixarea c apse10r
acestea se vor pIli la lalA cu
,1
ea
după care
p.l!rlează ala $i
pAr,
a
1
SO
,
".
/1
o
-
I
<o
*s
~-
~
::D:
~
~
-
c
I
-1-2
TEHN 1U H leptembo-Ie 2005
verifică
dacA lipitura eSle bună.
Apoi sârme le sa vor Indoi
U~OI In spre plMul desl)l'lu.
lUI, in aşa fel IncAt să nu
atingă perelii buzunarului .
Există şi d ispozitive
industriale de proiectie cu
blmetat rotosite de obicei
ptI"1lru prol9C\ÎII motoa'elor
electrlce, dar nec9sltă ma i
muH spaţiu decât dlspozi·
Ilvul descris, sunl mal greu
da găsit şi trebuie măsurată
temPllrature de r:IecIan~re
pentru că pe elt nu este
Indicată niciodata In clar.
Pen1ru cazul nostru nu sunt
utile
deoarece
nu
deconectead oofinijiv ~ i in
caz de avaria supun transformatorul la n&numă rate
ciCluri de in(:ăI~re Inut ile ,
Dacă translormatorul a
IoSI calculat $1 execulat
corect şi este rnonUIt Intr-un
loc bine aeri!Si' şi departe de
a~1I surse de caldura, nu
IISle cazul să va facell p"0·
blllme că dlspo zlflvut va
deconecta lnopon un , pen·
tru c ă În condiţil normala
acest lucru nu sa TnlâmWi .
Utiizez 00 aproape 30 de
ani asemenea dispoZItive
pe toate translonnaloarela
mpor1ame din eas.6 $i p,ână
acum nu 8. dacian$8-1 nici·
unul, de~1 uoola au s\at câţi·
va ani In prizA şi au fost
supusa la sarcini I'IIrlabile.
Bineinlales, dispoz itivul
poate fi 1oIos~ şi la a lte apli·
ca!)] (de exemplu, amplifi·
cetoare audio de putere
mal vechi IăIA prol9C\1II lefmica, orgi de lumini etc.),
construind casela şi dis·
poz~ivu l şi mont4ndu·le pa
radiatorul da cAtdur41ntr·un
loc corespu nzător, folosind
eventual şi aHe aHaje U$Or
ru~bil e_
Pentru elemen'eIt semiOf)I'IdUCloare cu siliciu temperatura
maximA
de
funcţion are a )oncliunilor
este de 15O"C. TinAnd conl
de re~slentela termice ale
ansamblulUI ,1 luAnd o
m al]ă de siguranlA, se
poate alege un aliaj cu lem·
peratura de topire necesară.
o pilă fină.
Prelucrarea se \Ilt face cu
alel11ie , astfel ca d ispozitivul
da prolecl ia sA Intre uşor
Io,.,al In buzunarul din carusA, asigurând un contact
eltclrir;: ferm cu CO$8le de pe
pallea fixA. Sarmele se
leagă cu o aţă astle! IncAt
capetele sa stea la distan1A
de cea 1 mm Intre ale şi sa
pune o bucăţicA de aIIa) care
se lopeşte cu un uscAto, de
se i ode·
sa
b
Bibiioglllfle
t . Ing. B. Barbat,
Transformaloale de relea,
E,T., 1962
2 , Colecţia Tehnlum
53
AtrrO- MOTQ
RELEU
PagIni .....Imte de proI_ It'_
REGUlATOR
DE TENSIUNE
ng. SORIN PlSCAll
Acest releu eleG!ronTc da tensiune poate edlTpa orice
autovehicul din producţia intemă sau din impofl, care
utiiileală alternatoa re cu p!.Jteri de până le 500 W pentru tens iuni de 12 sau 24VC,C.
Autorul a construit mai multe exemplare pe care le-a
montat pe diverS{! autovehlcule, lncepănd cu 1993. Nici
unul din aceste exemplare nu s·a defectat, În condijiile
unei exploatări ralionale.
Tensiunea reg alli, de 14,25V In cazul majorităţii turismeior şi, respectiv, 28,4V In cazullnstalaliilor auto de
24V ale autocamioane lor (ROMAN , DAC etc.) se
menŢine constantA, având abateri de max.O,IV, indiferent de numlirul consumatorilor electrici care
funclionează simu ltan la un moment dat.
Elementul regulator propriu·zis este CQnst~u it in jurul
tranzistoarelor TI: T2 cuplate in emitor (Iigura 1).
Tranzistorul T 3 preia semnalul electric de la regulatorul
TI: T 2 ş i n transm ite amp lificat tranzistorului T 4.
Tranzistoarele TI şi T2 _sunt da tip NPN. Autorul reco ·
mandă tranzistoarele BCID7 8 sau 8CI71 8, dar se pot
utiliza ~ alte tipuri sim ilare, cu cond~i a ca factorii de
amp lilicare În curent ai celor douli tranzistoare să nu
dile re S{!mn ilicativ. Tranz istoru l T 3 (PNP) poate să fie un
80136, 138 sau 80140. Pentru re leele care regleaul
tensiunea in instat;lţiile de 24V, va lorile pieselor sunt trecute in parantele. In cazul acestor relee este necesar ca
În '!j!ura 2 este prezentată o posibilă varianta
cablaj ( ţa placată, SOx40 mm).
1
•
"
~4 H
, 0,
0,
" "
•
•
T1,T2 - BC171 B
T3- BD140
T4 - 2N3055
Dz. - PL6V8 (PL1 5Z)
OI - I N4oo7
SR - 100 kO (250 ~
Cl - 220 ~I2S V (63 )
"
~ Toate
"
•
•
C2- 100n FI100V
RI - l 0 0 (200)
R2- 10 kO (20 kO)
R3 - t kO (4,7 kO)
R4-560 0 (1 kO)
RS- 4,7 kO (I OkO)
R6 - 0,3 O (8,8 OI
Notl
0,
1
"
Lista de pi ese
•
~
rezistoarete sunt chimice sau cu pe~cu lă me,de 0,5W.
2) Valorile din paranteze sunt pentru releele care
reglează tensiunea la 24V.
la~
•
tranzistorul T 3 să Ile un BD 140. Finalul T este de tipul
2N3055. EI t'ebu le să a ibă o tensiune de ucru de mllll·
mum 35V. După CI.lll1 se ştie, acest tip de tranzistor, In
afara lnsemnului 2N3055, mal are notată o cifră.
Această cifră indi că tens iunea maximă de lucru a
tranzistoru lui respectiv, tensiune care la unele este de
numai 2QV. Utilizarea unor astfel de tranzistoare In cazu l
instalaliilor auto care funC1loneazA sub tensiunea de
24V duce la defectarea lor din cauza supravoltării.
Autoru l recomand' tranzistoarele marcate 2N3055 , Iără
nici o altA c ilră sau l iteră, deoarece ele mtlucra gAnă la
6DV. Tranzistoru l fina l T 4 trebuie să fie n mod o Ilgato-
54
riu prevăzut cu un radiator termic, deoarece În caz contrar S{! distflllle prin supraÎocălzire. Radlatorullermic al
acestui trenzlstor Iinall i constituie lnsuşi suportu l melalic, din lablă de ole l, cu grosimea de 1,5 rTVn, el releului
regulator. Acest suport este fixat mecanic de aripa int~­
rioară a maşi n i i, prin Intermediul a două şuruburi M4.ln
aceste cond~ i i, cAldura se transm ite de la suportu l releu·
lu i regulator (placa de bazA) la aripa interioară a autove·
hicululu i, care in u lti mă instan)ă constituie radiatoru l ter·
mic principal. Izolarea electrică Înlre carcasa Iranzis·
torulu i linal şi plăcuta de bază B releului se rea lizează
printr-o lolie de miel! şi două tubulele izolatoare ce se
Introduc Între şuruburile de fi~are şi carcasa tranzlstoru·
lui. GrQsimea plăcuţei de mică va fi de cca 0,2'0,3 mm.
După fixarea mecanică a tranzistoru lui, se va măsum
rezistenţa ohmică dintre ca rcasa acestuia şi radiatoru l
termic. Această re zlstenlă trebuie să fie de ordinu l
zecilor do megaohmi şi chiar mai mu lt.
Valoarea condensatorulul electrolitic de filtraj CI
poate fi de loo+470~F, iar tensiunea de lucru, indicată
pe carcasa acestuia, de minimum 25V pentru Instalaţiile
de 12V şi de minimum 40V pentru i nstalaţ ii le de 24V. Nu
se VOr utiliza oondensatoare cu tantat.
Condensatorul C2 va II de tipul cu po lleste r, având
valoarea de cea l00nF, la o tensiune m i nimă de looV.
Toate rezlstoarele (AI +RS) vor li chim ice, de 0,5W.
Va lorile otVTIice ale acestora sunt indicate in li sta de
piese.
• O.~ ~,\t. .
• "0
~ .. . ~~)),
.. I
• •
<9> •
o
'1\ 2
TEHNIUM <" pt,.mbri e 2005
AUTO - MOro
'f
'-
~
• *'
J c(J
]
~
:III
D
1
Ji·
~
I
ALTERNATORUL
'1'130
Acest generator echipează traC10are şi autoveh icule
de producţ<e Indigenă. Se poate utiliza cu succes ŞI la
auloturismele Dacia. Olcit, Lada etc., dacă I se
adaptează Iul ia acestora. Alternatorul. prin constnJC)ia
sa, este robust din punct de vedere mecanic şi are
colectorul protejat. Din această cauză durata lui de viaţă
este semnificativ mai lungă decât a alternatoa relor
neprotejate.
Dup~ reparaţie sau achiz~kmare. un astfel da gene·
rator trebu ie verilicat pentru a i S8 determina prind paiele
caracleristicl tehnico·luncţionale, in raport cu norme le
prescrise de uzina co-nstruclo8r9 . De regu l ă, incercările
al!e'natoru lui se realizează pe un stand spec ializat.
Aceste incercă ri se pot rea liza şi Cu un minim um de
aparatură (specilică), in ate liere mecan ice mic i şi
mijlocii.
Schema e lectrică de principi u a alternatorulul este
prezentată In liQura 1.
CaracteriSl lclle te hnico·luncţionale ale al!ernatorulul
1130, caracteristici cere trebu ie ve rilicate, sunt urmă·
toa rele:
. tensiunea nominala
12 V
TEHNIUM oeptembrie Z()()S
1000 rotlmin
· tural ia minimă
· curenl debitatla 14 V
şi regim stabilizat
3<lA
36A
· curentu l maxim deb itat
· turalia maximă În regim
de lu ncţionare continuă
8500 rotlm in
10000 rotlm in
· sup raturaţia
indiferent
· sensul de rotaJ ie
· rez istenţa boblnel rotonce
la 2(l;tS' C
4,6·5,5 n
Pri ncipa lele probe, incercări l i verillcă rl la care tre·
buie supus alternatoru l sunt urm toa rele:
- incercări la suprawraţie:
- Incarcarea la Incălzire;
- determ inarea caracteristicii de sarcină la tempe·
ratura mediului amb iant de 2O±S' C;
- ridicarea caracteristicii de sarcină În regim stabi·
lizat;
- caracteristica de s.curtci rcu~;
- verificarea diodelo r pozitiva şi negativa din
redresoru l trilazat al alternatorului .
55
AUTO - MOTO
,----------------------------,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I1... _ _ _
I
_ _ _ .J
}-~,o-
/"cllrc.rell III lIuprllturllţie
Cu un motor electric {tr~azatl se
rote$le allarnalorul timp de 3
minute, la 10 000 rotlmln. prin inter·
mediul unui muWplicator de turalie
cu curea trapezoidalA. Pe aceastA
durată nu \lebuie $li apară instabi'".~
. ale curentul.. debrlat ~i rud
de
iuni mecanlO&.
"CllrCII",1I 1I1f~lJtDru/u; la
• u~;"dlz;re
Temperatura bobina]utui, a
Ilerului slalo,ic , i a diodolor
redlesoare
nu
trebuie
să
depă~ascl următoarele valori:
, bOOlnaj slatoric
tlO"C;
• lier stalOfic
70'C:
• diode redresoare 9O'C.
r---j-,
I 21
11 I
: (DI7V:
'II
2
Temperaturile se mAsoari după
stabilizarea termicA a aharnatorului,
care Irebule d lune1ioneze ~rnp de o
oră la 3 000 rotImin, cu InteJlSilatea
CUfOOtuiul debllat de 30 A, sub o le~
siune de 141/,
Temperatura bobiI'Iajului statooc
sa determină eu rela!ia:
T- RT - RI {234,5+ tl1+{tt''21
e,
in ca re:
RT - rez istonla bob inajulul la cald
in momentul opririi :
RI - rezistenta le re<:e :
tI
temperatura. mediului
ambiant corespunzător lUI RI :
t2 temperatura mediului
ambiant corespunzAtor lui R T Temperatura roerului şi a diode\Of
se mboari eu 'Iutorul unui 11:,,-
"'"""',
1
"
:10
1.
L
_ 1'
J
3
•
"
0,
4
n[rot/ml"]
o
56
TEHNIUM • .,ptemtrn., 2005
AUTO - MOTO
r--------- --- -------- --------,,
I
I
Delermlnarea caracl...
rlS llcli de sarcină la temperatura medIului ambiant
de 70:t5·C
In luncţie de turaţ i a
rotorului. se ridică curba de
variaţie a curentu lui debital
de allemator. sub o tensiune
de 14 V. Ia temperatura
amlliantă de 20iS'C.
In vederea obţinerii acestei caraC1eristici. alternatoru l
se monteazA conform figu rilor 2 şi 3.
Ridlca ree ca racterist ici i
se face pent ru valo[i crescA toa re ale lu ratiei. In timpul
ince rcă rilo r .
sarc ina
se
regleazA cu rezistenţa Rl ,
iar tensiunea se mentine
constantă la valoa rea de 14
V cu aiularul rez isten ţei
R2 (fig. 3).
Ca racteristica de sa rcinA
ob1 inutA trebuie sa se supra punA sau sa se situeze deasupra curbe i etalon prezentale in figura 4,
Ridicarea caracteristlcli
de
sarcină
in
reg im
stabilizat
Se rea lizează in aceleaşi
cond iţi i prezentate anterior;
in plus se va avea in vede re
ca a~ernatoru l să fie Slabi·
~zal termic.
Caractoristica de sarcinA
In regim slabilizat a a~orna­
torulu i I ncercat lrebuie sa se
su prapună sau sA se situaze
deasuprn curbei prezentate
in figura 4.
CarBClerlstica de scurtcirculI a al/ema larului
Acest lip de alternato,
este caracterizat de /aptui cA,
prin constr ucţie , lim iteazA
curentu l la \fOI!ori nepericuloase pentru boblnai . Din
aceast~ cauză nu mai este
necesar să fie echipat cu li·
mitator sepa rat de curent
Ver ilicarea li mitări i curentulu i deb ilat se face prin ridi·
carea caracteristici i 1n scurt circuit. Pentru aceasta. alternatorul se monteazA confonn
schemei din figura 5. Se
reg lează curentul de excitaţie
ta 2,5 A ~i se măsoară curentul electnc debilat de a lternator pentru turaţi i crescătoare
de la O la 6 000 rotlm in.
TEHNIUM "'pt embri" 2005
Mornolo,
I
I
I
I
,
I
I
,
I
,,
I
,
I
I
,
,
II
I
I
I
I
,
,
I
I
I
' 5
,
,
-------
~--- --- - ------- -OF
B+
-- -~
0-
"
Măsurătorile trebuie efectuata Intr-un timp cât mai scurt. pentru a nu pe rmite
incAlzi rea exagerat~ a alternatoru lui; dacă este necesar, se venlilează alternatorul
din exterior.
Caracteristica de scurtcircuit trebuia sâ se suprapună sau să se situeze deasupra curbe i prezenlate În figura 6.
Verificarea diadelor pozitive şi nega/iva
Pentru verificare. fiecare diodă se inseriaza (pe r ă nd) cu un bec de 20-45 W/12
V, la o baterie de 12 V.
La schimbarea poia rilA1 ii bornek>r baleriei. becullrebuie s~ se aprindA şi respectiv, să se sting~: dac~ in ambele peniţll becul rAmane aprins. dioda este
scurtcircuitati'i , iar dacă rămâne stins, dioda este IntreruptA.
"' t 1["1
I
J
,,
6
~
o ~
n[rol/mi
57
TEHNIUM MOOEUSM
Cu cât"" ani In urmă am publicat
In revista TEHNIUM un articol rei•.
ritO! la exploatarea aCllmulatorilor
Cd·Ni, precum
unei. montaj.
jlfactice de Inc rcare/descarcare
corectă a acestora. Firmei. producatoare
perfectionat acest tip
00 acumulatori, utfel IncAt unele
consideratii de atunci nu mal sunt
valabile. Aceast. este motiv.tia pu.
bllcArii prezentu lui articol.
De menllonat c, articolul sa
relent in special la acumulatori NiCd utilizati In modeIisrn.JI de pet1o ••
marl\li, nu şi la cel de uz QeneIlII.
Ace~lia din urmA se gAS811C cu.ant
pa piata internă, sunt mallafllnl, dar
cal ~ate" klr este Inferioanl. Sigur câ
şi pentru aceştia o parte din consl ·
deratiile cuprinse In articol tun
valilbila.
Acumulatoril Cd·Ni utlll:ati I
modeIismui de p8f1o(man\!\ şi I
aparatura profesionalA au calitAti net
superioa re, garantate de firma pro
ACUMULATOR II
II
.U
,
"
"
·
ducătoare.
INSTRUCTIUNI
man!a deosebita, cu toate c4 au ca·
racterlstl cl tehnlco·lunc1lonate şi do
liabilrtala mai sctluta. AOiIastA
solutie OOt1S1rvC1ivA 1I~. .1I1. prW1
nalUra .1, atat curentul maxim debitat de cefuL§, ~t , 1 curefllul maxim
de Inc'rcare. In situaţia In care
eu rantut In sarcina atinge valori da
t5·20 A, capacitatea acumu latoru lui
Rl
IOK
R2
·,
BCIQ7
• Hi'ţ
,.•
•
Acumulalorll CeI·NI sunt o I UrsA
de energie elecbico'i fiabilA şi nu
nacesM aproape 00I0o Intra\lnere
,
Totuşi, curooa,terea câtOfVa regui
de bazA cu privire la utilizarea lor v
conduce la CfllŞterea per1orman)eIor
şla. du1318Î de exploataJe.
In prezent IlrrneIe produciltoare
livreatil pe piata o mare varietate de
tipu.i de ..cumulalori Cd-NI destinati
a acopt!ri toate gama de utilitA r!.
Aceşti acumulatori sunt olerl\1 atGt
sub lormA de "pachete" de ce"- Ia
Cd·NI, cât ,1 tub IOfmA de celule
IndMduale.
Toţi acumulatorii (de propulslej
cu celule Cd·Ni, labricali In u/Iim11
ani, sunt compatibili cu ~ed&ele
da !ncărear' r~pida (timp de lncă r·
ca'e 30·60 mln. luncţia de capacl·
tate), cont~ate automat nu mAca,
monitorizate şi temporizate.
AcumulelO,11 Cd-NI actuali se
di1eren\iatil In principel dupa structura electrozHor. liind de cIouă feluri:
- acumula/ori cu eIectrozi solzi;
- ~1Orl cu eIedrozI"l6riza~.
•
Acumu lal orl Cel-NI cu alaelrozi
solizi
Aceşti acumulatori au un PrG!
scăzut şi din aceastA ca uză
şi cal mal riispăndiţlln râMul
mal
sunt
modeliştilor
58
ca re
IV,I
vizeazA per1or·
T2(
\
p
penCru modelele cu propulsia etee
,rid! a CUI"IOSCut alAt la noi, eliot ma
ales pe I'an mondial, o der.ootta.
mc[lloziv . Acast lucru se datore.z
In mara parte cre şlerli perio
man\eIor acumulatorllor Cd·NI, care
au acum o mal mare capaeltate
robusteţe.
BD 138
TI
In ultimii ani. mai ales. Interesul
-
1
tori l achizitionati. Pentru cei da firmA
recunas",,!A, problema este simpla,
deoarece tiplJllor, ImpreunA "" alle
caracteristici princiP.IIle sufll $p(J(;ifi.
cat. In instructiunile de folosire ce
se livraazll Împo-eur"ll w aceştia, I4Ir
de cele mai muHe ori este noIat ,1 pe
carcasa ce lulei. De mcemplu. I,.ma
Robbe, una din ca le mai ma,1 din
I
.
•
+
1
R3 470/ 2W
,
'00 ()
L~D
L
Cu polen/iom.lrvf P se r~lellD pragul de {hIsCMCsre.
scade semnlf!Clltiv, cu cea 30-40%.
Princip81a utilizare (In modelism) a
acestOf acumu\atOfI o consfj[ula
aaro, al,llo ŞI Il8.vomodelele RC
(redlocomandate), echipate ctJ
maloare eleclrice de propuIslB care
au puteri mici sau moderata ~i din
aceastA cauză pot fi echipata cu
acest tip de acumulatori mal lellini.
Desigur, aa-tmutatoo performanti cu
eleetrod sinlerQat ulgurll o
autonomie superloatA, der au dem·
VIIIltajul unul pret de CO$I şi al unei
durata de IncArcare mal mari.
Acu mulatori Cd·NI cu
slnterlzall
a l.ctro~1
Aceşti acumulatori loot special
concepu)i pentru a debila cutenli
mari. Au Insa. dezavantajul unor
capac~A\1 mIIi mici fală de acumu la·
to rii cu electroIÎ soliZi, Acest deza·
vantaj aste pa deplin compansat da
propneIIItea lor de a furniza curenp
mari lArG alecwea. capacitJ\il lor şi
cu o buni stabilitate kllensiooe.
Curentil de IncArcare pol alinga
teoretic valori similare cu cel debitati.
Se pune problema cum putem
stabili elirel clase aparţin acumula·
Europa, comercializează ac umula·
tori de dlver5e capacităţi. care se
ldentilidi astfel: acumuliltori cu etec·
trod $OIitbTopeep (RSA), Power
Raclng Pact. 1500, PanallOfll(:,
5enyo KA; acumulator! cu electrod
slnterlzat=o-Sanyo SCR, Sanyo CR
sau AR.
Me/orltar"a firmelor r eco·
mandl desdrca,.a complet' a
.cumuh1rQriIDr 1nIIhlra de tleca,.
Cncin:1n!. AceestJ operaJillflB"1e
ne<:e$~Ifă
in vederea combaterii
fanomenulul de memoliB cara poate
apAraa la acast tip de acumulatOf!.
Penlru descA.carea completa a
celulei de acumulatOf! Cd·NI se
recomandă mont,ju1 prezentat In
IIgura 1.
Valoarea minlmG admisibilA a
tensiunii unei oo~Aţ l la descil..carn
completă (lărA sarcinA) este d.
aprox imativ 0.9 V (Dentru un acumu·
!etor cu 7 celule CeI·Ni aste de 7 li"
O,g • 6,3 VI. In $IIuaJia in care ecu·
mulatorul ajunge sub acest nivel de
tensiune, poata apArea fenomenul
de
"supradellC'rcare".
Aceat
Ienomen poata duce la Inversarea
pol ar itătii ooora dintre colule (terminalul "pozitiV- devine "negativ" şi
TEHNIUM o.eptembrie 2005
-
lEHNIUM MODEUSM
CADMIU - NICHEL
DE UTILIZARE
PagIni realizate de prof. dr.lng. SORIN PISCATI
îrMIrs). Valoa1'fl8 tansiun ii S8 poata
cu un multlmetru (voll·
mă sura
~lru). In Calul In cara sa desooperA aparlla acutu i fenomen, sa
Hz~ril cUrefl!ilor mici, ,.. afecteazA
capaeltatu acumu letorul uL Tolul?i
este bine si SI evite această prac:
tic<:i. Intruc:'! prin depăşirea r8ptllafA
duralal stand ard S8 pot inilia
fenomene chimice cara eooduc la
." ...______: :______________________~d~i':'~ru~..
~,.:.~.:""":::":.:'~
'"'"
:::i.c...____,
recoma nd
Q
IncArcare len tă
(omogenlzare) timp de 24-30 Ofe.
li
2
RO
150' 1..J
~R2
hrnrl ~T
D1
Pentru di'~rlle vlflor' ele rez/stftn/el R3 .. oblln curen/II de
Înc'rcsre prescrl,t, in domOlI/III 50-500 mA. Tranz tnOful TI .... fi
prllvlzlIl cu un rad/II/or lf/rmÎc adoKr at.
Procedee de ind~
In U\cI" de aplica\l8 resllOdivli
de tipul acumulatodor Cd~i. pot
~ utilizate douA proc&doo de irlcllr·
şi
care, şi anume:
Incircarea llOmlală ( Jantă);
Il\CArearea rapidă.
Trebuie IlcutA distinctie Intre
•
•
ineircarea I10rme lA (lenta) ş; il1Căr·
ca..,a ra~ idă a aeumulatori lor Cd· Ni,
lntrueit capacitatea acumu la·
loru lul 85le deseori fo losilă ca
mArim. de pornire la del'mnir1area
C1Jrentulul de Inclrcare, se va utiluza
llOIalia "C' pentru definirea acestui
curent de lneAlCNt. Exemplu: pentru
un acumJlalor cu capacitatea de 1 4
Ah, prin IC se Intelege incărcaroa
cu un curent de 1,. A.
Tneirgrea nIIpldl
De
~II. Inchcaree rapi(Ili se
refenli la a."OOll da Incatcare de 0,30,5 C. dar pot li ~Izaţl şi curooţi de
Irdreere mal mari: 1·2 C ~tru
acumulatoril CU eledrozl solizi (se
"Or con!IU~a reoorne.ndArlla specI.
flce acumulatorUor utiWzali)
$1 de:l-3 C
(ce l mult 5 C) pentru acumu latorii cu
elect=1 slnlerlzaţl , Trebu ie luat în
considerare laptul el utilizarea unui
curent de IncArcare de 5 C, de re·
gulA, s.eurteazA vlala acumulalorulul.
Aeumulatorij de ambele tipuri sa
pot Inclru. CU curenţi mari (încăr.
carea rapidA), dar In această situ·
a~ est, obligatorie Intreruperea
prOC8$UIUI Imediat ce s·a atins
capadataa lpecifiel a acumula·
I~I.
Incir.:.... normali (lanUl)
Tannanul de lnelrcare lentă se
utililaazi at unci ctnd curentul de
IncArcare ara valori eupmse Intre
O, l e şi 0,2C. Durate standard de
lnelrcare la O. IC este da 14 ore.
Prelungirea duratei de IncArca re
peste aceastA limită, In sltualia ull.
TEHNI UH septembrte 2005
Cel mal cunoscut ~ de
supn!IVeghere a Inclrcirii rapide
este DotIta·Peak, procedeu ce as~
gUl"I monflorizarea tensiunii aeurTlU·
lalofului pe timpullneircArii $1 întreruperea procesului la Incircarea
completă, prin sesizarea momentu·
lui In care caracteristica da tensiune
a acumulatorulul are tend i nţă
Autod. .d r ca rea acu mu lato ·
rllo r Cd-NI
Acumulator!I
Cd· NI
moderni
plerd apfOl<lmativ 1% din capaci·
tatea nomhlllAIzI. Cu a~e cuvinte,
aa.mlAalor lnelrcat ~t se
va descArca (chiar In condilile în
care nu 8/e~) In 100 de zje.
Din această cauzA 8CUl"llUlatorul lrebule Incllcal complet, maÎ ales
inaintea ulilZărI (acumulatorul trebuie Incifcat m adiM INilmea ut~
IIzări), Funcţie de dUl"ata depoziTănl,
BSte posibil &.ti Ile Ileeu,u un ciclu
compl<'lt descl,carlVlncln:a,e.
f'entru lneln:area ecumulatorilor
se recomanda montaJul ~azentat în
l igunll 1, sau un $tstem automat de
Incarcare rea llzet industriei ,
UI"l
Încilrlrea acumulatorllo.
La desc6ru.rea sub sarcină
mare, acumulatorii Cd·NI se
irdilzesc destul de putarnic şi de
aceea este obligatoriu I se llsa
acumulatorul III se rteeasel Inainte
da unn6toarea Incln;;are. Un acu·
mulalQf cald Inmagazineui mai
PUIIM enargte ca unul reoa. Iar In
cazul In care este fierbinte,
IanorTIenuI se accentveaz6.
Reallzl .. . · pach ete lor"
celute In regla proprl'
de
Pentru cel care do'esc s/\ rea·
IIzeze singur! acumulatori din ce lule
Cd·NI Independenle, se recomandă
urmAtoarale:
•
pentru legAturile dinTre
celule se vor uVHza oooduetori din
cupru cu secţiuni eare &.ti supoMe,
fară Irdlzlre, un curent da dItscăt·
cani dublu laII de cel mulm admis;
•
In s~aJ.,1a In eera celulele
se lipesc ' n
" se va utiliza un
aliaj de Upire cu caraeteristîcî da
corducIivitale IoIIrte bUI"ll. O ,,",unii
lI&OO<espunz.!iloare se lncIIzeşte In
funcţionare şi poata deTerionl acl)-
muletorul:
Ilpiturlle se vor e~ecuta cât
mai rapid, pentru a nu se iniţia
fenomene chim ice cam diminueazli
capac itatea eeumulatorului sau
ch iar II pot di STruge.
59
TEHNIUM MOOEUSM
Este un em~ător cu trei comenzi digital proportionale,
cu modulat;e de ampl~udine, care lucrează in banda de
27 MHz.
SlIItia se pretează Tn specia l navomodelelardin grupa
Fl, F3, (V şi E), FSR (V şi E)şi velierelor din grupa FS.
Schema de principIu a em~IUaru l UÎ este prezentată in
figura ~Iăturată_ Tranzistoarele C945 care echipează ceMicatorul emitătorului pot fi înlocuite cu tranzistoare
romăr>eŞli eCI71 ~ BC173, cu ~ .. 100 + 150. Cele de
mdiofreeven1A (C735) se pot inlocui cu 2N2369A (~ .. sa
+ 100). Fmalui Cl589 poate fi inlocuit numai cu unul identic, preferabil de aceeaş i firmă (fl .. 150 + 175).
Rezistoarele sunt chlmice sau RPM, cU o putere de
0,25+0,5 W. Condensatoare le de 1+1,5 nF sunt ceramlce
- disc, ca şi elIle de Ordinul picolaraz~or. Cele de 33+39
nF sunt cu poliester, iar elec1rolitiellle cu lanlal. Pentru
c~i rea cu mai multă uşurinlă a \/lIlorilor acestor condensatoarn, se dau câteva exemple: 56 OI< .. 56 pF: 15 1K ~
15QpF: 33 2K .. 3,3 nF; 100 K .. 10 nF etc.
I nlăşurlrila LI şi L2 sunt amplasate într.., carcasa. de
ferită (de lF) ecranată la răndui ei de o eltă carcasă m&ta l ică, legată yalvanic la masa ITIOlItajului. Diametrul
miezului celor două bobina cuplate electromagnetic 11;
L2 este de 4 mm.
Bobina LI are 7 spire din d.1T1lă CuEm cu diametrul
de 0,3 mm, iar L2 are 3 spire din acelaşi conductor.
Sensul înlăşur<'irilor ostil cIII orar.
Şi bobinele L3; L4 sunt ecranale: ele au aceeal?Î car·
casă, amplasare, miez I?Î sens de bobinaj ca şi ansamblul
Ll, L2.
L3 ~ 7 spire CuEm 00,3 mm.
L4 ~ 3 spire CuEm 00,3 mm (bobinată pestII L3).
Bobina l5 esle mai aparte, după cum şi etajul final al
acostu i em ităt or este putin obişllU~. Diametrul carcasei
bobinai LS este de 8 mm, iar al miezulu i de 6 mm.
Diametmt sărmel de boblnaj (CuEm) ~
Caracreristicfle prinâpale ale emil/Horului Varioprop
C6. SSM. 27
Tensiunea de alimentare ~ 9V
Curet1tul absorbit ~ 125 + 150mA
Puterea l.IIil ă ~ 0,7 + O,9W
Greutatea (cu 8 acumulatori Cd-Ni 0,5 Ah) => 720 9
Număr de comenzi ~ 3
Raza de actiune (cu receptoru l din componenţa statiei
respect"",,) ~ 0,5 km sol-sol şi 1 km so~aer
Lunglmea anle""i ~ 1015 mm
Timp de ut~izare continuă ~ cea 65 min.
Observeţj6. Datorită puterii mari debitate In anter>ă,1?Î
ded consumului relativ rldical (cea 150 mA), statia se
pretează mal putin pentru oomanda velierelor din ctasa
F5. Se ştie c~ un concurs de acest Iei are o durata de
ordirlul oretor.ln acest caz, acumulatori R6IO,SAh trellu ie
înlocuiti cu aljij de putere mai mare, de exemplu AM ,SAh
sau R6I2Ah. In acest caz. problema l imitării duratai de
functionare, în cOfICursu l resflBCliv, fIU se mai puna.
Pllntru comanda unor navomodele mecanice din
clasele FSR (E; V) sau FI, F3 (E; V). statia se preteaza.
foarte bine. datorită următoarelor a\/llntaje:
- pl.llere mare in radioirecvenţă:
- sensibilitate ridicata. a receptoruilli ~ cea SjIV;
- rază mare de actiune şi siguranlă In funcţionare:
- greutate mlcti a em~atorulu i :
- carcasă şi comenzi ergonomice;
- selectivitatea practică a rectlptorului original este de
- dar
independente);
o reuşită con·
struC1ie În general $1 a timon ariei
In special;
-dimensIUni reduse ale carcasei şi ale antenei
emitătoml ui:
NumărUl
de
splre ~ 7,5 ,
se bobinează începând de la
baza C8rcasel bobinal (jos) doua splre: sa
scoale o priză I?Î se Inlăşoar~ In continuare incă
5.5 spire.
inceputul bobiflei se leagă la masă. priza la reztsteoţa
Rll, Iar c:apătul superior la condensatorul C14.
Bobina Le este o bobină "pe aeI". Diametru l el este de
6 mm. Contine 17 spire din sârmă de cupru izolată cu
mătase dublu Slrat. Diametru1sărme i esle de 0.5 mm. iar
tungimea înlăşur<'irii L6 de 9 mm,
Bobina L7 are:
- diametrul miezului ~ 4 mm;
- diametrul sărmei de bobinaj ~ 0,2 mm (CuEm);
- număru l de spire ~ 30.
Şocul de radiofrecvenlă SRF 1 esta standard şi are
22j.1H.
Şocul SRF 2 are 33 j.tH: D ~ 8 mm, L ~ 10 mm, iar
rezistenta ohrnică poate \/lIria între 65 g şi 80 n .
60
- dimensiuni ~ i greutate reduse ale receplorului şi
servomeeanismelor aferente:
- consum redus pe partea de receptie - executie:
- montaj electromecanic robust:
- ClljllU mare şi rapiditate In executie la serwuri.
Datolită acestor cal itătl ea a /o$t preferată de mulV
amatori.
Lista de piese
Tl, T2 ~ C735:T3~ C15B9:T4 .. T12 ~C94S
Dz ~ DZ7V5: D1 .. D5 ~ lN4148: Rl, R12 ~ 2200:
R:2, R6, R8 ~ 470; R3 ~ 4,71<0; R4 ~ 2,21<0: R5 ~
'''''''
R7 ~ 300: R9 ~ 150: R10, Rl1 ~ 2,20: R13 ~
18kO;
R14 ~ 390 kr); R15 ~ 220k!l; R16, R19, R22, R26
~ 100 1<0;
R17, R18, R20, R21 , R23 , R27 ~ 56k!l; R24 ~
47110'
R2s, R29. R31 ~ 5,6kO: R28 ~ l00kO: R30 ~ 38kO:
R32 ~ lk!l.
Toate rezistoare~ sunt chimice de 0,2SW
TEHNIUM septembrIe 2005
•
".O.-",~
C4
~:r~o>.
"'.-
{:'5'~Q U n!iUUs>Ug
•
C81..3
lA
i!~n~ ~,-;~~~~~
Rii
1
~
0-
'" o-g~nS'oi oOROO
;;i
x
z
c
, 1;;1'.~ui ~(") ~J~l~~2
o-
i"
A
2
5~
"
0('") (')
~-o"O
~-!:~~ .. (, 9~~ U ~
!'~i~ ~ U;9~§
~~~!~ ~ ~~9B~
R3
!> ~· i-· ~ ~ "Tl~uS?U
•4
I
50jJA
~·-Qn
(, B~'~9~
li ';:j ti 0-;,~
,
,_
C2~
~ 1
J11~
1
R I t!
R I <:;
::L::L
,~
Pl
RIS I
P2
~
-Ol::::
±:r:r:r
DIR\7C27
D2
R20
8
u,,~*~.
~
f
z
!
R2 1
R28
R30
C40
I~
O> _
"" .. '''U ..
~. 8~ ~ fI8
L _ ---.:"_.::;
·8 .., . " _...
I
T4
-
•
~ U S?
06
ENERGII REGENERABILE
~q.
~\)\
ft,~~ I:i ~-\\) Tehnologia
~ ~~ proiectării palelor
pentru turbine eoliene
de mică putere
Student ANDREI PREDA. Facultatea da EnergMIcI. Un.... 81iII1a1&6 PoIt9hnk:e. BlM::luI'efll
Lucrare rea/!zaIi ti cadrul CentrukA pentru 0ezII0IIarea CreelMtl1ll Studal!lb' In EnergetIc6
Coordonator. proI. dr. Ing. ION CHltJT.I.
1. Evolutii turbbalor eoIiel\e
"'timp
I
Denumirea de lurbinA se LIIiUzeazA parltru orice dispozitiv dotat
cu paie care transformA energia
cinetică a unul Iluld in lucru
macanlc. DacA &$le uti lizată energia
clnetl<;ă a văntului pentru obţinar&a
de I ~ru mecanic, etunel lurblna
capAtA dentlmlrea da l uminA
eotian" sau da vAnt. cel mai răspăn­
d~ tip de lurblnli Idian" este ce<I
dOlatA cu paie. Deşi caracterul
naconstanl al vintulur implicA timp
$Curt de Ioloslre a turtl lnelor eollene,
totuşi, timp de m l l en~ vintul a fost
Intans loIosil de oameni. In urmă cu
eproidmaUv 4000 de ani, oamenii au
l!lCi!pUt sa foloseasca energia
rulul construind pompe eoliene
foIosiIe la extragerea apei pentru irigalil, In scopul uşurtlrll elortului propliu. Aceste pompe eol;ene au 10&1
denumile generic "mori da vânf .
Primole mori de vAnt, de la care au
r"mas doar lidoJrllfl, le ~esupune
el au fost construite In Â18xandria,
pe makJI Maq!aranel, In urmă al
3000 de ani. In anul 115. Hemn a
lXlI1S1ruit o orgA pusi In mişcare da
o pompă având .erul lurnizal de o
alice cu lrI i"!Umlr Ioarte mare de
paie, asomAn"toara turtlinolor
americane care 8e pun In mişcare la
cea mal uşoară ad iere de vânt, dar
van-
62
~~~:;
I
p.IeIOl, calculele e~acte mnd
fumlzate da Bemoulll. Smealon :;i
Euler.
la sllIrşilul secolului al XIX~a
au apArut, In Statele Unite ale
Americii şi In Europa , primele tumlne
eotiene generatoara de ele-clr\c~ale.
~~~~~~~~~~~;~ I
~
aproape exclusiv prin ImbuMtal;rea
formal palotor.
rMuclrea
fiind deja
5aoolul
III XIX·lea
,·a caracterizat
bine Inleleasa. Deşi aparifia m,şinii
al abur a rBYIlkt\ionat letrica, roata
de vIom a ~ !IA fie fokIsitA şi
pMecţionatL In 1890, danazul La
Cour o obţinut, prin lucrarile sale In
su~afll, valori COIISllL/et"'l precisa:
Inell Mllraa IIxai 011<;01 trebuie sa foe do
aproximativ 10-. suprafala tolola a
palelor sa nu dep4~osca o tlllime
din $lJpralalB discului abi. EI rec0manda 4 paie a cAror IAllme sA lkI
1/4-115 din .... ngmea pelal Profilul
pIiOonal III palei trebuia !IA aibă
sageata maximă la dlllartţA 1/4-1/6
din coardA lală de bordul de atac şi
ea trebuie să fie doar de 3-4% din
coardA. Inclin area pale l falA de pianul rolW era de 10" la vAr!, de 15· la
213 din I'll2ă, de 20" fa 1/3 din rază şi
da 2S... butuc. ButueuI elicli trebuia
si IN o raza corespunzind unul
sfert din IlrIgimea palal. O astrel de
elk:e se mişca deja la o v~ezA a vânIuiul de 1 ,8 m/s ~ funcţiona la randa·
ment mooc im de la 3000 la 5000 de
ore pe an.
TEHH IUH oeptemtwle 1005
ENERGII REGENERABILE
După cel de·al doilea război
mondial a crescul inleresu l faUi de
lumlne le eOliene, inli i nţăndu·se
instllule
specializate
pentru
cercetari In domeniu l energiei
eoliene şi dispunolnd de diferite
tipuri de tumine aoliene fo losite pen·
tru cercetare. S·au constru~ astfel
mune alte lUrbine pentru scopuri
praţtice.
In ultimii 30·40 de ani au ir1Ceput
tumine eoliene de mare
putere, ca de exemp lu cea de la
Analborg
(Danemarca),
cu
diametru l de 17.5 m, 100 rotlmin şi
putere de 60 kW la o viteză a vântu·
lui de 11.6 ml s, O a ltă turbină
ea liană de 200 kW ŞI cu diametrul
de 24 m a Iasi i nsta l ată in
Danemarca in 1957, la Gedser, iar
in 19n o alta a fost Instal ată la
Tr ind·S kolerne, având o putere de
2MW,
Sum două motive principale pen·
Iru această atenl ie tot ma i ma re
da tă energiei ooliene. Primul ar fi că
majorilalea formelor de energie
generare asllizi folosesc ca materie
primă cărbune l e, petrolul sau gazul.
Acestea eli berează cantităţi u riaşe
de dioxid de carbon In atmosfe r ă,
ceea ce duce la accentuarea efectu·
lui de seră şi i mpl ic~ la o i r1Collzire EI
atmosferei Polmăntul u i . AI doilea
motiv ar fi că multe din descoperirile
din (\()meniul energiei văntului, pre·
cum şi al tehnologiei de fabricaţ ie a
elicelor eoliene au permis aducerea
costului energiei eo liene la un punct
care o lace compet~ivă cu ca lelalle
surse de ene rgie. Marele potenţial al
tuminelor eoliene este dat de faptul
col puterea generatol de o el ice
e olian ă creşte rapid o dată Cu
creşterea vitezei vQntu lul: o dublare
a vilezei volnlului generează o
c reştere de aproapa opt ori a puterii.
o.. asemenea, lungimea palei elicei
este Important ă: o dub lare a
diametrului eli cel gene reaz ă o
c reştere de patru ori a puteriI.
In momentul de f aţă se tolosesc
dou ă tiPUri de el ici eoHene: cu axa
verUcală ~i cu axa onzontală. Eliclle
cu axa vertica lă sunt, la rândul to"
de două tipuri: pe bază de rezistenţol
la Inaintare şi pe bază de portanţă.
Cele pe bază de rezisten ţă la
Inainlare lucrează pe princip iul
palelei folos ite la propu lsia hfdrobici.
d ete lor (dacâ paleta folosiM la
propulsie nu are alunecă ri , atunci
viteza max i mă a hidrobicicletei va fi
aceeaşi cu v~eza de peda lare) , Cele
mal frecvenle elici cu axa verticală
sunt anemomet'ele,
Un exemplu de elice cu axa ve r·
ticalA pe bază de portantă este
"bă1ăloru l de ou ă" Darrieus din
Franţa (palentată pentru prima oară
să apară
TEHN IU M
.eptemb~ie
2005
in 1927). Pe fiecare pa lă se atinge
portanla maximă doar de două ori la
o reva ulie. ceea ce genereaza un
cuplu (şi o pulere) mara de tip sinu·
soidal (lucru ce nu se inrălneşte in
cazul unei elici cu ax orizontal). Unul
din dezavantajele une i astfel de lu r·
bine este că paiele sale au un
număr de frecvenţe care Irebuie
sărite. Marele
avantaj
al
acestui tip de
turbină
este
că
poate
func1 i o n a
"
indiferenl de
d irecţia văntu·
-
........
..
lui,
insă
elicele cu 8)(
vertica l sunl
greu de mOn' "' ,
tat pe lur·
nurile i nalte
pentru
a
prinde văn·
turlle de la
lnă lţimi mari şi
sunt forţate să
accepte voln·
tur ile joase,
mai
turbu ·
lente,
care
produc
mal
"
. . . ...
1,'-_..,.1--1-;-__,;-_--:,'-_,,:__-:,__ :
/
M... _
~
63
,ENERGII REQENERABţLE
liolond
rnsă
_mii de deosebirea In
ceea ee ~şle mi$ellrea Hrukll
din lurul elleal. Astfel , fn
titei
eal""
propulsive s.na motoare (moloru!).
creează moment necesar menlil'\6fi
unei anumite turaţil , curentul din
jurul ellcel este generat de
ooIiene cu LWI rIlW'I'IAr ReynoIds muh
mai mir::. Apar bule de separare care
pot duce La varl8li1 mari ale perIor-
n~idului
='<j"~iîii;:iiii:;~;
it iI- .' !
~
•
asupra paieiOf In
roIalle. In schimb, la elicea eoIlaNi
aerul se mişcA (\lAntul) ln]l.lrul e~
forţele care apar tiind re~ultatlll
aeliun ;i directe a Iluld\llul asupra
fixe.
pelelor.
2.
Tend ln le
Ictuale
În
prol&ctarea palelor pentru ! urblne
eoIiene de putere miei
marr,mă. ani i
'80,
Irecventa depAşlre
:!~':~b~:'i~: :
dus la IncArcar.a
excesivA a lIan8misioi , pulAnd duce
chiat La distrugarea
generatofU'ul. O
. ._
rezolvare conslruc•
tivll a acestei probleme a dus la
introducerea pro'ilelo. cu un C z
redus cAtle vârlut
palai pe~tru un
control pasiv BI puterii maxime generate, reulinOrJ.1HI
chiar
mbtma llili.e a perlerma~telor
palelor.
Pentru IuJbineie Ioarte mari,
greu1atea ,1 costul palelOI
cresc mult mal muk decâl
energia generată. eaz6ndu·se
pe acest cons iderant, IU. binele de mari dimensiuni au
nl!M)ie de pro!~e cu \lfosiml
millri şi Cz mare pentru a rrunlmlza
greutatea ,1 costul palelor. PlOIilele
pentlU lurblnelD de mici dmIInt luni
trebullt proiectate pentru numertt
ReynoIcb redUH pentru a evita sepal1l11a Laminar6 ce poote duce le
rn lt"lIJâ 1II1"II" 18re ma.e, Cz variabil , 1, nu In uHimullând, zgomot.
°
Ca In olice proces de proiectare,
fila IUrbinele eollene ItIdltl anumite
eriI.riI de design car(t trebuie luate
In considerare. Pm lre aCHtea, cele
mai importante sunt: alegerea
numllrulul de paie, alegerea profilului, alegerea corzil şi a rolaţlel palei,
alaga rea materialului. Declzll ili
linale dupA llnumkll criterii se Iau de
asemenea, In ordinea pnorilAlllor
SlJrwn~e din caletut de sel'dnl emis
ranlru proiectarea u....1 tutbi....
eoliene. Unele proiocte pentru paie
rezultate dÎf1 creştllfOO. dm . nslLWliIor
elieelor Includ o scădefe • rezisten\1I1 palelor lmpleuoA cu o
cre;Tere a llrosimii prolilelor ,1 a
coeiicientu iui de portanl6, precum ~
o creştere majoră II vitez" la v6r1.
BazalG pe aooste criterii, configuraţia de bază. in ultimii ani. penlN
acest tip dll tUrW111 a lost: elice In
vIInt al Ifei sau mal muHe paie profUlli allrodinamic, similare lliicei de
de proIiie pentru turbinele eollene
prezinta curgeri turbulente pe Int.eg
IIl(\radosul pro1ilului cu doar plljin
lnainle de porlall1a
F amilie d. p r ofile subtiri p enlru paie
d e lu n gim e m e die
deplasarea avionului I n med ll,lllmo·
bir 1;1 forle de tracţiune u la se
obţi ne prin compunerea, pe directia
de deplasare a avioNJlui, a ~"anJ~
,1 a rezlslen!ei la Inaintare este o
forlI (....and acelaşi sens cu viteza
de In,ioIare) produsă prin reacţlu­
nea
I
manlalo. aBTodlnam1oe. Nu trebuie
negtijatA ~imea dllla baza palei,
care trebuie sA respecte cennlelfl
structLnle. sA albii. o bun! rezistentIlla In~ pentru a nu lovi
Turnul , 1 pentru a suporta
momentele de IfIIXl'IOlere de la baza
paleL Proiectala .ecente de familii
_.
2.1. Con slderalll aerodlnwnlce
Fam ilie de profite subl l. 1 plinIru piili de lungime medie
0..
•••
Proiilele aerodi namlce
Prolilllie aerodinamice au oonsti·
tui! unul din aspec1e1e cele mal c0ntroversate din proiectarea unei paie
p.ntru
o
lurbillă
1I001an.l.
Caracteristicile de perIormilln!.l, precum ~ gr~ile proIilelor pentru
aviaţie nu sunllntotdeauna potrivite
In cazul turblnelor eo~_. P'To/ilele
create pen1lu numere Reynolds
mari p rezintă separa!ii laminare
cMd sunt folosile pentru turbina
64
•••
s
T EHNIUH ""pUmbrie 1005
ENERGII REGENERABIlE
GlIOIlletrla palelor
Cr~eriul cer mal Ulilizat In preZM!
pentru oplimlzarea rlelor este cer al
costul ui min Im a energiei, mal
degrabă dee!t cel al producţlal
rn/l)C11TIIl de er... gie anu.IA. Pentru •
$(1 fac. optimizAri raportate la costul
minim al energiei, este ne'>'Qie da o
melodă mUltldl acipllnarA care s4
incIucU. 00 mode! eerodinamic şi
slrudunll penlru palu cu modela de
costuri alâl panIfU paie cal şi pentru
loala componentela principale ele
lurblnel. Procesul da proiectare a
palalor daYina astfal strins legat de
tipulturbnai ti de locul de amplasare
Il aoesleia .
Diferite le modele aerod inamic.
Iok>li!e In delerminarea geomelrlei
palti nu o/er4 o ~ danli pentru
geometria
Vll.rtulul
palel.
Experimenta l l -a constataI că o
rotll"liira a colJului bordului 00 atac
duce la o ImbunătaţÎl"e • penor·
maf"llei !vârf lras). AlIa II~ 00 vlr·
furi (vArftip S!)I.dA) Sll"l1 folosit", pentru reducarea zgomotulul, In ciuda
unor raducerl ale performanTlti.
Num;irul peTelor
In cazul lurbinalor da micA putara , ca şi pentru cele 00 mare puIBAI, varianta elk:ai In vint cu tllll
palt asle cea mai des ulilizata. Cu
IOIIt' că vari.nca elleei In vant a fost
aleasA In speci.1 din OOSlder&r1le de
simplitate, In urma Incerd!.r~or a
rezultat şi o rezistenţA mal mare la
OOcJseal4 a palaIor decAt In cazul
ceIorIa~e cooIiguraţij posibila, luând
in calc ul b lneln1e les
coslurlle
. Ehcien1a
necesare producerii
aerodinamic! cr eşte o dată cu
numărul de pala. Astfel, mărind
numlrul da II I la 2 paie, ,alultA o
creşlerfl a eliclenlel cu 6"4, In timp
ce o creştere a nOOlăn.rTu l de la 2 la
3 paie duce la o aeşl9re a eficien1e1
cu ~r 3%. Crescand In continuare
!"I..rW1.oI de pa ie s·a constatat că se
sa; I!d rn.r~ din rezlsterlla palti
JI
o c:te$!O!fa neserlYlifocattvA a
_odirwnice. Zgomotul
aIicai. (IeS:o. cazulllltbinelOl eoIiene
de l!ICiIIi p-. ... este Ufl factor
dett<rnr.:t: in procesul
de
proiealie, p-n_ 'II ccns.derantale
da on:in - . szt In !!rYoarn
el lcli eu
CII! _
dcW mari
avanlart ~ dIo c.. ar .,. PI4i'lI
paie.
'"
pwa..
metru de se·? dIIIl..
• cu
trei paie va SUpOra c:&:.- ebIrI - . i
din Incă rca,u .... lira ca Cb;rt
pilit şi doar o trem. ~ i ..
..-tai aIici eu o paIL Oa.,~ d
~ I generud dia _ _ CiI _
paie dator~AlncastrWi .... ea ~
in6lerant dacii eslll _
de ~
~
ar
•
ni"
5
•
*'
TEHNIUM •• pte mbrie lDOS
s1ruc1ie In vânt sali lnYeB. Pentrll a
compensa eIician)a aerodinamică
scărutt, o6ooIe cu una sau dou4
paie tind sA alll4 o vitltzA la vArf mult
mal mare decAt o elice cu lrel paie,
penCru 00 diametru sau o putere a
turbintl daUi.
1l1n ptJI1ct da vede,e estetic,
favorita eSle tol o elica cu trei paie,
datoriI! impresiei de mişcare continuă pa care o iasA In timpul
fUrx:ţ;onAriI, rotaţia ebI eu doua
paie ~Ind percepută ca o miŞcare
Interm~entă. Un elt motiv ce vine In
sprijinul variantei cu trei pela este
~etea lntl UbIne mllll mal bine
echMlraUi dina~. Ca rflzu~at al
unghiului de 120" dintre paie, dina·
mica alicel eSle mal
decât În
cezullJOllhlurllor da 180" &au 360".
bun'
U Con$lderalll privind structure pa lelor
tirld preluate de Invelişul palel.
Pentru tu!bi1e toane mari (de
O!'Clnul magawaifor) sunl necesa ,e
noi metode de pro1ectare a paielor
p6fltru a răspunde mai bine probI_lor legate de oboseal6 $1 "'citaţiilor
dlNmiee.
2.3. Materiale utiilute la con,trUClta Pl'lelor
Paiele lurblnelor eoliane de
!JIima genera~ e s-au fabricat din
olel, alumin iu ~i ma leriale compO~ ile
((bre de sticlă. fitlra de carbon).
~ o duritate şi r~ilate dale şi
pentru II mlc$Ota ~iIe int<\IaJe şi
giroscopice care cIuc la OOcJsea la
pa lei. greutatea ei trebuie alifie SUfi·
cient de midl. Paiele tabr!cate d on
OIei sau eluminiu soIenli de greulate
mare ,i rezistenţA III. obosealA mic;'j
In compara!ie cu cele fabricate din
materiale compoz~e.
Datorita aeestOf limitări, In lIItimi
10 ani aproape loate paleIa au fost
realizate din matetiale compozi1e , In
special din fib rA de sliclll. Cu toate ca
libra de carbon are cel mal bun
raport clJritatelgr&utate. nu e IoGI
loIositA pe larg datoritA costului
mare, inoompatibilitAtii sale cu libra
de stlcta şi d iflcultălllor 00
_ o.
Sis1ernaIe de ~I cel mal des
Intalnlte In materialele compozi1e au
inclus poliester, viMI I-1lster $1 răş ini
epoxidiea. PIlIiesterui şi v'I'IiI·asterui
au fo5I cal mai des IoIosite datorită
lor redrn. dar di1 08 In ce
ma mu~1 produc!torl trec pe rAşi n i
epoxidice pentru a obţine calitati cat
mai bWa ale rnatt<l~leIor_ Ra şlnile
epoJ<idice previn conlracjiile. IlU
devirl ClÎsan1e o dati cu trecerea timpului şi conferA o 'elistanţl ma i
bună la 0b05ealA.
"'lutul
2.4. Metode de l abr lca1 1e a
palelor
Ca $i in ca~uI pa lelor de elicOpter.
din care de altfel a derival şi tehnologia de febrir:aţie a palelor eIieb"
toIiene. 5·au elaoo",1 mai multe
tipuri de metaOO de fabrica1ie, care
varlalA In funcţie da mat9fia lele utilizate la conslJuc:tle, de strueIlIIlI de
rezisten\A a palai. de regimurile de
funcţ ionare la care 1Isle supusă
eticea, de mlIrlmea şllorma rotoru lui
elc. DatoriI! faptului dI În utl6nii
aproxImativ 20 da ani, pentru eIiciIe
eoIiane ele mici diman~IUflI ca şi pen·
tru cele de mari dimensiuni , mataria·
lele compozae s·au Impus cu avan·
ta)e sermifoeatiYe In raport cu me·
"""le sau lemnut, In cele ce
urmeaZA vom prezenta cAteva
malode da fabricaţie a pe lelor din
maleriale compo;:ite.
66
ENERGII REGENERASILE
Depunerea
manuală
Este metoda
llIrnare prin transfer
c l asi că
de con·
a materiale lor
Metoda IXlnstli In
strucţie-depunere
compozite.
manuală a mai r'rlIJ ltor
straturi de f i bră de sticlă sau carbon
preÎmbibate cu răşină Într~ sernimauilA profitati! cu forma palei.
Procesul, deşi la vremea sa a consti-
dep...,e,ea
tuit o revolll\ie În
prezi ntă
fabricaţia
palei(lr,
numeroase dezavantaje,
pmtre care amintim: met{)(!a face
dific~ă obţi nerea urJlJi raport optim
fibră/răş.ină, greutatea palelor şi distribuţia ei pe loogimea palei este greu
de controlat, ooea ce duce la mari
probleme În timpul procesului de
centraj al elicei, reprodooibilitatea
scăzută a palei datorită dificultăţii de
exactă
reproducere
răşinii
pe
pal ă
inlaşura re
model
Provenită
a
d istribuţ i ei
etc.
la cald e firelor pe
din construcţia palela.
de elicopler, această metodă are un
producţ i9 scăzu!. Tehnologia
constă În depunerea automat ă prin
inlăşurare a benzilor continue,
cost de
prelmbibate in răşină, de material
compozit, sub un enumit unghi in
juru l unei monturi. Este utitizată la
producerea fie a urJUi k>nje'on (Ion·
Jllroane t""'-'lam sau de tip .01, fie a
exterioare
a
palei.
formei
Dezavantajul metodei constă in fap.
tul col suprafeţe le concave ale
palelor, ce rezuM din forma profil ului
sau rotaţ ia palel, nu pot fi obţi nut e
astfel. De asemenea, plin aceast ă
m etodă rezultă o suprafaţa cu rugo'
zităţi mari, ceea ce nu este compatibil cu caracteristicile de performanţă
aerod i namică ale
profilului , De
aceea, această metodă se foloseşte
cel mai bine la producerea lonjeroaoolor care se folosesc u~erior In
cadrul unei paie,
Stratificarea librelo r
Fibrele de sticlă sunt trase una
peste cealaltă, trecu1e printr·o baie
Incălzită da răşiri şi apoi "\rase. pmtr-o
ar.JmitA formă, rezu~ănd produsu l
fi n~. Procesul aste similar ex1rudă rii.
Principallll avantaj al acestei metoda
este reducerea costurilor de fablicalie
cu pănă la 50%. Dezavantajul
metodei este că nu se pot produce
paie cu variaţii ale corzii sau pa ie
Învărt~e, ceea ce duce la o scădere a
eficienţei aerod inamice cu pAnă la
12"k. Pentru a creşte rezistenţ a la
Încovoiere a paiei şi eficienţa aerodi·
namică, se adaugă la baza palei,
unde momentul de incovoiere este
maJCÎm, dLJbluri exteffil).
66
2.5. Teswrea
p~lelo r
Conform unor sondaje efe.c:1uate
In Europa, cel mai mu~i producători
de tmbine eo~ene sau paie consideră testarea structurală a palelor o
necesitate . Cu toate col Com isia
I nte rnaţ i ona lă
de E lectro tehnică
(IEC) a i n iţiat o standard i~ar e a
testelor efectuate pe elice încă d in
1994, un standard unanim acceptat
nu există încă, deoarece domeniul da
testare structura lă a palelor nu este
pe deplin daZ...:lItat. Cu toate aces·
tea, tend inţa este de a testa paiele
static şi la obosea lă, În Special ca o
vertficare a coreclnLJdi nii proiectăr ii.
In 1996 a fost in iPat În Europa
program ul SMT, care are ca scop
armonizarea metodelor de testare a
diferitelor laboratoare şi da 8. crea un
set standardizat de proceduri de
testare. Avantal'UI acestui program
este ca fiecare aborator beneficiaza.
de o lWaluare internaţională a
metodelor sa le de testare, În timp ce
urmăreşte direct metodele folosite da
alte laboratoare. Obiectil'llie acestui
program sunt următoarele:
- să creeze o bază da date de refe.
rinţă pentru diferite metode şi tefvlici de
testare, precum şi a rezlJtatelor1este1or
statice şi de oboseală realizate În
cadrul diferilelor laboratoare;
- să aducă laboratoare le mai
aproape de o metoda. unificată da
testare şi de a Înţelege ma i bine difi·
cultăţile tehnice apArute În urma
t estărilor
pa lelor. Pri n această
matodă, rezultate da la dWerite laboratoare pot fi Împărţite şi acceptate
da toată lumea.
Teste statice
Testele stat ice se efectuează
inainte de cele la oboseală . Se alege
Înc!ircarea maximil a palei, precum şi
pozi!ia pe pal ă, pentru a măsura
deformaţ ii le. Un total de 36 de pozijil
de măsurare a da/ofmaţiilor şi 5 pen·
tru măsurarea deformaţiilor la Înco·
voiere se folosesc pentru fiecare pată.
Traductorii SlJf1t amplasa~ in 5 zone
pe pa li! , inclusiv În rona bazei palel.
De asemenea , sunta~ trad..ctori
Inainte ş i după Ionjeronul pa lei,
pre{:Um şi în Itmgul lonjeronului.
I ncărcările pentru testul static
sunt alese din cazurile de ÎncărcA ri
extreme calculate În momentu l
proiectării pa lei. Pentru a determ ina
aC(!ste încărcAri , tensiunile extreme
sunt multiplicate de un facto r de
Incărcare de 1,5. Valoarea da testare
este aleasă ca fiind 75% din ace as tă
valoare.
Pentru a avea o distribuţie unifor·
mă a 'ncărcărilor pe coardă , un
suport special trebuie construit.
Pentru testarea statică a marg inilor,
sarcina este apli cată cu ajutorul unui
pod -rulant. Penlru testarea statică a
corpului palei este JoIO$~ un element
de executie MTS cuplat la un sistem
de control digital MTS TIRAC pentru
e aplica forţa prin interrT\9dllll unei
comenzi de tip osc ilaţil.
Teste d e obos ea lă
Obiectivu l unui test de obosea lă
este da a verifica dacă structura
palal, aşa cum a fost oonstruM, este
capabilă să suporte Intreaga gamă
da sarcini ce ar apărea de-a lungul
perioade i de funcţionare. Un spectru
tipic de Încărcări ale pa lei constă in
mai mult de 500 de milioane da
cicluri de Încălcări la diferite sarcini
relative (sarcina relativă reprezintă
raportul dintre sarc ina minimă
dintr-un ciclu raportat la sarcina
maJCimli). Datorită ~mMriior practice.
laboratoarele nu pot să teste~e o
pală de atătea ori intr·o perioad ă da
timp rez onabilă.
Avantajul testării 1n laborator n
reprezinta posibilitatea de a creşte
ampl itud inea Încărcării pe un ciclu
pAnă la de două ori valoarea norma lă
pentru a obţine aceleaşi efecte
I ntr·un interva l redus de timp.
Această analiză este real izată in
mod u~ual prin folosirea unor metoda
~niare pentru defecte. Dificu ltatea
vine din necesitatea cunoaşteri i
foarte bune a proprietăţilo r materialu·
lu i, pentru a prezioo unde va avea loc
deformaţia cea mai mare.
BIBUOGRAFIE
1. V.N. Constantinescu , S.
Găle tuş e, Mecanica flWdelor şi ('II(!men/e de aerodinamică. Ed,
D idactică ş i Pedagogică ,
2. S, D ă năiIă, CIJlS
1987
de a('lrod!-
namicll
3. S, Găletuşe, Cvrs de mecanica fluidelor
4, E. Carafoti, V.N. Constanti nescu, Dinamica fluidelor incom·
presibHe. EdHura Academ iei, 1981
5, M, llina, C. Ba ndr abur, N.
Danc ea, Enllrgii neconvenţionale
utilizare in insfalaţii/II din constrtJCţri.
Ed itura Tehnica., 1987
TEHNIUM septembri" 1005
Tesl er pentru
LED-uri
'
Revista El ec:t.onlque P.atlque pre~i'1tA In null'lli.ul său
112005, la paginile
72·75. articolul "Ţes'
teur de LEDs". autor
Pl!. Andre. Este vorba
despre un tester un~
versal, care permite
~.ilicarea
tuturo.tipurilor de LED-Ilri
eo:lstante pe piala. In
pofida simpli!alii sale
apar8f1le.
schema
testerului este destul
de elaborata. ~Orl- •
linAnd un generator
••
,,..
de curent constant ,
cu alutorul căruia se sl ab ll eşt e
curentul dorit prin LED. borne
(laCkUril
pentru
conectarea
diverse or tipuri de LED·urÎ.
-dublate" plin două oordoalIe ter·
mlnate cu
banane. pentru
mAsurarea exte rnă (racordare la
un ...a!lmfl\l'u c.c) a căderi de ten·
t'-N
".
\. ).~':;r-",
.~ ....
.:: ,.,..,
'"
, .' ","',,--,
,'.' ''' ..... ., .
~
.
.
Cu mici modiliciri.
acest tester poate fl
folosit şi perMJ soro
ta. ealimpe reche rell
unor diode semw;:on·
ductoa.e dt.pâ carac·
teristica
tensiune'
curent In direct.
siune În direct pe
LED·ul testal, un
detector pentru len·
siun.e scăzută a
baleriei (LED f04U)
şi un indicator de
luncţion are
(LED
verde),
ILUMINARE REDUNDANTĂ
Artk:olul ' Un eclairage rwondant" din numărul
112005 al acele iaşi r!!\liste, pag, 36-39. autor R. Knoerr,
-
.!'l---descria rea lizarea unul montaj care comandă
automat (prin 8ClÎOr1area unul re leu) aprinderea
unui bac de rezervA, LB. atunci când be<:u l de ser·
viciu LA -$i-a dat duhur . Comutarea pe ' rezerv"se tace cu o micA ÎolăIzie-re (cea ts). pentru a
atrage atentia proprietarului cA It sosot momentul
SII lnlocuiasdi becul de MrvlCiu ars.
•
I I
prea scump
-
o •
•
www.trioda.ro
MuhimClre. TclcCQmcn:.:i,Trafo linii,Componente ele<:tronice
Cataloage din magazinele din Oradea sau prin poştil :
HI FI SHOP : strJ'riinărici nr, 48 ,tel.: 0259·436.782
CONTACT : slr.Şel i mMruJui nr.2 ,IeI.: 0259-267.223
Cod poşta l : 410209 ORADEA,
Fax: 0259·210.225,
a-mail: salas@ trioda.ro
Download PDF